1,304 matches
-
vorbit de toate. — Grâul e bun, verde ca o mătase. De Paște n-or să se vadă corbii din lan... Semn bun, de belșug, măria ta. Eh, dacă n-ar fi spaima asta că dau turcii, multe s-ar face. — Cuvioase, cum de nu-i liturghie la Mitropolie, că n-am auzit clopotele... — Poruncă, măria ta, poruncă de la vel logofătul Ștefan să nu bată clopotele că nu ar fi pe placul imbrohorului. Apoi socot că turcul Mustafa în veci n-o să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și se îndreptă spre fereastră. Zâmbi spre un corcoduș gata-gata să înflorească și numără visător caișii și piersicii înfloriți. O întrebare năstrușnică îl făcu să râdă: oare ce face acum Pistruiata cea cu ochi verzi? — Ce mai e prin târg, cuvioase? întrebă domnul. — Ce să fie, femeile vopsesc ouă și bărbații după treburi... Sfinția sa Antim e cam ostenit... L-au chemat la casele stolnicului, nașul măriei tale, că pregătesc schimbarea dregătorilor. Dar sfinția ta de unde ești, că nu te cunosc? — Nevrednicul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ocupară locurile. Pe rând, ieromonahul îi binecuvânta surâzând detașat de cele lumești, doar când a fost rândul lui Ștefan i s-a pus un nod în gât și nu a putut să scoată din gură decât un fel de gâfâit. — Cuvioase, nu, rogu-te nu te lăsa. Roagă-te pentru noi. O să vin și eu. O să fiu alături. Cu Leu. Rămâneți cu Dumnezeu! Străbătu aproape fugind odaia, ajunse la ușă, se scotoci în traistă, scoase cartea și se întoarse la cei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mă duc la cuhnie să poruncesc să pună la fiert apă, să înmuiem feșele în apă fiartă și răcită, ca la brâncă. Doamna se luă după el și când ajunseră în cuhnie, îl întrebă direct: — Te pricepi să cureți rănile, cuvioase? Lui Ștefan îi face rău să scoată așchiile care au rămas când le-au scos țepușele pe care i le-au bătut sub unghii măriei sale și beizadelei Constantin și până vine doftorul... Eu nu pot. Un turc spunea că rănile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se păru că aude toaca. Să fie oare toaca, sau sângele în tâmple? — Mi-e frică, Ștefane, mi-e frică să nu mor cu totul. Mi-e groază că n-o să pot să mă lepăd de cele lumești, așa cum spunea cuviosul Gherasim, să lepăd grija lumească și să mă bucur că pășesc în veșnicia iubirii lui Hristos. Mi-e dor de Dinuț, de Anița nevastă-mea, am grija lor... Nu poate să fie păcat asta. — Iubește-i, frate, iubește-i în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bătrâni să lipească urechea de ușa și ferestrele zidite și tencuite ale chiliei ca să asculte în curgere necontenită rostirea fără sfârșit a psalmilor. Și pe măsură ce șoapta era tot mai stinsă, psalmii se schimbau, cântând o bucurie depășind închipuirea omenească. Socotea cuviosul Isac, starețul schitului, că arderea lumânărilor fiind sfârșită, în întunericul închisorii ei, bătrâna maică vedea lumina tronului lui Hristos, iar psalmii cei nemaiauziți îi spunea maica dimpreună cu îngerii. S-a făcut doamna Păuna sănătoasă după o vreme, dar viața
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Zeul ce-i puse pe ei să s-apuce de sfadă? Fiul lui Zeus și-al Letei, Apolon. În ciuda-i pe craiul Molimă grea răspîndise și oastea-i pornise să piară, Pentru ce Atrid cutezase pe ... Hrises să-nfrunte, Cînd cuviosul veni la corăbii, în tabăr-ahee, Ca să-și răscumpere fata cu-o mare mulțime de daruri, Cîrja de aur ținînd cu podoaba de sfinte cordele, De-nchinat lui Apolon, de-ahei se ruga deopotrivă, Dar mai cu seamă de-Atrizi, cele două
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
rigle de calcul, baghete, cifre, schițe, planșe. Paginile ziarului sportiv : comentariul rezultatelor. În fund, vocaliza impertinentă a tranzistorului. A.P. n-ar vrea să-și deranjeze vecinul acaparat de treburi. Contemplă dulapurile gri, care căptușesc pereții, grațioasele planșete, cochet înclinate, colegele cuvioase, grupul strâns, ca în fiecare dimineață, în jurul doamnei Ortansa Mitulescu. Ortansa ascultă, atentă, un Buddha osos, aplatizat, cu umerii largi și fundul lat, figura lată, de carton. Ochii și urechile colectivului ! Mereu la pândă, înregistrând, corelând, fără a sufla vreun
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
știi carte. 48. LUNA ESE DINTRE CODRI (cca 1874 ) Luna ese dintre codri. Noaptea toată stă s-o vadă. Zugrăvește umbre negre Pe lințolii de zăpadă. Și mereu ea le lungește Și suind în cer le mută, Parcă fața-i cuvioasă E cu ceață învăscută. Ce gîndește? - numai norii Lin se-mbină, se desbină Ca fășii de gaz albastru Ca și aburi cu lumină. Lin pin iarbă scotocește Apa-n prund și-n pietricele. Florile surînd în taină, Oare ce-or
