1,067 matches
-
va însoți, de aici înainte, până la adânci bătrâneți, poartă în întregul ei semnele trudei și neodihnei», scrie Florentin Popescu în volumul « Viața lui V. Voiculescu », p. 99. La 1 ianuarie 1919, când la Bârlad apare primul număr al revistei Florile dalbe, din colegiul redacțional al revistei, alături de poetul George Tutoveanu, folcloristul Tudor Pamfile, prozatorul Mihail Lungeanu, face parte și poetul Vasile Voiculescu, medicul orașului. În numărul inaugural V. Voiculescu semna poemul «Îngerul nădejdii», care va fi inclus în 1921 în volumul
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Pe lacul fără valuri odihna s-a lăsat... Mijind de somn pe maluri, cu creștetul plecat, Stau sălcii plângătoare, ce-așteaptă despletite. Plecat și sosit la București, Vasile Voiculescu rămâne nedespărțit de Bârlad. Toate cele 19 numere ale revistei Florile dalbe, la care debutează și ca prozator cu lucrările « Singur » și « Momâia », vor cuprinde bucăți din opera sa. Și nu numai în Florile dalbe, ci și în Graiul nostru (1925-1927), Țara de Jos (1924-1927), Scrisul nostru (1929-1931), reviste ale Academiei. Prin
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
și sosit la București, Vasile Voiculescu rămâne nedespărțit de Bârlad. Toate cele 19 numere ale revistei Florile dalbe, la care debutează și ca prozator cu lucrările « Singur » și « Momâia », vor cuprinde bucăți din opera sa. Și nu numai în Florile dalbe, ci și în Graiul nostru (1925-1927), Țara de Jos (1924-1927), Scrisul nostru (1929-1931), reviste ale Academiei. Prin 1925, pe când Tutoveanu conducea revista Graiul nostru, scrie Florentin Popescu în volumul «Viața lui V. Voiculescu» (Editura „Vestala”, București, 502008, p. 105), V.
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
pentru a se descoperi mai devreme chiar pe sine. Ajuns la București, autorul viitoarelor Poeme cu îngeri, cum o atestă scrisoarea către prietenul său Tutoveanu, va face diligențe pe lângă mai marii zilei în vederea obținerii de fonduri pentru tipărirea revistei Florile dalbe și nu va conteni colaborarea cu publicațiile la care activase pe când lucra ca medic militar: «Dragă Tutovene, Joi, 9-22 mai 1919 Am tăcut atâta timp fiindcă, zău, n-am avut ce vă scrie. Nu era nimic nou să vă anunț
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
am așteptat doar s-o întâmpla ceva mai deosebit și vrednic să vi-l împărtășesc și era cât pe aci să fac o ispravă săptămâna asta: puțin a lipsit și nădejdea nu e de tot pierdută să obțin pentru Florile dalbe un ajutor ca să apară înainte cu condiția să o trimitem pe front în Transilvania și în Basarabia, bineînțeles exagerând dacă s-ar putea caracterul poporanist ce îl are. Tratativele cu doamna Prezan în această privință stagnează și nu vă pot
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
bolnav la Câmpina, ar trebui să-l vezi măcar încolo pe toamnă. Mama Zoe (poeta Zoe C. Frasin, soția lui G. Tutoveanu n.n.) ce mai face? Unde vă duceți pe vară, sau ați rămas pe loc? Academia mai presidați? Florile dalbe nu am primit nici un număr nou. Cu dragoste, V. Voiculescu » (cota S, 46,(2) XLVII, Biblioteca Academiei RSR). În 1908 scrie poeme de dragoste dedicate viitoarei sale soții dar nu le publică, ci le păstrează în arhiva familiei. Le va
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
fost: George Tutoveanu, Teodor Pamfile și Toma Chiricuță. Între 5 dec. 1916—15 oct 1918 președinte de onoare a fost Al. Vlahuță, cu o scurtă întrerupere, ianuarie—mai 1917, când a stat la Iași. 3. Publicații: A. prima perioadă: Florile dalbe, Bârlad, nr. l, (ian 1919) — nr. 20-23 (l nov—15 dec 1919). B. În a doua perioadă: Graiul nostru, Bârlad, nr. l (apr. 1925) — nr. 7 — 1 2 (iul—dec 1927); Scrisul nostru, Bârlad, nr. l (ian 1929) — nr. 9
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Manolescu, N., Metamorfozele poeziei. Editura pentru Literatură, București, 1968 Maniu, Adrian, V. Voiculescu - omul, în „Luceafărul", an IX, 1966, nr. 44/29 octombrie Micu, Dumitru, „Gândirea" și gândirismul, Editura Minerva, București, 1975 Miu, Constantin, Vasile Voiculescu — poet isihast, Editura Florile Dalbe, București, 1997 *** Meditații despre Rugăciunea inimii, Editura Anastasia, București, 1997 Măciucă, Balcica, Balcic, Editura Universalia, București, 2001 Moraru, Dinu, V. Voiculescu. Discreția binelui și strălucirea geniului (2) Convorbire cu d—na Gabriela Defour, în „Lumea magazin", nr. 4/1997 Moșescu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
