2,349 matches
-
sau nu). În pictură timpul are și o funcție simbolică. Fiecare operă imortalizează o trăire, un sentiment, o clipă de reflecție. „Ipostazierea clipei” este un flash, o imortalizare a unei acțiuni, a unui personaj sau a unei reflexii interioare ce dăinuie peste timp și este prezentă și astăzi prin lucrarea de artă - acel “timp înainte de oră”, acea secundă generatoare de existență continuă - „clipa veșnică”. Capitolul 4, Percepția psihosenzorială a imaginii în pictură, se ocupă de decodificarea percepției imaginii artistice din perspectiva
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
de altfel formulate în operele unor scriitori și istorici rămase în patrimoniul cultural al Europei. Mă voi referi la ABDOLONYME HONORE UBICINI care în lucrarea sa „LES ORIGINES DE L’HISTOIRE ROUMANIE” 8, sublinia că „Românii, în decursul veacurilor, au dăinuit refugiați în munți la adăpost de șuvoiul invaziilor. Barbarii își aveau calea lor bine trasată, etapele stabilite dinainte, de la răsărit la apus. Dacă, din întâmplare, se aventurau spre nord, se loveau de Carpați ca de o barieră de netrecut. Acești
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
de altfel formulate în operele unor scriitori și istorici rămase în patrimoniul cultural al Europei. Mă voi referi la ABDOLONYME HONORE UBICINI care în lucrarea sa „LES ORIGINES DE L'HISTOIRE ROUMANIE” 8, sublinia că „Românii, în decursul veacurilor, au dăinuit refugiați în munți la adăpost de șuvoiul invaziilor. Barbarii își aveau calea lor bine trasată, etapele stabilite dinainte, de la răsărit la apus. Dacă, din întâmplare, se aventurau spre nord, se loveau de Carpați ca de o barieră de netrecut. Acești
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
de altfel formulate în operele unor scriitori și istorici rămase în patrimoniul cultural al Europei. Mă voi referi la ABDOLONYME HONORE UBICINI care în lucrarea sa „LES ORIGINES DE L'HISTOIRE ROUMANIE” 8, sublinia că „Românii, în decursul veacurilor, au dăinuit refugiați în munți la adăpost de șuvoiul invaziilor. Barbarii își aveau calea lor bine trasată, etapele stabilite dinainte, de la răsărit la apus. Dacă, din întâmplare, se aventurau spre nord, se loveau de Carpați ca de o barieră de netrecut. Acești
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
de obște), fondat ca azil (spirirual) al tuturor românilor, fară deosebirea lor "(cum citim în Pisania de deasupra intrării în Biserica, neostentativ încadrată de tricolorul românesc). Înainte de actualul schit, pe locul respectiv se înalță doar paraclisul Sfântului Ioan Botezătorul (care dăinuiește și astăzi, fiind refăcut de mai multe ori) atestat abia la anul 1754 când "a fost reânnoit de monahul Iosif Hiotul "(cum aflăm dintr-o inscripție ce se află pe peretele sudic al mănăstirii) dar probabil datând încă din secolul
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
terenul istoriei...(semneză prof.univ.dr. Nicolae Copoiu). „Suntem deosebit de onorați și totodată fericiți să pășim în acest lăcaș al tradițiilor culturii rucărene, rod al strădaniilor alesului om de carte Gh. .Pârnuță... Fie ca eforturile și pasiunea sa de o viață să dăinuiască peste timp!” (conf. univ.dr. Mihai Mitu, Universitatea București). „E o realitate ce nu se întâlnește oriunde, care face cinste nu numai Rucărului, ci românilor în general”( prof.univ.dr. Ion Chelcea). „Am vizitat această perlă a românilor, minunatul muzeu al prof.dr.Gh. Pârnuță
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371262_a_372591]
-
