1,802 matches
-
orașului Dărmănești. Multă vreme a existat aici un schit, ceea ce explică prezența în documente a toponimelor Schitul și Mitocul, urmate de determinantul Lapoș. De câteva ori, apare cu numele Purcărețul. Întâia oară, în 1737, este consemnat într-un act de danie o poiană « sub muntele Lapoș », iar la 22 ianuarie 1754 este înregistrat « Schitul Lapoș « , menționat și în anii 1755, 1757, 1758, 1759. Ca sat, apare pentru prima dată la 12 martie 1834. În 1838 existau doar 51 de locuitori, pentru ca
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Mielului. Un document din timpul lui Alexandru cel Bun (1400 - 1432) menționează pentru prima dată satul Onești, iar la 14 decembrie 1458, Ștefan cel Mare întărește mănăstirii Bistrița “cutul Onești”, același voievod dăruind satul lui Duma pârcălab, prin actul de danie de la 15 aprilie 1488. Cu forma Onești, localitatea este menționată de foarte multe ori, printre altele, la 30 martie 1546, 18 martie 1657, 1 august 1668, 22 august 1690, 1 septembrie 1720, 30 aprilie 1739, 31 iulie 1849 (aici apare
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
p. 310 -332). Prima atestare documentară datează din 15 martie 1410, când Alexandru cel Bun dăruiește satul Stoenești de la Vâlcica pe Trotuș. Următoarele două documente, din 17 noiembrie 1502 și 2 februarie 1503, aparținând lui Ștefan cel Mare, notează o danie de drobi de sare din ocna de la Trotuș și sarea de la Ocnă, dăruită mănăstirii Putna. Acest din urmă toponim, cu forma de singular sau plural, apare până la 19 octombrie 1656, când este utilizat numele de loc compus Târgul Ocnei, alături de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Cișmea, Pârâul Morii cu La Gârlă ș.a. Dar, din punct de vedere lingvistic, cel mai important aspect îl constituie variația formală, în timp, în special a numelor de localități, așa cum poate fi constatată în documentele cancelariei domnești, în actele de danie, în cele de vânzare - cumpărare, ca și din hărțile militare sau silvice. Aici pot fi anexate și variantele unor nume din documentele redactate în limbi străine (latină, germană, maghiară - mai ales, franceză și italiană). Uneori, o localitate apare cu același
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
și Ioana a lui Sandu, prin dialogurile pe care le configurează, reușesc să ,,decupeze felii de realitate psihică, spre a le diseca, studia, comenta", romanul devenind ,,analiza unui suflet neliniștit"131. Ultimul roman al lui Anton Holban, editat postum, Jocurile Daniei este total diferit de primele narațiuni. Analiza psihologică este înlocuită cu preocuparea evidentă a personajului de a construi ,,o confesiune portret"132. Transpunerile și reprezentările directe ale personajului, încercarea de a surprinde un comportanment cel al Daniei, care i se
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
editat postum, Jocurile Daniei este total diferit de primele narațiuni. Analiza psihologică este înlocuită cu preocuparea evidentă a personajului de a construi ,,o confesiune portret"132. Transpunerile și reprezentările directe ale personajului, încercarea de a surprinde un comportanment cel al Daniei, care i se sustrage permanent, se constituie în pagini care indubitabil stau sub semnul autenticității. Cele trei romane ale lui Holban au ca numitor comun conversațiile pe tema morții. Fără îndoială aceste dialoguri apropie opera lui Holban de cea a
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Fără îndoială aceste dialoguri apropie opera lui Holban de cea a lui Blecher. Lungile și interminabilele dialoguri despre moarte pe care Sandu le poartă pe rând, în registre diferite, mai întâi cu Irina, apoi cu Ioana și în final cu Dania, alcătuiesc pagini de o reală autenticitate, care confirmă faptul că Holban și-a compus opera ,,cu sentimentul de-a scrie sub umbra unei aripi tot mai larg desfăcute deasupra lui, aripa morții"133. 2.4. Max Blecher autenticitatea și irealitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Ce, acele legături văzându Lupul vornicul (...) n-au primitu într-acia domnia". Reapare cu acest prilej Miron Barnovschi, reprezentant ideal al regimului de stări în Moldova 163. Cu el se restabilea tradiția alegerii voievodului de către "țară", întreruptă de la sfârșitul domniei Movileștilor. Daniile sau confirmările făcute stăpânitorilor de moșie sau acordarea imunităților, se făceau și pe vecie 593. Existența unui termen tehnic 594 desemnează cazuri în care dania se făcea pentru credincioase "slujbe" prestate domnitorului. Uneori prin actul de danie sau de întărire
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