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
iubirea e ca banii. Dacă nu-i mai ai, nici nu vorbești despre ei.? Să fie iubirea doar autosugestie? Evident, iubirea de sine atinge ușor perfecțiunea.. Gelozia spulberă monotonia unei căsnicii. Bărbaților de vârsta a treia le fug ochii dupa cuvioasele fetițe de liceu. Înving în dragoste cei care au răbdare de cămilă. Femeile se îmbracă pentru prieteni și se dezbracă pentru amici. Iubirea e totul. Nu ratați deci marele bal al vieții. Căsătoria este o instituție, dar nu de reabilitare
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cere pomenit. Înalt-prea-sfințitul îl oprea ades la masa înalt-prea-sfinției sale și-l ospăta. Și vorovind ei între ei de cele bisericești daraveri, se mai ajuta bunicul în voroavă, când cu sânge de hulub, când cu lacrimă de fecioară, tot vinuri cuvioase și cu miroznă rară. Odată, în postul mare pare-mi-se, brodindu-se bunicul meu Gavril (este vorba de muzicianul Gavril Muzicescu n.n.) la masa mitropolitului, adus-a arhondarul, sau cum i-o mai fi zicând, pește. Din vechi știut
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
arhondarul, sau cum i-o mai fi zicând, pește. Din vechi știut este că peștele în apă înoată, dar numai în vin se îneacă. Așa-i datina. Și, pentru bătrâni, datina pravilă este. Deci s-a adus Cotnar. Dar fiind cuviosul Iosif Naniescu făptură prea smerită și cumpătat foarte, peste degetul de vin pe care îl avea în pahar și-a turnat apă. Văzând el bunicul Gavril că până și în Cotnar apă toarnă, s-a îndemnat a șugui: Să-mi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
teologice și practice, cap. 13, în Filocalia..., vol. VI, p. 20-21) „Tuturor virtuților le premerge credința din inimă, pe care o are cineva atunci când sufletul nu poartă în el o socotință îndoielnică, ci a lepădat cu desăvârșire iubirea de sine”. (Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, suta întâi, cap. 28, în Filocalia..., vol. VI, p. 197) „Credința este căruța puterii evanghelice, viața apostolică, dreptatea lui Avraam; din credință începe și la ea sfârșește
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
răbdarea ispitelor, cum zice Sfântul Maxim. Iar după ce lucrăm noi, vine în noi credința cea mare, a vederii, despre care a zis Domnul: De veți avea credință cât un grăunte de muștar... (Mt. 17, 20) și celelalte. De aceea, vrând cuviosul părintele nostru Isaac să arate credința a zis că alta este credința cea de obște a dreptcredincioșilor, adică dogmele drepte despre Dumnezeu și despre făpturile Sale inteligibile și sensibile, precum cu harul lui Dumnezeu, le-a primit sfânta și soborniceasca
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
culmea sfințeniei lor și să se facă împreună-moștenitor cu ei al Împărăției lui Dumnezeu. Încredințat astfel, se întinde cu sârguință spre lucrarea poruncilor, neîndoindu-se întru sine, ci urmând ostenelilor acelora și urmărind prin nevoințe asemănătoare să dobândească desăvârșirea lor”. (Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, suta întâi, cap. 30, în Filocalia..., vol. VI, p. 198). „Socotește ca lege nemijlocită a poruncilor credința care lucrează în inimă. Căci din această credință izvorăște toată
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cere în rugăciune, crezând, ați primi (Mt. 21, 22) ș.a., și apoi: Credința ta te-a mântuit (Mt. 9, 22)”. (Calist și Ignatie Xanthopol, Metoda sau Cele 100 capete, cap. 16b, în Filocalia..., vol. VIII, p. 45-46) „Dar scrie și cuviosul Isaac: Credința e mai subțire decât cunoștința, după cum și cunoștința e mai subțire decât cunoașterea lucrurilor ce cad sub simțuri<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Perceperea lucrurilor sensibile e proprie oricui, chiar și animalelor. Cunoștința unor principii raționale e mai
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
la masă), a văzut acolo pe un om neîmbrăcat în haină de nuntă și a poruncit să-l arunce în întunericul cel mai dinafară (Mt. 22, 11-14). Căci intră pentru numele de creștin, dar sunt aruncați, deoarece nu au făptuirea”. (Cuviosul Isaia Pustnicul, Douăzeci și nouă de cuvinte, cuv. 21, cap. 5, în Filocalia..., vol. XII, p. 159-160) „Iar care este credința pe care Dumnezeu o cere de la noi și pe care trebuie să o avem în El, a arătat El
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
