4,348 matches
-
reprezint] un exemplu de exploatare în acest sens larg. Aici întâlnim eroarea pe care au f]cut-o libertarienii: contractele nu sunt autovalidante din punct de vedere moral. În conformitate cu aceasta, o asemenea abordare susține c] sexul este imoral dac] și numai dac] implic] viclenie, inc]lcare a promisiunilor, fort] ilicit] sau exploatare. Aceast] abordare concede c] natură actelor sexuale este contractual] și implic] noțiunea de reciprocitate. Atunci când doi oameni consimt în mod voluntar s] aib] o legatur] sexual], ei creeaz] obligații reciproce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
societate capitalist], noțiunea de „consimt]mânt informat” este contaminat] de nevoia profund] de supraviețuire economic]. Relat]ri despre „înțelegeri reciproce” și „beneficiu reciproc” ar putea fi iluzii rezultate în urmă falsei conștiințe a materialismului capitalist. Sexul este acceptabil moral numai dac] p]rțile se afl] pe o poziție de egalitate, nu sunt motivate (conștient sau inconștient) de nevoi economice și nu consider] însușirile care le alc]tuiesc drept simple obiecte - toate acestea necesit] eliminarea capitalismului. 2) Critică marxismului Criticile teoriilor clasice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre acestea. Ce consider] atunci feministele ca fiind sex acceptabil din punct de vedere moral? Deși exist] doar un acord slab în cadrul abord]rilor feministe, câteva lucruri par a fi clare. Sexul este acceptabil din punct de vedere moral numai dac] rolurile tradiționale de dominație masculin] și supunere a femeii sunt absențe, dac] femeile nu sunt victimizate politic datorit] sexualit]ții lor, dac] au capacitatea și puterea de a controla accesul și de a se defini pe șine însele. Ce evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m toate fiintele umane în mod similar, în afară cazului în care exist] diferențe generale și morale relevante care justific] o diferențiere a tratamentului. Un profesor trebuie s] dea aceeași not] studenților cu performanțe egale; notele diferite sunt justificate doar dac] exist] un motiv general și relevant care s] reflecte acea diferenț]. De exemplu, este legitim s] d]m o not] mai bun] unui student care a realizat o munc] superioar]; este nelegitim s]-i d]m o not] mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
totul de acord cu sugestia lui Rachels, va trebui s] înfrunt]m câteva consecințe nedorite. Nu este just că prietenii s] nu mai fie capabili s] împ]rt]șeasc] aceeași profunzime și durat] a relațiilor pe care le au - chiar dac] este mai mult ca sigur c] va fi așa. De asemenea, ins]și posibilitatea existenței relațiilor personale este subminat]. Din acest punct de vedere, p]rinții ar trebui s] aib] grij] de copiii lor deoarece acest lucru este cerut de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de proiectele noastre personale - în special de angajamentele fâț] de prieteni și familie. F]r] aceste relații sau proiecte, consider] Williams, „nu va exista destul] substanț] sau convingere pentru a determina omul s] prețuiasc] viața” (1981, p. 18). Altfel spus, dac] dorim că viața s] își p]streze sensul, ea nu poate fi condus] de principii morale imparțiale. îi. Influență reciproc] a moralei și a relațiilor personale Se pare c] am ajuns într-un impas. Ambele viziuni au ceva atractiv. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m interesele unui necunoscut? Pe de alt] parte, dac] dezvolt]m empatia în rândul prietenilor noștri, vom fi înclinați s] o aplic]m și celorlalți. Devenim atât de viu conștienți de nevoile aproapelui încât dorim s]-l ajut]m chiar dac] este dificil s] facem acest lucru. Dar cum empatia este de cele mai multe ori nespecific], vom fi înclinați s] „simțim” durerea și a celor cunoscuți că și a celor necunoscuți. Dup] ce am simțit aceast] durere, este mult mai probabil s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
satisfacerii unor interese similare în cazul altora. De exemplu, interesul celor în vârst] de a g]și slujbe pl]tite este tratat ca fiind inferior interesului similar al persoanelor tinere și, pentru acest motiv, le este deseori refuzat] angajarea chiar dac] sunt mai bine preg]titi. Interesele persoanelor cu disabilit]ți sunt și mai des ignorate, prin inc]lc]rile celei de-a doua p]rți a principiului egalit]ții de șanse, decât sunt cele ale femeilor și membrilor minorit]ților