163. Cu el se restabilea tradiția alegerii voievodului de către "țară", întreruptă de la sfârșitul domniei Movileștilor. Daniile sau confirmările făcute stăpânitorilor de moșie sau acordarea imunităților, se făceau și pe vecie 593. Existența unui termen tehnic 594 desemnează cazuri în care dania se făcea pentru credincioase "slujbe" prestate domnitorului. Uneori prin actul de danie sau de întărire, domnul amintea slujbe din trecut. De pildă, o relație documentară din 1633, de la Moise Movilă, făcea mențiunea: "același boier al nostru drept credincios Pătrașcu Gogolea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sfârșitul domniei Movileștilor. Daniile sau confirmările făcute stăpânitorilor de moșie sau acordarea imunităților, se făceau și pe vecie 593. Existența unui termen tehnic 594 desemnează cazuri în care dania se făcea pentru credincioase "slujbe" prestate domnitorului. Uneori prin actul de danie sau de întărire, domnul amintea slujbe din trecut. De pildă, o relație documentară din 1633, de la Moise Movilă, făcea mențiunea: "același boier al nostru drept credincios Pătrașcu Gogolea, al treilea logofăt, a slujit și la mulți alți domnitori răposați, care
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
el și i-am dat un sat din pământul nostru moldovenesc, Dumeni, plasa Dorohoi, pe râul Băneasa, cu tot hotarul și cu tot venitul lui, sat ce avea drept de vânzare-cumpărare."595 Același domnitor întărea lui Pătrașcu Gogolea logofăt o danie pentru bună și credincioasă slujbă 596: "Iată că acel boier al nostru Pătrașcu Gogolea, al treilea logofăt, a slujit domniei mele cu credință și dreptate, de aceea văzând slujba lui dreaptă și cu credință față de noi, mi s-a făcut
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
XVIIe Congres International des Sciences Historiques, Madrid, 1990, Edit. Academiei Române, București, 1990, pp. 21-28. Brezoianu, I., Vechile instituții ale României (1327-1866), 1882. Brunner, Otto, Per una nuova storia costituzionale e sociale, Editrice Vita e Pensiero, Milano, 1970. Bulat, T.G., O danie neobișnuită făcută de Constantin Brâncoveanu mânăstirii sfântul Pavel de la Athos, în "Glasul Bisericii", anul 24, 1965, nr. 9-10. Calmette, J., La société féodale, 2o Edition, Paris, 1927. Cam, Helen Maud, The International Comission for the History of Representative and Parliamentary
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Constantin-Vodă Brâncoveanu, la domnia și la sfârșitul lor, București, MCMI, p. 173. 618 Radu logofătul Greceanul, Istoria domniei lui Constantin Basarab Brâncoveanu Voievod (1688-1714), Edit. Aurora Iliaș, București, 1970, p. 83. 619 Documentele au fost publicate de T.G. Bulat: O danie neobișnuită făcută de Constantin Brâncoveanu mânăstirii sfântul Pavel de la Athos, în "Glasul Bisericii", anul 24, 1965, nr. 9-10, p. 855; Gh. Bichicean, Adunări de stări în timpul lui Constantin Brâncoveanu, pp. 128-139. A se vedea și Istoria dreptului românesc, I, p.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
realizare la nivel Înalt a condiției umane implică a fi și a acționa pentru om, pentru Celălalt, a fi prin binele moral. Așa se și justifică atitudinea, numai aparent paradoxală, a omului milos care-i mulțumește cerșetorului pentru că-i primise dania: „În fond avea dreptate s-o facă. Fiindcă binefăcătorul există prin cel care primește.” Filosoful de la Păltiniș subliniază că, pentru trăirea morală, persoana celuilalt este chiar mai importantă decât propria persoană. În imediata apropiere a Celuilalt se produce nașterea latentă
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
ce subliniază aici acest cu de-adinsul. Este, oare, o sugestie de nuanță politică religioasă, cu referire la strategiile calvine? Rămâne un răspuns de căutat într-o altă cercetare. Deocamdată, focalizăm imaginea cărții-"pomană neuitată în veaci": act de milostenie, ofrandă, danie binecuvântată 83 prin care cel ce dăruiește (domn, boier, neguțător înstărit, tipograf ori prelat) este, ca în predoslovia la Tâlcuirea Liturghiei, Iași, 1697, a Hatmanului Lupu Bogdan, semănătoriu de-nțelepciune. Și, tot aici, notăm remarcabila strategie a enumerării elogioase a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
În Ioan Bianu, Nerva Hodoș, Dan Simonescu, Bibliografia românească veche. 1508-1830, Edițiunea Academiei Române București, 1903-1944, notată în continuare cu BRV și numărul volumului: BRV I, pp. 144-147. 61 În Noul Testament, Bălgrad, 1648, metafora cărții-dar apare și cu sens invers, de danie binecuvântată, întoarsă, prin celălalt, către Dumnezeu: "pomană neuitată în veaci". 62 Carte românească de învățătură, 1646, ed.cit. p.37. 63 Predoslovia Mitropolitului Ștefan al Ungrovlahiei la Mystirio, Târgoviște, 1651, în BRV I, pp. 178-183. 64 Sfânta și dumnezeiasca Evanghelie
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
isihastică, iar limba slavonă a completat greaca veche. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, slavona a trebuit să fie folosită de moldoveni și de munteni în slujbele religioase, în cancelariile domnești și în unele școli rurale sau orășenești, întreținute din daniile locale, ale unor biserici ori ale familiilor mai înstărite. Fondul lexical de bază al limbii române vorbite a rămas însă tot latina populară, ca și la dacoromâni, meglenoromâni și istroromânii din Balcani. Pentru că Transilvania a fost dominată politic de nobilimea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