noi înțelegem prin credință, voi încercați să construiți prin judecăți. Și de multe ori voi nici nu puteți exprima ceea ce înțelegem noi. Deci mai bună și mai sigură e lucrarea credinței decât silogismele voastre sofistice”. (Sf. Atanasie cel Mare, Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie, LXXVI, în PSB, vol. 16, p. 236) „... astfel este credința, căci ea mai mult convinge pe cineva decât raționamentele omenești; este cu mult mai clară decât dovezile ieșite din judecata noastră, și nici o altă gândire sau idee
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și, cu ajutorul științei, ne duce la înțelegere și la infailibilitate”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. X, 57.3., în PSB, vol. 5, p. 511-512) Încercarea credinței „Constanțiu (tatăl Sfântului Constantin) a dat ascultare unui gând înțelept și cuvios, purcezând la un lucru de necrezut și a cărui înfăptuire stârnește uimirea: anume, el a poruncit tuturor oamenilor săi (începând chiar cu cei aflați în slujbele palatului și până la demnitarii în funcție) să se hotărască - fie a jertfi demonilor (în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Dumnezeu; el luptă încă cu patimile, neavând pe Duhul deplin în el. (n.s. 60, p. 301) footnote>, ca nu cumva să cadă în vechea pildă a neascultării și să pătimească aceleași lucruri ca și cei ce n-au ascultat odinioară”. (Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, suta a treia, cap. 71, în Filocalia..., vol. VI, p. 301) „...cel ce nu crede se va osândi cu siguranță în ceasul ieșirii. Ba s-a și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
taină înfricoșătoare și primește acest cuvânt vrednic de credință cu toată încrederea și credința”. (Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, cuv. 10, în Filocalia..., vol. VI, p. 139-140) „Credința în Dumnezeu și frica de El, se arată în neîntristarea conștiinței”. (Cuviosul Isaia Pustnicul, Douăzeci și nouă de cuvinte, cuv. 15, cap. 1, în Filocalia..., vol. XII, p. 113) Folosul credinței „Credeți și primiți ca plată mântuirea! (...) Cel care caută pe Dumnezeu lucrează la propria sa mântuire. Ai găsit pe Dumnezeu, ai
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ca să se răzgândească, ci se informează din pricina celor înșelați de el, ca nu cumva tăcând să fie disprețuit de ei”. (Sf. Atanasie cel Mare, Despre Sfântul Duh, Către același episcop Serapion, I, în PSB, vol. 16, p. 87) „Minunat era (Cuviosul Antonie - n.n.) și în credință și evlavie. Căci nu voia să fie în comuniune cu schismaticii meletieni, cunoscând viclenia și apostazia lor de la început; nici cu maniheiștii sau cu alți eretici nu vorbea prietenește, ci doar îi îndemna să-și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
-și însușească credința lor rătăcită. Venind odată la el unii care sufereau de boala ariană, cercetându-i și cunoscând necredința lor, i-a alungat din munte, spunând că cuvintele lor sunt mai rele ca otrava”. (Sf. Atanasie cel Mare, Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie, LXVII, în PSB, vol. 16, p. 231-232) „Să n-aveți nici o legătură cu schismaticii, nici cu arienii eretici. Căci știți cum iam făcut și eu de rușine pentru erezia lor dușmană lui Hristos și străină de dreapta
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vă uniți mai întâi cu Hristos și apoi cu sfinții, ca după moarte să vă primească și ei în corturile veșnice, ca pe niște prieteni și cunoscuți 86. Gândiți-vă la aceasta, cugetați la aceasta!” (Sf. Atanasie cel Mare, Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie, XC, în PSB, vol. 16, p. 243) „Oare nu se cuvine să se asemene scrierile ereticilor lipsiți de evlavie și speculația înșelătoare a dogmelor elinilor cu mărăcinii din munți și de pe ogoare? Căci ce folos au sufletele
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ci numai sâmbăta. Cum ne adresăm reprezentanților bisericii Preotului și diaconului căsătoriți li se spune: „Prea cucernice părinte” sau „Cucernice părinte” sau „Părinte”; Călugărilor care se găsesc în mânăstiri sau catedralele episcopale, uneori și prin parohii, li se spune: „Prea cuvioase părinte”, „Cuvioase părinte” sau „Părinte”; Episcopului ne vom adresa cu apelativul: „Prea sfinte părinte”; Arhiepiscopului și mitropolitului li se spune: „Înalt Prea Sfinte Părinte”. Avem arhiepiscopi la: Galați, Suceava, Cluj, Constanța, Târgoviște; Mitropolii la: Iași, București, Craiova, Sibiu, Timișoara. Patriarhului
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]