8,648 matches
-
Să ne iubim, femeia mea frumoasă, De liniște, de dragoste mi-e dor, Să ne întoarcem „împăcați” acasă, Ei să-și albească sufletul în clor, De „suferința” noastră nu le pasă! Și noi să ne vedem cinstit de treabă, Chiar dac'afară timpul e târziu În ochii noștri nu e nicio grabă, Dorința ta legitimă o știu, Încet până la ultima silabă Lasă-mă din nou să mi te scriu... Iar gândurile care vin duium Pe fruntea ta nicicând să nu te
SĂ NE IUBIM.. de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383393_a_384722]
-
e vâltoare Timpuri noi, oameni se schimbă, însă un negel Va rămâne cu țâțână plămădind vânzare. Vor fi trădători de țară pururi peste veac Și milenii vor ajunge să cunoască unul, Căci nu curge-n a lor trup sângele de dac Acela de-a rupe Iuda și-a stârpi nebunul. Referință Bibliografică: PESTE VREMURI / Ciprian Antoche : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2237, Anul VII, 14 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ciprian Antoche : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PESTE VREMURI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383470_a_384799]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > EROII Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2320 din 08 mai 2017 Toate Articolele Autorului Plecat-au toți eroii, Și-am mai rămas doar noi, Stingheri, printre istorii, Străini, printre eroi. Sperăm mai fie unul, Să poarte-a crucii lemn, Să spulbere destinul
EROII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383524_a_384853]
-
pentru noi! Eroul este Hristul, Ce și-a împărțit la doi, Lumina de la Unul, Să ardă-n amândoi! Străbunii n-au plecat! De-a pururi sunt în noi! Ei doar au așteptat, Să ne numim Eroi! Referință Bibliografică: EROII / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2320, Anul VII, 08 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
EROII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383524_a_384853]
-
n-au plecat! De-a pururi sunt în noi! Ei doar au așteptat, Să ne numim Eroi! Referință Bibliografică: EROII / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2320, Anul VII, 08 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
EROII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383524_a_384853]
-
la căptușirea cât mai bună a buzunarului timp de 4 ani ci la viitorul României să zicem pe următorii 20 ani? Am mai avut o asemenea verigă de continuitate care a asigurat cea mai mare și bogată Românie de la Burebista Dacul și până astăzi! Peste 100 ani de prosperitate datorat numai acestei insignifiante verigi de legătură situată la vârful conducerii statului deși ea a fost perturbată de 3 războaie. Nu cumva există o asemenea verigă de legătură miraculoasă pe teritoriul țării
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
Impact > Scrieri > DUNĂREA DE DORUȚA DUMITRU Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1344 din 05 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Strabon, vestitul geograf al antichității scrie: ,, Cursul superior al fluviului poartă numele de Danubius și curge principal prin țara dacilor; cursul inferior până la Pontul Euxin, și până la vecinătatea geților, este numit Istros. ” Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră din Germania prin 2 izvoare (Brege și Brigach), iar în drumul său străbate 10 țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Iugoslavia, România
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
Convorbiri Literare": Atât de fragedă, scrisă pentru Veronica, dar pe care o comunică și Mitei Kremnitz, cumnata lui Maiorescu, Sonete, Freamăt de codru, Revedere, Despărțire. Veronica îl vizitează la București. 1879 Apar în "Convorbiri Literare" poeziile: De câte ori iubito, Rugăciunea unui dac, Atât de fragedă, Afară-i toamna, Sunt ani la mijloc, Când însuși glasul, Freamăt de codru, Revedere, Foaie veștedă, Despărțire. 1879-09-06 Veronica Micle merge la Capitală, fiind așteptată cu emoție de către poet. 1879-09-07 Întâlnirea fusese atât de tulburătoare încât Veronica
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