urmașul său la stăpânire în Bârzești și Bănești, în secolul al XVIII-lea, Ioniță Cuza, care va adăuga alt sat vecin la domeniul lor, anume Dobrosloveștii. Ioniță Cuza, pe când era mare stolnic, la 1 ianuarie 1762 reușește să capete prin danie de la Safta Racleș, fata vornicului de poartă Neculai Tiron, toate părțile acesteia din moșiile Bârzești, Liudești, Bănești, Tăcmănești și Podeni, toate sate vecine, pe care Safta le avea moștenire de la „tatăl mieu Neculaiu Tiron vornic de poartă”, dar, mai ales
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
În legătură cu acest din urmă aspect, precizăm faptul că în intervalul 1460 1620, în Moldova au fost înregistrate nu mai puțin de 148 de sate care au fost scoase din ocoale și dăruite mănăstirilor și boierilor - în marea lor majoritate, „prin danii succesive, ocoalele domnești au fost desființate până la începutul secolului al XVII-lea”. La nivelul secolului al XV-lea, regimul de tip feudal nu a lăsat nicio speranță aspirațiilor citadine ale Bacăului, dezvoltarea sa nefiind posibilă nici pe verticală, nici pe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
torente întunecate de noroi, ascuns sub podeală, și aruncat în sus, prin crăpăturile grinzilor”. În plus, accentuata nevoie de bani a domnilor moldoveni a declanșat un amplu proces de dizolvare și înfeudare a întregului patrimoniu al acestor nuclee, vânzările și daniile ajungând să afecteze până și vetrele orășenești. Exemplele de mai jos ilustrează cât se poate de bine acest aspect: prin hrisovul din 27 noiembrie 1756, Constantin Mihai Racoviță întărea mănăstirii Precista din Roman „tot locul cât au fost domnescu, la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
arabil - 456 hectare. Având în vecinătate moșiile Letea, Mărgineni și Călugăra, aceasta a fost oferită târgoveților băcăuani de Grigore Ghica prin hrisovul domnesc din anul 1741. Ulterior, domnul Ioniță Sandu Sturdza, prin hrisovul de reconfirmare din anul 1823, întărea această danie, precizând foarte clar limitele folosirii sale: „(...) acest pământ să fie pentru folosința târgoveților români și unguri din orașul Bacău, cu oprirea de a se face case”. Potrivit articolului 11 din hrisov, Eforia (Primăria) nu putea să vândă loturi din țarină
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sau tacit al Obștei târgoveților băcăuani (30 noiembrie 1922)”. Dincolo de aceste motivații de natură strict juridică, demersul reprezentanților Obștei a avut, în resorturile sale cele mai intime, și un fundament tradițional-religios. În prezent, puțini băcăuani cunosc faptul că actul de danie, prin care domnitorii Moldovei au trecut Țarina orașului în proprietatea târgoveților, a fost „întărit” cu un jurământ (blestemă, ce invita la „păstrarea acestei moșii în veci la urmașii urmașilor lor”. Structurat pe dou) paliere - afurisenia, îndreptată împotriva celor ce „vor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
circumstanțiate în timp și spațiu. Doar reunirea lor ar avea temei de analiză și generalizare. Anexa I. 6 Extras din documentele vechi aflate în arhiva Marelui Dicționar Geografic al României, cu privire la „Țarina Târgului Bacău”, proprietatea târgoveților, dăruită prin act de danie de către Domnitorii Moldovei Grigore Ghica Vodă și Ioniță Sandu Sturza: „Pentru păstrarea acestei moșii în veci la urmașii urmașilor lor s-a legat următorul jurământ: Acei care vor cuteza să lucreze dimpotrivă pentru a răsturna și a clinti orânduielile după
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
egumen ca să-i comande icoane. La intrarea călugărilor, a observat că și femeia s-a alăturat grupului lor. Pe rând, unul câte unul, pelerinii spuneau ce icoană dorește fiecare, arătând-o de multe ori pe perete, apoi fiecare își oferea dania către mânăstirea Sinai și se stabilea exact când va fi gata comanda. Meșterii pictori uneori cereau câte o lămurire. Spătarul Mihai îi lăsă dinadins pe ceilalți să i-o ia înainte, pentru că dorea să vorbească îndelung cu egumenul despre ctitoria
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Spătarul Mihai îi lăsă dinadins pe ceilalți să i-o ia înainte, pentru că dorea să vorbească îndelung cu egumenul despre ctitoria pe care se pregătea să o ridice. Femeia făcu un pas spre strana în care monahul cu scriptele înscria dania și numele dăruitorului, puse o pungă pe policioara stranei și-și spuse răspicat numele: — Lavinia. Egumenul rosti în șoaptă o binecuvântare și femeia se lăsă în genunchi în fața lui. Lacrimi i se rotunjeau în colțurile ochilor, când spuse: — Aș dori
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]