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-o lume f]r] nedrept]ți. Discriminarea sexual] nu reprezint] unică nedreptate. O nedreptate este și aceea c], în general, copiii s]răci sunt mai prost educați decât copiii bogați. Nici în absență acelei nedrept]ți nu este clar dac] femeile din clasa de mijloc care beneficiaz] de tratament preferențial în ocuparea pozițiilor dorite sunt cele mai calificate pentru acele poziții. Consider c] scopurile tratamentului preferențial dep]șesc justific]rile bazate pe istoria să. Actualele programe de tratament preferențial cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
negrii din ghetouri nu beneficiaz] de asistent] medical] adecvat] deoarece mulți doctori decid s] nu profeseze în acele zone. S] presupunem c] medici negri vor opta s]-și practice meseria, dup] absolvire, în ghetourile negrilor. Că și în cazul precedent, dac] statul decide s] acorde greutate egal] intereselor persoanelor de culoare neagr] și alb] în primirea de asistent] medical], poate fi cu ușurinț] justificat] cererea că facult]țile de medicin] s] introduc] culoarea pielii drept criteriu pentru admitere. Criticii obiecteaz] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai sus. Singer susține c] ființele umane conștiente de sine și raționale au capacitatea de a avea o preferinț] specific] pentru existența conținu]. Uciderea celor din barcă de salvare ar intra în conflict direct cu aceast] preferinț]. Nu este clar dac] și câinii au aceast] preferinț], desi ei pot avea alte preferințe care ar presupune existența conținu] pentru a putea fi satisf]cute. Concluzia la care ar ajunge un utilitarist „luminat” ar fi similar] celei a lui Regan, desi motivele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
facem acum. Suntem foarte rar puși în situații precum cea din exemplul cu barca de salvare; deciziile noastre morale nu sunt luate de obicei în situații extreme. Nu este pur si simplu adev]rât c] voi suferi o mare tragedie dac] nu voi avea o hain] de blan]. Cel mai probabil nu vom fi niciodat] obligați s] alegem între propriul copil și câinele familiei. Cu ajutorul ipotezelor ne putem clarifica și rafina principiile și intuițiile morale, dar alegerile pe care le putem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vezi secțiunea viii). Scopul unei corporații este de fapt acela de a servi publicul, furnizând produse și servicii c]utate și de calitate și ned]unând comunit]ții și cet]țenilor ei. De exemplu, o corporație nu îndeplinește acest scop dac] polueaz] aerul sau apă, dac] îngreuneaz] traficul sau irosește resursele comunitare, dac] promoveaz] (chiar și indirect) rasismul și prejudec]țile, dac] distruge frumusețea natural] a mediului sau ameninț] bun]starea social] și financiar] a cet]țenilor. Fâț] de consumatori, corporația
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m]sur] trebuie produc]torul s] se asigure împotriva utiliz]rii ciudate sau chiar stupide a produsului? Ce restricții ar trebui impuse în cazul produc]torilor care vând și distribuie produse periculoase precum țig]ri și arme de foc - chiar dac] cererea pentru acestea este mare? Poate fi produc]torul f]cut responsabil pentru ceea ce cu sigurant] va fi un risc pentru consumator? Într-adev]r, se pune din ce in ce mai des întrebarea dac] și în ce m]sur] trebuie s] avertiz]m consumatorul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
produse periculoase precum țig]ri și arme de foc - chiar dac] cererea pentru acestea este mare? Poate fi produc]torul f]cut responsabil pentru ceea ce cu sigurant] va fi un risc pentru consumator? Într-adev]r, se pune din ce in ce mai des întrebarea dac] și în ce m]sur] trebuie s] avertiz]m consumatorul pentru a compensa tendința c]tre iresponsabilitate din partea acestuia și a corporațiilor. Inteligență și responsabilitatea consumatorului sunt, de asemenea, implicate atunci când este vorba despre publicitate, împotriva c]reia se îndreapt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu este pe deplin satisf]c]toare. Recunoașterea excepțiilor face posibil] fabricarea de scuze false pentru cei care încalc] legea în mod voluntar. Costurile (în termenii ratei criminalit]ții) accept]rii excepțiilor pot fi semnificative și poate fi destul de neclar dac] aceste costuri sunt sau nu dep]site de beneficii. În cele din urm], explicația utilitarist] permite pedepsirea care este disproporționat] cu gravitatea faptelor. Utilitariștii nu ar promova o form] de pedepsire care s] cauzeze consecințe mai rele decât consecințele nepedepsirii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noțiunea de moral] a rolurilor, cu implicația c] rolul politic genereaz] exclusiv sau predominant nevoia pentru „mâini murdare”. P]rerea mea, spus] simplu, este c] în m]sura în care exist] o disput] în ceea ce privește inc]lcarea revendic]rilor moralei (chiar dac] „reale” sau pur și simplu „obișnuite”) în