2,824 matches
-
căzut din preaplinul durerilor mele sau ca pe un strop de ploaie, sorbit de pământul uscat, ce dispare aproape fără să-l vezi. Când tu taci, se cutremură pământul și respirația se oprește să nu-ți tulbure liniștea tăcerii. Se cutremură până și izvoarele și începe să doară dorul de tine. Nu îmi lăsa timp pentru a învăța să mi te-aduc aminte! RĂSPÂNTII În gura nopților fără de noapte, pe buzele zilelor fără de zi se-așterne tăcerea prelungă, a timpului netimpuit
NU-MI LĂSA TIMP... SĂ MI TE ADUC AMINTE ŞI ÎNCĂ 3 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369709_a_371038]
-
brațele Emanuelei care, însă, nu-i dădu drumul, ținând-o strâns. Se uita și la doctor și la ușa Reanimării, apoi la Emanuela și la Dragoș și iar la doctor. - Ilincaaaa! Fatăăă, cui m-ai lăsaat mamîîî! Strigătul mamei a cutremurat întreg spitalul de neurochirurgie, timp de câteva secunde repetându-se, parcă, prin toate holurile și încăperile. Cei prezenți au rămas încremeniți, însuși timpul părând a-și fi oprit curgerea. - Îmi pare tare rău, „mamă”, dar, din nefericire, nu a avut
ÎN MÂNA DESTINULUI...( XIV ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368063_a_369392]
-
Meritocrația, trebuie să recunoaștem, este o noțiune pompoasă, te duce cu gândul la elite și la elitism, la oameni superiori, foarte învățați. Când aud de astfel de temeni de elită, sau de meritocrație oamenii de rând, muncitorii, țăranii, funcționarii, sunt cutremurați de un frison. Acești termeni îl sperie pe cetățeanul obișnuit, care știe că el nu are nici doctorate, nici facultăți terminate, nici un QI foarte ridicat, nici că a realizat descoperiri în știință, deci nu este meritocrat, și se plasează deodată
O CARTE EXCEPŢIONALĂ: MERITOCRAŢIA ŞI MERITOCRATISMUL DE LAURENŢIU PRIMO de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362533_a_363862]
-
salamandră greoaie și nedorită. Și talpa piciorului meu s-abate peste culorile-n mișcare, strivind cu disperare și spaimă. Spaimă de culori. Nu mai vreau culori, vreau puritatea negrului matern. Și talpa continuă a strivi. Urzicături dureroase-o străbat. Mă cutremur și cad. Pe fundul văioagei e bine. Mă cufund în răcoarea pământului. Deasupra e cerul. Și frunzele. Da, frunzele. Se înroșesc brusc și cad, acoperindu-mă de foarte multe frunze. Și cerul pălește, iar frunzele continuă să cadă. În trup
SALAMANDRA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362727_a_364056]
-
disc cu un dans sud-american „Los Paraguayos”, înlocuind valsul. Un nou test pentru dansatorii din concurs. Pe sonoritățile exotice, piepturile fetelor zvâcneau spasmodic, iar brațele băieților se desprinseră subit de șoldurile lor lăsându-le într-o unduire provocatoare. Secretara își cutremura violent sânii proeminenți, bucurându-se că ospătărița nu avea așa ceva. La rândul ei, aceasta își mișca șoldurile în convulsii șocante, speriindu-l pe artificierul care nu-și mai contenea salturile pantalonilor strânși pe trupul transpirat. Treptat și pontatoarea începu a
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
de sticlă ale luxului la final de timp rămân gardurile pe ele se joacă scena tragediei umane se fluieră tare cu un deget ținut tot timpul în gură e simplă formalitate a umorului secund al păpușarului chior situl universului se cutremură în prag de tropot ecvestru râs sau plâns, oamenii de știință nu au descoperit codul genetic al lacrimilor dacă vor avea timp le vor număra privindu-le cu pleoapele întredeschide în cutia trapezoidală din lemn de stejar așa sperăm să
SITUL UNIVERSULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362779_a_364108]
-
ei cu profesorul, știind că Angela este cu ochii pe ei. Din nou a rămas surprinsă, că nimic nu i s-a părut nelalocul lui. - Angelico! se întoarse ea iritată și o țintui cu niște priviri de te-ai fi cutremurat, dacă te aflai într-o altă situație. - Ascult! - Vino un pic cu mine ca să te întreb ceva și nu vreau să mai audă și alții. Care-i treaba cu proful? - Hai zii, că mă grăbesc! Ce treabă? - Nu mai așteptă
ROMAN , CAP. CINCISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370109_a_371438]
-
suficienți, având în vedere creșterea limitei de vârsta la noi. Și asta, spus de la tribuna Parlamentului ori prin mass-media! Doamne, gândurile astea despre ingratitudinea masei active de azi a populației față de cea de ieri o făcură pe Mira să se cutremure. Vizualiză atâtea scene la care asistase, în care erau învinovățiți aceiași bătrâni de lipsurile la care sunt expuși tinerii... Sărmană țară, care ai uitat înțeleapta zicală Cine n-are bătrâni să-și cumpere! Și își mai aminti ceva: se făcuse