sănătatea familiilor noastre. La rândul nostru să-i purtăm o vie recunoștință celui ceea ce a însemnat ca om și ca față duhovnicească, spiritualitatea acestor ținuturi montane. Dumnezeu ne-a trimis un protector cu har aici în Țara Loviștei. Dânsul va dăinui în amintirea noastră și va veghea asupra ținutului în vecii vecilor! Personal, l-am respectat și mi-a impus respect prin însăși milostivenia și comportamentul său, prin blândețea vorbelor, prin căldura privirilor sale, prin ceea ce simțeam de fiecare dată când
OMUL RUGĂCIUNII ŞI AL SUFERINŢEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344745_a_346074]
-
spitalul din Câmpina, a mers să-l caute pe Miron. L-a găsit în vârf de munte, păzind oile. De atunci le tot păzește. Rana din picior s-a vindecat. Au rămas doar amintirile și această prietenie dintre ei care dăinuie de peste treizeci și doi de ani. [1] Produs lactat preparat prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului. Referință Bibliografică: BACIUL MIRON / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2185, Anul VI, 24 decembrie 2016. Drepturi de Autor
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
atât ca dimensiuni, cât și prin conținut, cuprinzând 18 volume în ediția Migne (vol. 47-64), comparabilă doar cu cea a lui Origen sau a Fericitului Augustin. Dintre anticii antiohieni, Sfântul Ioan Gură de Aur este singurul ale cărui scrieri au dăinuit, în timp, aproape în întregime. Acest privilegiu este datorat personalității autorului, dar nu într-o mai mică măsură, valorii lor. Nici un scriitor oriental nu a obținut în asemenea măsură admirația și aprecierea posteriorității. Scrierile Sfântului Ioan Gură de Aur, dintre
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. IOAN ALEXANDRU MIZGAN, SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR – ARHIEPISCOP LA CONSTANTINOPOL, EDITURA „THEOSIS”, ORADEA, 2016, 116 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2092 [Corola-blog/BlogPost/344792_a_346121]
-
pe cale să lanseze un om în spațiul cosmic cu mijoace proprii... autohtone! (vezi: https://www.arcaspace.com). Vom trăi și vom vedea! 10. Cum ar fi viața fără cultură? GR: Dumneavoastră glumiți, ori sunteți pesimist! Nu există așa ceva! Cultura va dăinui atâta timp cât va dăinui și omenirea! Vezi cultura Cucuteni, Sumer, Tărtăria & Co... Refuz să discut asemenea scenarii imposibile! 11. Pasiuni... GR: Fotografia digitală. Estetica. Relațiile interumane. Și desigur scrisul! 12. Un crez al omului? GR: Cred în oameni! Chiar dacă mă consideră
DIALOG CU GEORGE ROCA de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 36 din 05 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344922_a_346251]
-
un om în spațiul cosmic cu mijoace proprii... autohtone! (vezi: https://www.arcaspace.com). Vom trăi și vom vedea! 10. Cum ar fi viața fără cultură? GR: Dumneavoastră glumiți, ori sunteți pesimist! Nu există așa ceva! Cultura va dăinui atâta timp cât va dăinui și omenirea! Vezi cultura Cucuteni, Sumer, Tărtăria & Co... Refuz să discut asemenea scenarii imposibile! 11. Pasiuni... GR: Fotografia digitală. Estetica. Relațiile interumane. Și desigur scrisul! 12. Un crez al omului? GR: Cred în oameni! Chiar dacă mă consideră câteodată naiv. 13
DIALOG CU GEORGE ROCA de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 36 din 05 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344922_a_346251]
-
-Sunt gata pregătită de înflorire Și glasul păsărilor îți dă știre Parcă au înebunit de-atât amor Trezesc în mine, înaltă vibrație de dor! Creatorul: 44 -Îmbogățindu-te, pe mine mă îmbogățesc Și cât va fi în univers suflu dumnezeiesc Vei dăinui, iubita mea Cea mai frumoasă Giuvaer albastru, stea străluminoasă! 45 Holde vor undui pe trupul dulce Și-n ierburile-nalte, leii au să se culce Uitând de foame și de vânătoare Seninul înconjurându-te-n splendoare! Terra: 46 -O! ești
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