suflet între inimi de români -din Ardeal până-n bunget pictează fulgii de nea în văzduh -diademă cu zborul acvilelor din stemă stăpunge sufletul românilor durere supremă săgețile-flăcări din ochii zimbrilor cu inimi săgetate de suferința Carpaților urletele balaurilor din stindardele dacilor înfiorând și în vise fantomele dușmanilor. la răscruce de ani ne cheamă amarnic spiritul străbunilor prin șfichiuit de harapnic din balada lui bădica Traian ne bate la porțile anilor iar badea Cârțan lângă columnă în cojocu-i mițos cu traistă de
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
amarnic spiritul străbunilor prin șfichiuit de harapnic din balada lui bădica Traian ne bate la porțile anilor iar badea Cârțan lângă columnă în cojocu-i mițos cu traistă de lână cu baston și căciulă de bârsan ne colindă cu zâmbet de dac maiestuos. Referință Bibliografică: PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2193, Anul VII, 01 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > CÂNTEC DE ÎNVIERE Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2304 din 22 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului În liniște-adâncă, Abia se aude, Că inima-mi bate... Că sângele îmi curge... Doar timpul cel sălbatec, Mușc-adânc din mine, Adânc... până-n oase... Cu colții de jivine! Durerea
CÂNTEC DE ÎNVIERE de DANIEL DAC în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382896_a_384225]
-
palme, ea, țărâna, Se face iar sămânță, Și firul crud de iarbă, Prin creștet se avântă, Să iasă-n lumină, Să dea o verde știre Că trupul e pământ, Și-n lut este simțire! Referință Bibliografică: Cântec de Înviere / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2304, Anul VII, 22 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
CÂNTEC DE ÎNVIERE de DANIEL DAC în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382896_a_384225]
-
lumină, Să dea o verde știre Că trupul e pământ, Și-n lut este simțire! Referință Bibliografică: Cântec de Înviere / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2304, Anul VII, 22 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
CÂNTEC DE ÎNVIERE de DANIEL DAC în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382896_a_384225]
-
Acasa > Poeme > Emotie > CÂNTECUL VIEȚII Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2300 din 18 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Din cer răsună triluri ample Pe-acorduri calde, îngerești, Trezind pământul, care doarme, Cu armonii împărătești. Priviți cum floarea-n câmp inundă! Într-un ocean de verde-aprins, Și
CÂNTECUL VIEȚII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382969_a_384298]
-
revarsă, Cu fiecare strop de soare, Din ochiul cerului albastru, Ce-mi poartă taina muritoare. Pășesc spre-a stelelor lumină, Care mă poartă tot mai sus, Prin răsăritul ce-o să vină, Cu fiecare pas apus. Referință Bibliografică: CÂNTECUL VIEȚII / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2300, Anul VII, 18 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
CÂNTECUL VIEȚII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382969_a_384298]
-
lumină, Care mă poartă tot mai sus, Prin răsăritul ce-o să vină, Cu fiecare pas apus. Referință Bibliografică: CÂNTECUL VIEȚII / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2300, Anul VII, 18 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
CÂNTECUL VIEȚII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382969_a_384298]
-
potrivit arheologilor care au realizat contestația, în toată Moldova nu s-a dat NICI MĂCAR O SINGURĂ FINANȚARE pentru vreun șantier arheologic, în timp ce în DOBROGEA s-au dat 14 (PAISPREZECE) FINANȚĂRI pentru cercetarea șantierelor din perioada greaca și romană!!! Că na, dacii, cucutenienii și alte populații autohtone sunt prea barbare în comparație cu grecii și romanii, ca să merite atenție din partea celor care decid unde merg BANII NOȘTRI AI TUTUROR! Acest articol este un prim episod din ceea ce va fi, foarte probabil, scandalul deceniului în
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]
-
misiuni, ținte cărora li s-a dedicat cu har și cu toată energia sa, debordantă, cuceritoare și contagioasă. L-am prețuit și respectat, l-am iubit și l-am admirat ca pe un minunat român (cu demnitate și neînfricare de Dac de pe Columna lui Traian). Ilarie Hinoveanu a fost și rămâne un model, o efigie eclatantă de Cetățean al Craiovei, al Olteniei, al Europei și al Lumii acesteia nebune, nebune de legat care a devenit Terra, satul gobal ce înghite hulpav
