944 matches
-
1667, membrii "Accademia del Cimento" din Florența au repetat experimentul pe o distanță de aproximativ o milă și au obținut un rezultat la fel de neconcludent. Galileo este și unul dintre primii care au înțeles noțiunea de frecvență a sunetului. Zgâriind o daltă cu diverse viteze, el a făcut legătura între înălțimea sunetului produs și distanța între șanțurile de pe daltă, măsură a lungimii de undă și deci a frecvenței. În 1632, în "Dialog" Galileo a prezentat o teorie fizică ce și-a propus
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
și au obținut un rezultat la fel de neconcludent. Galileo este și unul dintre primii care au înțeles noțiunea de frecvență a sunetului. Zgâriind o daltă cu diverse viteze, el a făcut legătura între înălțimea sunetului produs și distanța între șanțurile de pe daltă, măsură a lungimii de undă și deci a frecvenței. În 1632, în "Dialog" Galileo a prezentat o teorie fizică ce și-a propus să explice mareele, pe baza mișcării Pământului. Dacă ar fi fost corectă, această teorie ar fi fost
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
ucenică a celebrului Auguste Rodin. În anul în care s-a căsătorit, ea și-a expus sculpturi la Salonul de la Paris. Primul atelier l-a avut la Dieppe, apoi a deschis un atelier la Iași, în Copou, unde lucra cu dalta și ciocanul busturi și statui de marmură. Constantin Argetoianu o cunoscuse pe Olga Mavrocordat înainte de căsătorie, la Viena, descriind-o astfel: "“Fată frumoasă, viguroasă și arătoasă, cu doi ochi negri care sfredeleau, emancipată (călătorea singură, lucru neobișnuit) și inteligentă. Plină
Olga Sturdza () [Corola-website/Science/308083_a_309412]
-
librarul-anticar Elias Șaraga. Ecourile prilejuite de realizarea statuii au fost negative la vremea respectivă. Astfel, în ziarul "Ecoul Moldovei" din 24 septembrie 1890, un „critic” spunea despre statuia lui Gheorghe Asachi că: "„Lucrarea este departe de a fi produsul unei dalte artistice..., concepțiunea ideei e prea slabă și asemănarea tot atât de rea etc.”", concluzionând că: "„Statua lui Gh. Asachi trebuie dată jos și Comitetul să comande o alta”". În septembrie 1897, după terminarea construcției Teatrului Național din Iași, statuia lui Asachi a
Statuia lui Gheorghe Asachi din Iași () [Corola-website/Science/307920_a_309249]
-
un basorelief care-l reprezintă pe Ștefan cel Mare adunând oastea țării după lupta de la Războieni, având gravat în bronz semnătura sculptorului și o strofă din poezia „Doina” a lui Eminescu: Aceste versuri din poezia „Doina” au fost șterse cu dalta în anul 1946, pentru a nu stârni interpretări politice.
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
Hagigadar însemnând în limba armeană "îndeplinirea dorințelor". Biserica Mănăstirii Hagigadar a fost construită între anii 1512-1513, în timpul domniei lui Bogdan cel Orb (1504-1517), de către Drăgan Donavac (Donavachian), un negustor armean de vite. Acest lucru reiese dintr-o inscripție săpată cu dalta în ușorul ușii de intrare în biserică. Există mai multe legende cu privire la zidirea acestei biserici, cu ușoare deosebiri între ele. Conform tradiției, Drăgan Donavac conducea o dată o cireadă de boi spre Beci (Budapesta) și a făcut un popas pe locul
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
sau a interpretării numelui unificatorului. În mod convențional acesta se scrie prin intermediul unui singur semn, desenul unui pește din familia Clariide, genul Heterobranchus, care ulterior are valoarea fonetică nar. Câteodată acest semn hieroglific este urmat de un altul reprezentând o daltă, cu valoarea fonetică mer. Deci numele complet al primului faraon al dinastiei I ar fi Narmer. Deseori, în lucrările de specialitate apare numai interpetarea primului element al numelui, tradus prin conceptul „Catfish“. După Manethon faraonii primelor două dinastii sunt originari
Narmer () [Corola-website/Science/303082_a_304411]
-
țării noastre, străveche, veche, medie, modernă și contemporană, numărând printre altele: topoare plate din piatră de râu lustruite în ateliere tribale locale sau depărtate, percutoare de silex pentru detașarea lamelor din nuclee, unelte din piatră pentru șlefuit, vârfuri de lance, dălți și tesle din rocă dură lustruite,în regiuni locuite de purtătorii altor culturi’’2, strecurători fragmentate și olane din lut ars, o râșniță așchiată din gresie pe care se măcina, prin frecare cu o altă piatră, grâul sau culoarea pentru
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
alunecărilor de teren. Aproape toate statuile moai (95%) au fost sculptate în roci din cenușă vulcanică solidificata sau în tuf provenit dintr-un singur loc din craterul vulcanului Râno Raraku, acum stins. Nativii care le-au sculptat au utilizat doar dălți din piatră făurite din bazalt, dintre care unele se mai găsesc abandonate în cariera de piatră. Dălțile din piatră erau ascuțite prin cioplire. Pietrele vulcanice din care erau sculptate statuile erai mai întâi umezite iar apoi, în timpul procesului de sculptare