de aur, la întrecerile sportive prilejuite de Balcaniada desfășurată în capitala Albaniei, la Tirana. Astăzi, vechiului Stadion Municipal „Ion Moina” a dispărut. A dispărut și bătrânul arbore, drept jertfă pe altarul „vremurilor noi”. Pentru puțină vreme, amintirea lor va mai dăinui în memoria celor mai vârstnici. Pe locul lui, se înalță grandiosul Cluj Arena, cu o capacitate de 30.301 locuri. Construcția arenei a început în vara anul 2009 și s-a finalizat în toamna lui 2011. Prevăzut cu opt piste
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări: Moldova și Țara Românească. Mica Unire, marcată de reformele lui Alexandru Ioan Cuza, un act măreț care a pus temeliile statului român modern. Un vis împlinit. Un vis dăinuind de pe vremea lui Burebista și Decebal. Un ideal la care au năzuit milioane de români, așa cum spunea Nicolae Bălcescu, „visarea iubită” - a marilor noștri voievozi Mircea cel Bătrân și Ștefan cel Mare. Alexandru Ioan Cuza, om de stat de o
UNIŢI ÎN PAŞI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347350_a_348679]
-
contesă) Ăsta va avea parte de o zână! CONTESA:(cu zâmbetul pe buze) Hei, ce ai Conte!? Vrei să ne corcim neamul!? CONTELE DRACULA: Stai liniștită, sângele nu se face apă!... Dacă nu s-a corcit până acum, așa va dăinui în vecii vecilor! Contesaia bebelușul din palmele contelui și-l strânge la piept înduioșată. CONTESA: (cu admirație) Dragul de el, chiar că-i frumos! Parcă nici n-ar fi din neamul nostru! PALOȘ: (fericit) Va fi frumos și isteț ca
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
perspective: istorice, militare, strategice, sociale, economice, geografice, sociale, demografice, teologice, culturale, duhovnicești și lista poate continua. Credem că Sfântul Domnitor Ștefan cel Mare - cu ale victorii militare și izbânzi duhovnicești, prin umplerea pământului Moldovei cu atâtea locașuri de închinare, ce dăinuie și durează până astăzi și, de fapt, până la sfârșitul veacurilor celor pământești - este unul din simbolurile renașterii vieții culturale, spirituale și nu în ultimul rând monahale, pe pământurile Moldovei, Basarabiei, Bucovinei și, până la sfârșitul veacurilor, a întregii Țări Românești, exemplu
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
cu dragoste, prețuire și profundă recunoștință. Îl lasă în „lumina realităților”, cum spunea adesea, în evidența faptelor lui concrete, consistente și punctuale iar nu a vorbelor despre el sau despre lucrarea sa ... Astfel de ,,lumini”, prin exemplul dăruirii în viață, dăinuiesc atât în evlavia și lucrarea urmașilor, a ucenicilor și a beneficiarilor muncii lor, cât și prin mila și bunătatea lui Dumnezeu, care ne-a oferit astfel de părinți spirituali, păstori și mărturisitori ai Crucii, dar și ai Învierii Sale, precum
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
-
spus decât unii dintre noi, asta și ca o necesitate să ne cunoaștem valorile vremii noastre. Ceea ce a realizat doamna Valentina Becart, alături de alți coordonatori de antologii, dicționare și encilopedii, va rămâne o vie mărturie a talentului românesc care va dăinui peste ani, contribuind la întregirea imaginii României pe plan mondial. Ion Nălbitoru Referință Bibliografică: “Dincolo de cuvânt” - manifestare valorică a spiritualității românești .Exegeza. Ion Nălbitoru / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 760, Anul III, 29 ianuarie 2013. Drepturi de
MANIFESTARE VALORICĂ A SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI .EXEGEZA. ION NĂLBITORU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348888_a_350217]
-
Iisus Hristos, principiile lui și datoria de adevărat și autentic arhipăstor, mai presus de orice și chiar mai presus de sine. Era cu totul pătruns de convingerea că ceea ce nu este de la Dumnezeu și este potrivnic voinței Lui nu poate dăinui decât o vreme, că oricât ar fi de nedrept tăvălugul ateu el nu putea fi decât trecător și dacă neamul românesc rămâne în credința și în viețuirea creștinească, sub acoperământul Bisericii lui Iisus Hristos, nici porțile iadului communist și nici