CAPITOLUL 14 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370110_a_371439]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > ÎNAFARĂ ÎNLĂUNTRU Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1253 din 06 iunie 2014 Toate Articolele Autorului mă cutremură tot mai mult gândul că sunt văd șarpele cum urcă prin trunchiul noduros undeva fantoma lui iese la suprafață construiește cotidianul dinspre înăuntru spre înafară scena de grație se joacă undeva în fundal când dinspre înafară înlăuntru fulgere cresc în
ÎNAFARĂ ÎNLĂUNTRU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370224_a_371553]
-
Vorbim azi desre un om de televiziune rar și admirabil: producătoarea TVR Elise Stan. Este fundația de spirit și substanță a unor prestigiose producții din orizontul tematic al folclorului românesc, va fi pentru totdeauna un stâlp cu pandantivii culturii neamului, cutremurate în timpurile tulburi de acum! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Elise Stan. Pandantivii stâlpilor folclorului românesc / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1168, Anul IV, 13 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
ELISE STAN. PANDANTIVII STÂLPILOR FOLCLORULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353446_a_354775]
-
lipite de intrarea fierbinte a neastâmpăratei vizuini, dornică să înfrunte magnificul atacator al redutei sale, ce parcă se lăsa prea repede cucerită, în dorința să primească ofranda pasiunii cotropitorului victorios. Vârful limbii explorau părțile sensibile ale fete, umezită și înfierbântată, cutremurând-o de plăcere. Săndica se mișca într-un dans al plăcerilor nebănuite ale acestei noi experiențe, împingea de creștetul celui ce o făcea să viseze și scotea onomatopee nedeslușite sau gemete de plăcere. - Mircea... limba ta emană energia iubirii prin
CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353444_a_354773]
-
de aramă, să nu-mi mai picuri miere cu venin. Vreau să mă-mbeți cu roua șoaptei, pe patul nopții, slove și păcate, dorințe-n cingătoare, la izvor, lumina Lunii să mi-o dai cu dor, de drag să mă cutremur, nu să mor. Referință Bibliografică: REVOLTĂ / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1638, Anul V, 26 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Olguța Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
REVOLTĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352902_a_354231]
-
Scrieți și proza? - Da! la început tot timid, pana într-o zi când i-am citit Silviei Chițimia următorul fragment din : „Destinul călătorului” Deșertăciune a deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni! (Ecleziastul cap I-2) Pe bună dreptate, afirmația din Ecleziast a cutremurat toate generațiile prin adevărul care-l conține: „deșertăciune a deșertăciunilor, totul e deșertăciune și vânare de vânt!” Masă pe care scriu, ieri a fost un copac falnic. Mâine va fi cenușă... Din mugetul taurului care m-a speriat alaltăieri pe
DESPRE POEZIE CA SEVĂ A VIEŢII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354289_a_355618]
-
în esență echivalente pentru formularea legilor generale ale naturii”. Acesta este principiul relativității generale. Într-un astfel de cadru referențial, corpul de referință (sistemele de coordonate) se deformează, devenind o „moluscă de referință”, după însăși expresia autorului. Abia acum ne cutremurăm la ideea spațiului sferic tridimensional (descoperit de B. Riemann) și ne dăm seama că presimțim forma acestui „paradox”: un spațiu de volum finit, dar care nu are limite (ca un tub). În teoria relativității generalizate însă, proprietățile geometrice ale spațiului
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]
-
curgându-vă prin vene, nevoia de scris fiind așișderea celei a respirației! Înalt Preasfințitul Gherasim Cristea: Da! Am simțiit nevoia, așa cum spuneați, să aștern pe hârtie, cu răbdare, lucruri și oameni despre care nu trebuie să se uite, niciodată! Mă cutremur când știu că stau pe scaunul pe care a stat Sfântul Antim ; Mă cutremur când știu că stau pe scaunul pe care a stat un Damnaschin ; Mă cutremur când știu că stau pe scaunul pe care a stat Chesarie ; Mă
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
Gherasim Cristea: Da! Am simțiit nevoia, așa cum spuneați, să aștern pe hârtie, cu răbdare, lucruri și oameni despre care nu trebuie să se uite, niciodată! Mă cutremur când știu că stau pe scaunul pe care a stat Sfântul Antim ; Mă cutremur când știu că stau pe scaunul pe care a stat un Damnaschin ; Mă cutremur când știu că stau pe scaunul pe care a stat Chesarie ; Mă cutremur când știu că stau pe scaunul pe care a stat Filaret ; Mă cutremur
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