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
sau în tuf provenit dintr-un singur loc din craterul vulcanului Râno Raraku, acum stins. Nativii care le-au sculptat au utilizat doar dălți din piatră făurite din bazalt, dintre care unele se mai găsesc abandonate în cariera de piatră. Dălțile din piatră erau ascuțite prin cioplire. Pietrele vulcanice din care erau sculptate statuile erai mai întâi umezite iar apoi, în timpul procesului de sculptare erau udate periodic. Lucrul la statui era făcut în echipe numeroase, simultan la mai multe statui. O
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
se utilizează mai mult lamele mai lungi, cu lungimi variabile între 4 și 7 cm și fin retușate. În etapele finale apare din nou preferința pentru unelte microlitice. Din piatră șlefuită s-au realizat mai multe variante de topoare sau dălți. În cea ce privește natura materialului folosit în general se consideră ca fiind de origine locală, provenind din Carpați sau, în cazul obsidianului, în mare parte provenind din zona Tokaj din Ungaria. Cronologia relativă pentru descoperirile de tip Starčevo-Körös-Criș este
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
și tăiat. În această perioadă se ajunge la o diviziune naturală a muncii: vânatul - îndeletnicire a bărbaților, iar culesul - practicat de femei. O altă îndeletnicire era aceea a pescuitului. În paleoliticul superior, Homo sapiens fosilis produce cuțite, străpungătoare, răzuitoare și dălți lucrate prin tehnica așchierii, având ambele margini ascuțite. Sunt realizate în mare cantitate vârfurile de silex pentru sulițe de aruncat, sau pentru săgețile lansate cu propulsorul. Apare tehnica prelucrării osului, fildeșului și cornului (pentru sulițe, harpoane, ace de cusut). În
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
os și lapislazuli. Ar fi suficient, poate, să menționam, într-o ordine aleatorie, ca în Sumerul antic erau inventate: scrierea, roată, matematică, astronomia, calendarele, sistemele de irigații, armura, carul de luptă, săbiile, harnașamentul căilor, cuiele, morile, sandalele, roată olarului, harponul, dalta, inelele, șeile sau acul. Tot din Sumer ne-au parvenit și primele date despre o religie politeista. Astfel, până în momentul în care descoperirile arheologice vor arăta că au existat și alte civilizații mai vechi de șase milenii, trebuie să acordăm
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
au luat 28 dintre ele. Localnicii le-au refăcut pe unele, iar pe altele le-au abandonat. Toate morile au fost protejate de câte o stâncă masivă și sunt funcționale. La una, pentru a redirecționa apa, oamenii au săpat cu dalta și ciocanul un tunel prin munte, înalt de doi metri, lat de un metru și jumătate și lung de aproape 30 de metri. La început, roțile morilor au fost din lemn, apoi, în anii 1980, din metal. Practic, acestea sunt
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
conducte de apă în Biserică, și facerea unei grădini pe coasta unui munte. Deci Bănățenii, trebuie să-i aducă o vie mulțumire acestui om de mare valoare artistică, fiind și fiu al Banatului. Că mulți știu să mânuiască condeiul, dar dalta, ba. Avându-se în vedere, că e trecut cu vârsta de 70 ani, și totuți e speranță încă de producție de artă, să mai împodobească Banatul.” Stareții care s-au succedat la conducerea Mănăstirii Călugăra din 1949 până în 1999 au
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
poate privirile jucăușe, inteligente, naiv-intrebatoare; poate opțiunea să sinceră, idilica pentru monarhie pe care o manifestă cu șiretenie copilăreasca ;sau poate accentele brâncușiene atât de evidente în sculptură. Sau, poate toate astea la un loc. Oricum ar fi fost, sub dalta să lemnul explodează sau, altădată, se lasă ridicat la cer. O întreagă tradiție creștină se așază temeinic la rădăcina "coloanelor" sale. Fabulosul se materializează cu o ușurință nemaipomenită, cântecul care trece în descântec se spiritualizează într-atât încât subțirimea spiritului
Constantin Milea Sandu () [Corola-website/Science/310867_a_312196]
-
doșel, șel și așel) și paleoliticului mediu (mustier). În cele mai adânci straturi din peștera Azîh s-au descoperit cele mai primitive unelte ale muncii confecționate din piatră de râu, inclusiv foarte mari (gigantoliti), unelte manuale, unelte neșlefuite de găurit, dălți cu vârf, răzuitoare primitive și alte unelte din piatră folosite de "Azîhantropi" in timpul vânatului de animale sălbatice. În perioadele timpurii si medii ale paleoliticului, oamenii trăiau pe teritoriul Azerbaidjanului in grupuri mici care constituiau cea mai veche forma de