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
ani de la nașterea sa pe acest pământ, vom reține faptul că “Cu adevărat, Episcopul Nicolae Popoviciu rămâne pentru noi toți o emblemă de referință, o călăuză statornică, un model și însuflețitor de trăire, acțiune și dăruire creștinească și românească. Va dăinui de-a pururi, ca o lespede neclintită a sfântului altar al Bisericii și al Neamului.” (Pr. Dorel Octavian Rusu - Cuvânt Înainte, pag. 20). Cu alte cuvinte, “lucrarea de față reliefează figura emblematică a acestui mare ierarh, în diferite ipostaze ale
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
umblați după neprihănire, ia aminte spre Mine, poporul Meu! Ridicați-vă ochii spre cer și priviți în jos spre pământ. Căci cerurile vor pieri ca un fum, pământul se va preface în zdrențe ca o haină, dar mântuirea Mea va dăinui în veci și neprihănirea Mea nu va avea sfârșit!” (Isaia 51:1-6) îți zice, Domnul care te-a iubit. Amin. Rodica Stoica stoica rodica 16@yahoo.com Referință Bibliografică: Daniel - rugaciunea de mijlocire / Rodica Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
RUGACIUNEA DE MIJLOCIRE de RODICA STOICA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348993_a_350322]
-
invitația gazdei, cu pioșenie, pentru a descoperi tainele, peripețiile eului în metafizic. O secvență de nemurire. Țene se întrece cu sine însuși, prin autoevaloarea concretă, lucidă și pertinentă, care duce la realizarea unui tot unitar, o carte-om ce va dăinui în timp în bibliografila filozofică. Precum Jaspers, Țene dorește o reliefare a „situației spirituale a epocii noastre” , sau, cum ar spune Sartre, o analiză a „rațiunii dialectice” a istoriei. Țene stă la masa imaginară cu Hypnos, Morfeu, Pascal, Nietzsche, redescoperind
MEDITATIE, SPIRIT, INTELIGENŢĂ, CUVÂNT de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348988_a_350317]
-
cei îndoliați pe parcurgerea pe jos a unor distanțe mari de drum, accentuându-le, inutil, oboseala. Pentru a evita astfel de situații, cei care se ocupă cu organizarea ceremonialului este bine să se sfătuiască, în prealabil, cu preotul slujitor. • Mai dăinuie pe alocuri și superstiția că în prima zi a săptămânii - luni - nu este bine să se facă înmormântare ("pentru că este începutul săptămânii și ar muri toți din casă"). Firește că o atare "credință" este falsă și nu trebuie luată în
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
lumina existenței. Bazată pe reciprocitate și dependență emoțională, pe respect și echilibru, preietenia e mai mult decât ar putea descrie cuvintele. Iar atunci când o prietenie se naște din dragostea pentru muzică, din puterea acesteia asupra vieții, e cert că va dăinui peste ani. Astfel a luat ființa legătura de colegialitate și prietenie dintre Mirabela Dauer și Fuego. Cântecul i-a legat, pasiunea Mirabelei pentru a descoperi și ajuta tinerii interpreți afalți la început de drum, precum și dorința de a fi alături
DEFINIŢIA CE POATE FI DATĂ PRIETENIEI NĂSCUTE DIN MUZICĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346274_a_347603]
-
Carpații minunați poartă-n tensiune arcul, La voi, săgețile pornesc, vă tot întindeți ,,țarcul” . La noi, păzim tot ce-i a nost” și vrem ce ne-au luat, La voi, războaie fără rost, pun vieți la măcinat. La noi, mai dăinuie puțin o rouă de credință, La voi, credințele-s ghiveci și totu-i cu putință . La noi, acei ce se iubesc, își fac din piatră casă, La voi, pervers, bărbați, femei, duc viață rușinoasă.. . . La noi, mai vezi bătrâni sfătoși
LA VOI ŞI...LA NOI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346357_a_347686]