din Vlașca și eu din Buzău. Țin să declar că activitatea mea poetică se datorește în mare parte lui Ion Pillat. El m-a îndemnat, m-a obligat să scriu”(Gânduri albe, p. 535). 1919. Apare la Bârlad revista Florile dalbe (19 numere între 1 ianuarie și 15 decembrie) sub conducerea unui comitet alcătuit din G. Tutoveanu, V. Voiculescu, Tudor Pamfile, M. Lungeanu. Colaborează la Revista copiilor și a tinerimii, Luceafărul, Neamul Românesc, Dacia, România, Duminica poporului, Flacăra, Însemnări literare, Ilustrația
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
termina războiul acela decât prin dreptate, și că până la ultimul român trebuie să lupte, că fără luptă nu se poate isprăvi nimic din calvarul lumii guvernate de Împărați”. Sunt oferite date importante în legătură cu revistele literare ale Academiei, „Florile Dalbe”, „Graiul nostru” și „Scrisul nostru”, cu programul și colaboratorii acestora. În concluzie, prima parte a lucrării se impune prin rigoarea și bogăția informațiilor referitoare la complexitatea și importanța Academiei bârlădene. În partea a doua precumpănește caracterul de critică literară, iar
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
dragostii." (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) (c) ,,Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, / Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă; Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, / Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi." (Vasile Alecsandri, Iarna) (d) "Când, iaca!... ce să vadă? Ș-apoi mai are când vede?... căci lupului îi scăpărau ochii și-i sfârâia gâtlejul de flămând ce era." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (e) "Zi frățâne-tău, zise Făt-Frumos
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
întâlneau la portiță în fiecare zi. Acolo era țara lor, a celor mai buni prieteni din lume; piticul de porțelan de pipă și cu roaba în mâini, câinele lățos, mărul cel bătrân și el, băiețelul." (Mircea Sântimbreanu, Mărul) (d) "Și dalba-mpărăteasă, din brațe-i dispărând, / Se schimbă-n rândunică și fuge-n cer zburând! / Atunci ș-a ei rochiță, nălțându-se în vânt, / Topitu-s-au în ploaie de raze pre pământ, / Și pân-în faptul zilei crescut-au flori din
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din valuri iese-afară./ Ah! Unde-i e rochița și unde-al ei noroc?../ Ea vede sburătorul cu ochii mari de foc/Ce vine ș-o cuprinde cu brațele-ntr-o clipă;/Dar grabnic se aude un freamăt de aripă,/ Și dalba-mpărăteasă, din brațe-i dispărând,/ Se schimbă-n rândunică și fuge-n cer zburând!" (Vasile Alecsandri, Legenda rândunicăi) 3. (2 p.) Alcătuiți enunțuri în care: (a) pronumele nehotărât orice (în acuzativ) să îndeplinească funcția sintactică de complement indirect; (b) complementul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Aceste jocuri nobile le-aprinde cu-a ta torță! Din ramul cel nepieritor coroana sa s-aleagă Dârzenie dăi trupului și oțelita vlagă! Câmpii și munți și mări, prin jur ți-or străluci curate În templul vast de purpură și dalbă puritate, În templul tău, un' se postern, popor lângă popor, O, antic Spirit, duh etern, o duh nemuritor. Deviza olimpică Citius-altius-fortius (mai repede - mai sus - mai puternic) îndemnul se referă atât la performanța fizică, incitând la autodepășire pentru atingerea celor
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
categorie pe care aș numi-o scato-clovnesc. Jurnaliștii de la Academia Cațavencu au intuit și sancționat tocmai trăsătura suburbană a politicienilor români, zugrăviți în portrete demistificatoare: Ion Iliescu zis (nea) „Nelu”, „babacul”, „despotul de Călărași”, „Titanul”, „Feldwebelul de la Cotroceni” cu zâmbetul „Dalbei ca Zăpada”, „Ioan Gură de aur”, „Emanația Sa”, „Urmașul Împușcatului la Sceptru”, „Ion Săracu”; sau „Führerul” C.V. Tudor, „puhav erou”, „mâncău național”, „inegalabil mahalolog”, „spirochet” care îi repartizează pe foștii securiști în funcții de „bone” ale românilor, fiind „Mamă a
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
cum e și cazul dacoromânilor, a existat și instituția bocitoarelor profesioniste: ele au contribuit la cizelarea artistică a unor texte poetice funerare de mare profunzime și sensibilitate umană. Pe lângă tristețea despărțirii, aceste cântece funebre constituiau un adevărat ghid pentru sufletul „dalbului de pribeag“ în lunga și anevoioasa călătorie în lumea de dincolo, exprimând, totodată, și o rugă adresată mortului de a nu mai reveni printre cei vii. În aria noastră culturală se mai cunoaște și plânsul ritual al miresei, care fusese