Peștera Azâh () [Corola-website/Science/309178_a_310507]
-
Următoarea etapa din istoria antică a omenirii, paleoliticul superior, a fost reprezentată in Azerbaidjan de descoperirile de obiecte în peșterile Talgar, Damjili, Iatag-eri. Arheologii au găsit aici plăci sub formă de cuțit, precum si unelte pentru șlefuit, pentru găurit, de cioplit, dălți, plăci microlitice confecționate din cremene, bazalt, obsidian si dolomitaă Oamenii din paleoliticul superior (de la 40 până la 12-10 mii ani in urmă) trăiau pe teritoriul Azerbaidjanului in peșteri. Aceștia își construiau locuințele in văi de-a lungul râurilor, in locuri unde
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
cert nu au fost cele inițiale, ci refăcute prin anii '30, identice cu multe tavane ale caselor din sat. Am cercetat atent toate elementele din lemn și nu am găsit nicăieri urme de fierăstrău, întreaga construcție fiind realizată doar din daltă și topor. Caracterul unic al monumentului nu se sfârșește aici, ci mai mult contrazice tot ce învață în zilele noastre un arhitect: Construcția nu a avut niciodată fundație. Întreaga greutate stă pe stâlpii îngropați, care o asigură și la solicitările
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
se poate presupune că biserica, însăși poate fi mai veche decât elementele ei. Înălțimea mică și absența turlei par a indica faptul că a fost construită cândva, în vremea Imperiului Otoman. De reținut este că numai cu toporul și cu dalta, biserica putea fi construită oricând în epoca creștina. Tipul de construcție semiângropată, cu pereți din împletitură, poate fi întâlnită din perioada neolitică, și, după cum se vede, până în prezent. Important este că Biserica "Sfantul Dumitru" din satul Izvoarele județul Constanța apare
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
și Ariujd, în punctul "Dealu Mare" s-au găsit o urnă cu patru butoni, o ceașcă cu butoni și fragmente ceramice din a doua epocă a fierului. În anul 1910 s-au găsit fragmente de vase pictate și incizate, o daltă trapezoidală și una în formă de calapod specifice "culturii Ariușd-Cucuteni" și "Coțofeni". În același an, pe malul stâng al pârâului Ilieni, în locul numit "Dealul Izvorului" s-au descoperit urmele unor construcții cu ziduri de piatră și fragmente de țiglă și
Comuna Ilieni, Covasna () [Corola-website/Science/310386_a_311715]
-
aparținând neoliticului, precum și așezări cu materiale atribuite culturilor "Ariușd, Coțofeni, Scheneckenberg" sau "Sântana de Mureș-Cerneahov". Tot aici, între pârâul "Borzoș" și dealul "Várbérce" se află o cetate medievală (Cetatea Turcului) cu ziduri de piatră și mortar. Fragmente ceramice pictate, o daltă de tuf, un amulet, un topor în formă de calapod, toate datate în neolitic s-au descoperit și la Sântionlunca, tot de aici provenind și patru celturi dintre care două de tip transilvănean și un vas ceramic roșu, toate datând
Comuna Ozun, Covasna () [Corola-website/Science/310388_a_311717]
-
împrejurimi existau cele mai mari ateliere de metalurgie din întregul teritoriu al Europei, rămas în afara Imperiului roman. În aceste ateliere se confecționau, mai întâi, ustensilele: nicovale masive, ciocane de diferite forme și dimensiuni, baroase și ciocane de forjă, pile, clești, dălți. Apoi, unelte și obiecte de fier servind la prelucrarea lemnului sau în construcții: ferăstraie cu pânză lată sau îngustă, cuie și piroane, topoare, scoabe, cuțitoaie, burghii, tesle, ținte, zăvoare și balamale pentru uși. În atelierele geto-dacilor se fabricau și marile
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
dinți, cuțite, etc. Din fier se confecționau și podoabe sau accesorii pentru îmbrăcăminte (catarame, paftale, nasturi, fibule, brățări, etc.). Dar podoabele erau mai ales din argint. În atelierele argintarilor daci (în care s-au descoperit și uneltele meșterilor: nicovale mici, dălți, pile, ciocănașe) se lucrau coliere, brățări, inele, fibule, broșe, catarame; de asemenea, piese de harnașament. Existau adevărate centre meșteșugărești, grupând mai multe genuri de ateliere, printre care era și câte un atelier de orfevrărie; dar existau și meșteri argintari ambulanți
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Celelalte denumiri au venit de la nume de străzi sau obiective, apărute după 1924. Onomastica satului este foarte variată și conține un șir de nume caracteristice spațiului românesc sau zonei balcanice în general: Albul, Cecan (Ciocan), Cojocaru, Coman, Costin, Danici, Dolta (Daltă), Dragan, Ghihol (Bivol, grai moldov.), Hulpe (Vulpe, grai moldov.), Martalog, Patratii (Petrache), Popușoi, Prodan, Scurtul, Secară, Serbul, Țurcan, Ureche, Urâta. Se întâlnesc și numele compuse din două sau trei cuvinte, specifice doar Moldovei: Casărece, Decusară, Mamădragă etc. Alte nume întâlnite
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]