fața unor necesit]ți copleșitoare, atunci aceasta este o problem] care se poate ridica în orice domeniu al vieții. Nu este o problem] doar a politicii, cu toate c] exist] niște aspecte ale acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o problem] care se poate ridica în orice domeniu al vieții. Nu este o problem] doar a politicii, cu toate c] exist] niște aspecte ale acesteia care reclam] problemă mai acut sau mai dramatic. îi. Provocarea machiavellian] Nu este clar dac] Machiavelli nu ar fi fost de acord. El scrie pentru și despre conduc]tori și consilierii lor, așa c] abordarea să este preponderent politic]; dar, cel putin câteodat], el scrie ca si cum nevoia pentru „mâini murdare” este mai degrab] o parte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu implic] „mâini murdare”. De exemplu, funcționarii publici ar trebui s] fie foarte circumspecți când primesc și ofer] cadouri, trebuie s] se gândeasc] foarte bine la consecințele a ceea ce fac și s] se str]duiasc] s] fac] ceea ce trebuie chiar dac] această i-ar pune într-o situație material] dificil]. Dar exemplul cu impozitarea ilustreaz] de fapt continuitatea puternic] între morală public] și cea privat]. Conduc]torul politic poate lua bani de la cet]țeni, chiar prin amenințare cu recursul la violent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consecințelor așteptate. Este, măi degrab], o diferenț] în natură inerent] a celor dou] tipuri de acte, așa cum sunt ele definite prin intențiile lor. (Intenția/distincția prev]zut] este analizat] în capitolul 17, „Deontologia contemporan]” și în capitolul 25, „Eutanasia”.) Întrebarea dac] numai consecințele conteaz] se num]r] printre cele mai profunde probleme ale teoriei etice. Ea este discutat] în cadrul capitolelor menționate mai sus și nu poate primi un r]spuns aici. Trebuie remarcat ins] c] acești consecințialiști nu susțin neap]rât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
astfel de viitoare acțiune imoral], impunem în mod deliberat unor milioane de oameni riscul morții și al violenței cu scopul de a reduce riscurile care ne ameninț] pe noi înșine. Dac] accept]m c] nu doar consecințele conteaz] (și chiar dac] credem acest lucru), atunci aceste realit]ți ale descuraj]rii formeaz] un argument moral solid împotriva ei. Unii cred c] argumentul împotriva descuraj]rii absolute este absolut și c] nu poate fi dep]sit de diverse considerații. Aceste persoane își
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noastre nu pot fi toate satisf]cute împreun] -, dar dorințele noastre în sine au toate un caracter neutru din punct de vedere rațional. Acest lucru este important deoarece sugereaz] c], în ciuda faptului c] descoperim anumite lucruri despre lume, si chiar dac] acestea pot avea un impact pozitiv asupra percepțiilor noastre, ele nu ar trebui s] aib] nici un impact rațional asupra dorințelor noastre, din nou sub o rezerv] care va fi formulat] îndat]. Aceste descoperiri ar putea s] aib] un impact irațional
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
percepțiile asupra faptelor morale. Atunci cand ne form]m opinii morale, dobândim reprezent]ri despre cum este lumea din punct de vedere moral. Având în vedere imaginea standard a psihologiei umane, putem formulă și o alt] concluzie de natur] psihologic]. Dezbaterea dac] oamenii care au o anumit] credinț] moral] doresc sau nu s] acționeze în conformitate cu aceasta trebuie considerat] acum o chestiune distinct]. S-ar putea ca ei s] aib] sau nu o dorinț] conform] credinței lor. În orice caz, ei nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rezonabili și raționali). Prin urmare, am putea obiectă în cele din urm] c] acest tip de realist moral nu reușește s] ne ofere o alternativ] real] la concepția inițial] despre faptă moral]. Astfel, adev]rata întrebare care se pune este dac] realistul moral este forțat s] resping] ideea potrivit c]reia corectitudinea și incorectitudinea se refer] la ceea ce suntem sau nu motivați s] facem. În continuare, voi analiza aceast] idee. Problemă major] const] în ceea ce am numit „imaginea standard” a psihologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din punct de vedere rațional pentru c] nu am acea dorinț]? Cu sigurant]. La urma urmei, din punctul meu de vedere, percepțiile și dorințele mele formeaz] un ansamblu mai coerent și, astfel, măi de preferat din punct de vedere rațional, dac] îmi doresc de fapt s] fac ceea ce cred c] mi-aș dori s] fac în momentul în care aș fi liniștit, calm și cu mintea adunat]. Întrucât a avea dorințele pe care le-aș avea dac] aș fi liniștit, calm
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]