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Hristea Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107370]
-
mulțumi să zâmbească și să treacă mai departe. În cântecul românesc există mai mult suflet, credință, sentiment profund și crud, iubire și sensibilitate, provenite din furie și ferocitate, din ură. Este povestea lui Ghiță Cătănuță. Frumosul și tânărul român și dalba lui soție, amândoi călare, urcă prin Ardeal pe cărarea mărginită de măceși și maci înfloriți. Pe la amiază, se opresc să mănânce pe genunchi. Apoi Ghiță îi spune soției: De când, mândro, te-am luat, Adevărul nu mi-ai dat, Nici cântec
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
se însoară și imediat trebuie să plece la război. "După mine să oftați Și mereu să m-așteptați Nouă ani și jumătate Cu credință, cu dreptate, Când pe zece c-oi porni, Până zece n-or plini, P-a mea dalbă de mireasă, P-a mea dulce de nevastă Frumușel să mi-o gătiți Și cu alt s-o logodiți, Cu altul s-o măritați Și la nuntă să-i jucați, C-atunci nici c-oi mai veni, Că io-n
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
refuza luxul casei, pentru că nu-l putea împărți cu fiul. Tatăl român taie via sădită de fiu. Răspunsul dat d el călărețului pe care nu-l recunoscuse are o frumusețe veritabilă: "D-alei, taică, voinicel, Voinic tânăr, subțirel. Io din dalbe tinerețe Pân' la albe bătrânețe, Copilaș nu mi-am avut, Fecioraș nu mi-am născut. Domnul sfântul când a vrut, Cam la albe bătrânețe, Ca la negre tinerețe, Fiu din mine-am dobândit Și-mi păream întinerit! Cu el via
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
-mi, zace în temniță, Pus de vodă Ștefăniță, Zace-mi Corbea viteazul, Zace-mi Corbea haiducul. În temniță la Opriș, Unde-mi zace Corbea-nchis, Șade-n apă până-n sapă Și-n noroi până-n țurloi, Cu lacăte pe la ușe, Cu mâini dalbe în cătușe, Iar la gât pecetluit Cu cinci litre de argint, Cum n-am văzut de când sunt. Frunzuliță trei foi late, De ce în temniță-mi șade? Pentr-un paloș ferecat, Numa-n aur îmbrăcat, De nu știu cine furat; Pentr-un roși
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sacul cu daruri în spinare, Moș Crăciun are obiceiul de a-și aștepta oaspeții în propria lui casă, construită din lemn de brad, plină de cărți cu povești pentru copii. Deși nu are “decât” 384 de ani, Moșul “cu pelte dalbe” este încă voinic și în putere ca să încarce cât mai multe daruri în sania lui fermecată. Pentru aceasta, Moș Crăciun dă o fugă până la marele depozit de jucării care se află într-un loc ascuns și plin de taine pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
15. Și-mi cântară, 'mi colindară, Pe cest om bun mi-l sculară. 16. Scoala, om bun, de vezi tu, Pruncul sfânt cum se născu. 17. Mititel, înfășețel, Curge mirul după el. 18. Cârpele-s de flori de măr, Fașa dalbă de mătasă. * Fiecare vres se cântă de două ori. ** Se va indica numele gazdei colindului. Deschide ușa, creștine Deschide ușa, creștine Deschide ușa, creștine Ca venim din nou la tine. Ca venim din nou la tine Drumu-i lung și-am
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ibrișin, Cu mustățile de fân, Moș Ajun îi tot spunea: “Mergi, Crăciun, la împărat, Că-i târziu și-a înnoptat”, Ce ne-aduce Moș Crăciun? Tot ce e frumos și bun. Ia, sculați, boieri mari! Ia, sculați, boieri mari, Florile dalbe*, Sculați, voi, români plugari, Că vă vin colindători. Și v-aduc un Dumenezeu Să vă mântuie de rău; Un Dumnezeu nou născut Cu flori de crin învăscut. Dumnezeu adevărat, Soare-n raze luminat. Sculați, sculați, boieri mari. Sculați, voi, români
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
voi, români plugari. Că pe cer s-a arătat Un luceafăr de-mpărat Stea comată, strălucită, Pentru fericiri menită. Iată lumea că-nflorește, Cânt prin luncă turturele La fereastră rândunele. Și-un porumb frumos, leit Dinspre apus a venit, Floare dalbă a adus, Și la căpătâi s-a pus. El vă zice să trăiță Întru mulți ani fericiți Și ca pomii să-nfloreți Și ca ei să-mbătrâniți. *La fiecare strofă, după primul și al treilea vers, urmează refernul I; după versul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Întru mulți ani fericiți Și ca pomii să-nfloreți Și ca ei să-mbătrâniți. *La fiecare strofă, după primul și al treilea vers, urmează refernul I; după versul al doilea și al patrulea, refernul II Moș Crăciun Moș Crăciun cu plete dalbe A sosit de prin nămeți Și aduce daruri multe La fetițe și băieți Moș Crăciun, Moș Crăciun Din bătrâni se povestește Că-n toți anii negreșit Moș Crăciun pribeag sosește Niciodată n-a lipsit Moș Crăciun, Moș Crăciun Moș Crăciun
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]