ILARIE HINOVEANU Ultimul Pandur al Românismului [Corola-blog/BlogPost/92469_a_93761]
-
mai ales în ultima vreme, mi-a fost dat să întâlnesc și să cunosc un om cu atâta bun simț, purtare aleasă, nobilă, elegantă, discretă dar concretă, și atâta respect și bunăcuviință și ca (în) persoana Părintelui Isidor Berbecar - acest dac simplu, smerit și modest preot paroh de țară, însă care, oricând, ar putea face față, cu real și autentic succes, la o catedră academică și universitară - ca profesor și la un sfânt al altar al unei vestite catedrale urbane - ca
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
de 32 de ani la pat, care își trăiește senin sublimul suferinței. Am continuat apoi cu Sfânta Liturghie de a doua zi, urmată de o procesiune la o troiță din sat, unde aveam să descopăr fără echivoc că suntem urmașii dacilor, de vreme ce pe o poartă tradițională tronează încă stindardul lor imemorial. Ca să descopăr la întoacere sculptați pe o alta Craii de la Răsărit, ca niște ciobani mioritici, rostind moroșenește, cu mândrie: „Am fo și o si”. La cumpăna serii am ascultat colindele
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
apropierea castrului roman Drubeta, și cu mult înainte în dava care, e posibil să fi avut același toponim. Punct strategic, inițial un oraș de răscruce a drumurilor pe uscat și pe apă care duceau în toate punctele cardinale unde viețuiau dacii liberi. În perioada antichității române a devenit primul centru urban din regiune și al treilea din provincia Dacia, după Sarmizegetusa și Apullum. În timpul lui Hadrian orașul a căpătat rang de municipiu (în 121), populația acestuia fiind în acea vreme de
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
Acest volum, prima enciclopedie ilustrată despre formarea și evoluția vieții pe teritoriul României de azi, este publicat la Editura Kreativ Pro de Legendele Dacilor si Asociația Vatra Daciei, sub egida CNR UNESCO. Pentru cei care nu ajung la Muzeul Municipiului București, volumul Dacia Preistorică Ilustrată se poate comanda online: http://daco-romania.ro/carte-0002 „Dacia Preistorică Ilustrată” de Mihai Ionuț Grăjdeanu, este o carte pentru
DACIA PREISTORICĂ ILUSTRATĂ la standul Muzeului Municipiului București – Palatul Suțu [Corola-blog/BlogPost/92981_a_94273]
-
acestui popor și, clar pentru noi astăzi, sursa existenței și dezvoltării lui. Codrul este invocat și în prezent, în reminiscențe de formule magice, ca exemplu,,foaie verde”, ascunsă în cântecul popular. Romanii, dar și alte popoare ce tânjeau la bogățiile dacilor, învăluite la rândul lor în aceeași taină a misterului, cunoșteau această pădure de departe, când se vedeau nevoiți să o ocolească - sau mai de aproape când, în întunecimea ei, pierea vreo legiune sau un general faimos. Atunci, umbra pădurii dacice
Pădurea românească. Trecut, prezent şi viitor în conştiinţa poporului român [Corola-blog/BlogPost/92990_a_94282]
-
pădurii dacice ajungea până la Roma, și de ea vorbeau poeți și cronicari, care notau dezastrele petrecute acolo. Ca exemple, în anul 74 i.H., Caius Scribonius Curio, care îi învinsese pe dardani în Tracia, voia să-i supună și pe daci și ajunsese până la Dunăre, dar înspăimântat de pădurile pe care le vedea s-a oprit. S-a întors din drum fără să pornească vreun război. Roma s-a emoționat de moartea lui Cornelius Fuscus, în anul 86 d.H. care se
Pădurea românească. Trecut, prezent şi viitor în conştiinţa poporului român [Corola-blog/BlogPost/92990_a_94282]
-
și credincioșie la Eminescu: un dialog cu Răzvan Codrescu Valentina Ciaprazi, Profesor de limbă și literatura franceză, LaGuardia Commnity College, New York Eminescu între simbolism și romantism Napoleon Savescu, Medic, Președintele Asociației Dacia Revival Internațional, New York, directorul revistei Dacia Magazin Chipul Dacilor în opera lui Eminescu Mircea Săndulescu, Scriitor Ce se câștigă când se pierde ceva? Doru Tsaganea, Profesor de Matematică la Metropolitan College of New York Războiul de la 1877 în publicistica eminesciana William Flaviu Ritiu, Profesor de statistică la John Jay College
Al XXII-lea Simpozion anual Mihai Eminescu, la New York (165 de ani de la naşterea poetului) [Corola-blog/BlogPost/93040_a_94332]