lucruri și oameni despre care nu trebuie să se uite, niciodată! Mă cutremur când știu că stau pe scaunul pe care a stat Sfântul Antim ; Mă cutremur când știu că stau pe scaunul pe care a stat un Damnaschin ; Mă cutremur când știu că stau pe scaunul pe care a stat Chesarie ; Mă cutremur când știu că stau pe scaunul pe care a stat Filaret ; Mă cutremur când știu că stau pe scaunul pe care a stat Sfântul Caalinic Cernicanul; Iar
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
când știu că stau pe scaunul pe care a stat Sfântul Antim ; Mă cutremur când știu că stau pe scaunul pe care a stat un Damnaschin ; Mă cutremur când știu că stau pe scaunul pe care a stat Chesarie ; Mă cutremur când știu că stau pe scaunul pe care a stat Filaret ; Mă cutremur când știu că stau pe scaunul pe care a stat Sfântul Caalinic Cernicanul; Iar, dacă mă cutremur , ce să fac , ca să nu fiu nevrednic ? Trebuie să am
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
cutremur când știu că stau pe scaunul pe care a stat un Damnaschin ; Mă cutremur când știu că stau pe scaunul pe care a stat Chesarie ; Mă cutremur când știu că stau pe scaunul pe care a stat Filaret ; Mă cutremur când știu că stau pe scaunul pe care a stat Sfântul Caalinic Cernicanul; Iar, dacă mă cutremur , ce să fac , ca să nu fiu nevrednic ? Trebuie să am credință tare în Dumnezeu și să fac fapte bune! Oare, noi ne cutremurăm
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
cutremur când știu că stau pe scaunul pe care a stat Sfântul Caalinic Cernicanul; Iar, dacă mă cutremur , ce să fac , ca să nu fiu nevrednic ? Trebuie să am credință tare în Dumnezeu și să fac fapte bune! Oare, noi ne cutremurăm, când știm că stăm în ținutul în care înaintașii noștri au ctitorit atâtea așăzăminte ce sunt azi, lăcașe de cult bunului Dumnezeu? Oare noi ne cutremurăm, când știm că stăm în ținutul în care au slujit lui Dumnezeu atâți mari
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
să am credință tare în Dumnezeu și să fac fapte bune! Oare, noi ne cutremurăm, când știm că stăm în ținutul în care înaintașii noștri au ctitorit atâtea așăzăminte ce sunt azi, lăcașe de cult bunului Dumnezeu? Oare noi ne cutremurăm, când știm că stăm în ținutul în care au slujit lui Dumnezeu atâți mari ierarhi, atâția mari cărturari? Și dacă ne cutremurăm , ce facem, ca să nu fim nevrednici? Nu mă consider un scriitor în adevăratul sens al cuvantului; poate mai
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
care înaintașii noștri au ctitorit atâtea așăzăminte ce sunt azi, lăcașe de cult bunului Dumnezeu? Oare noi ne cutremurăm, când știm că stăm în ținutul în care au slujit lui Dumnezeu atâți mari ierarhi, atâția mari cărturari? Și dacă ne cutremurăm , ce facem, ca să nu fim nevrednici? Nu mă consider un scriitor în adevăratul sens al cuvantului; poate mai degrabă o persoană care știe să aprecieze acest dar neprețuit, al Domnului. Unele cărți le-am scris ca să rămână semn despre vrednicia
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
irezistibil, organic, masiv, al oratorilor de la tribuna.(...) La întoarcere, când am trecut prin Lancrăm, satul natal, drumul ne ducea pe langă cimitirul, unde, lângă biserică, tata își dormea somnul sub rădăcinile plopilor, zgomotul roților pătrundea, desigur, până la el și-i cutremura oasele. Ah, dacă ar ști tata ce s-a întâmplat, zic eu fratelui meu întorcând capul spre crucea din cimitir (...) Când dăm să ieșim din sat, numai ce auzim dintr-o curte, neașteptat, în noapte, un strigăt de copil: Trăiască
SUNT MÂNDRU CĂ-S ROMÂN! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354463_a_355792]
-
noaptea dintre noi. Plouă cu pietricele la geamul meu, Măreția Ta, Oare, pe mine mă vrei?! Bărbate, coborât din lumină, Ți-ai dezghețat iar inima sloi! Te-a-ndemnat, nu știu care pricină, Să mă provoci la versuri de soi. Apariția ta, munte pleșuv, Cutremură,-n zori, băierile inimii. Mă cuprinde din vertex un zăduf Pân’ la călcâiul lui Ahile-n poala vremii. Au, Luminăția Ta, bărbate, Închipuirea-ți ce îți șoptește? Că pentru mine-ai fi vreo zeitate? Dar, hai, ce stai în ușă
ȊNCHIPUIRE de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354566_a_355895]
-
saluta, prin fereastra deschisă a vagonului de tren, asigurând-o de o nespusă dragoste, în timp ce trenul se urnise și se îndepărta din gară. După ce și ultimul vagon al trenului dispăru la un viraj al drumului de fier, Alice rămăsese singură, cutremurată de neliniști dintre cele mai rele. Pentru prima dată, se simți singură și neajutorată pe lume. Dar nu avea de ales. Ștergându-și lacrimile, se întoarse, cu teamă și dezgust, la casa tatălui ei. Închisese cu ciudă poarta la care
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]