6,546 matches
-
cea a exprimării. Oniricul alegoric și fantastic (cu vîsle proptite-n val, marea moartă, voia apei și corabia străină) este substituit prin evidența, la scara de 1/1, a ceea ce se întîmplă în realul diurn. Iată: preotul cîntă slujba „obișnuită”, dascălii îngînă „partea lor”, bulgării cad în groapă, tatăl plînge, lacrimile mamei sînt secate, vîntul bate. Crucea de lemn se leagănă puțin, dar nu mai e nici o semnificație de adîncit aici. Pe ea scrie realitatea: „treizeci și trei de ani ne-mpliniți”. Tabloul
Recviem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3295_a_4620]
-
marasm academic: plăcuta îndatorire de a saluta în d[umnea]v[oa]s[tră], și la zile festive nu numai în cele comune, pe cărturarul și iubitorul de frumos, pe omul de acțiune și de realizări intrate în istorie, pe dascălul atâtor generații, ale cărui strălucite pilde mi-ar fi plăcut să le urmez. De aceea vă cer scuze și vă spun din inimă, din partea mea și a familiei mele: „La mulți ani“. Perpessicius [Domniei sale domnului academician George Oprescu, Strada Dr.
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
în ultimele decenii, a nu mai puțin de șaizeci de doctoranzi, printre care menționez pe Dan Păcurariu, Doina Isfanoni, Dan Mohanu, Sorin Dumitrescu, Henry Mavrodin, Mircia Dumitrescu și alții, demonstrează, fără ezitare, autoritatea științifică, profesională și morală a unui veritabil dascăl. Relațiile cu unii dintre contemporanii săi, printre care amintim pe Constantin Noica, I.D. Ștefănescu, Liviu Rusu, D.D. Roșca, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Nichifor Crainic, Vladimir Streinu, Demostene Botez, Zaharia Stancu, Romulus Dianu, Mihu Dragomir, Marian Popa, Marin Bucur și Ion
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
vă ascund, sunt împotriva cărților ce reprezintă simple culegeri de articole ori eseuri. Mă bucur, așadar, să știu că sunteți unul din cărturarii al căror destin trebuie să ne rețină, așa cum mă bucur să aflu că aveți în mână, ca dascăl, câțiva tineri pe care-i puteți pregăti pentru cultura înaltă. Vă felicit pentru locul pe care vi l-ați croit, pentru răspunderile ce v-ați luat și isprăvile ce faceți. De la distanță, deconectat de oameni cum sunt, voi fi totdeauna
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
se constituie, de fapt, în autentice fragmente ale unui jurnal de adolescent aflat într-o torturantă căutare de sine. Diligențele universitarului Dumitru Micu au fost, întotdeauna, de bun augur întrucât persuasiunea și răbdarea sa au înduplecat inflexibilitățile și inclemențele unor dascăli poziționați, temporar, în influente și puternice funcții administrative, precum Ion Coteanu, Iorgu Iordan și Constantin Daicoviciu, care, fără să ezite, au amputat cariere și destine. Se cuvine să precizez că lui Dumitru Micu i se datorează, în întregime, meritul de
Însemnări despre epistolograful Sorin Titel by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5856_a_7181]
-
și tratați cu mai multă considerație decât cei mai tineri - nu invers. Este descalificant să te bucuri de eliminarea „bătrânilor”: dar e pur și simplu degradant să introduci vârsta în evaluarea unui om. Nu e deloc complicat de legiferat ca dascălii excepționali să se pensioneze numai la cererea lor; și să scăpăm astfel de pensionarea forțată a tuturor «bătrînilor».” E de reținut pledoaria Daniel Cristea-Enache pentru o altă categorie decât aceea din care face el parte. Bine ar fi ca adevărul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3664_a_4989]
-
în hotarele Statului Român modern. George Ivașcu - licențiat al Facultății de Litere și Filosofie - a cunoscut, în anii studenției ieșene, confruntările politice din Universitate și s-a alăturat conștient mișcării studențești de stânga, de bună seamă că și sub influența dascălilor săi celebri, precum G.Ibrăileanu, Iorgu Iordan, Octav Botez și mai tinerii Gh.Ivănescu, N.Mihăescu, N.I.Popa, C.Balmuș și G.Călinescu. El decide - avea 24 de ani - să se angajeze redactor la revista „Manifest”, unde debutează cu articole
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
proporție de masă, roboți intelectuali. Declinul prestigiului școlii dă naștere unor monștri. Este, mai întâi, indisciplina, generală și cronică, din școli. S-a ajuns ca școlile să fie păzite de către jandarmi. Cei care fac legea în școli sunt părinții, nu dascălii. Dau buzna în cancelarie sau în sala de clasă și se răfuiesc cu profesorii sau cu colegii odraslelor lor. Temători de scandal, directorii le iau deseori partea. Drogurile se vând la poarta școlii și se consumă în toalete. Conflicte banale
Reforma școlii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3547_a_4872]
-
degenerează în lovituri de cuțit, destule, vai, fatale. Reflex al unei societăți polarizate, copiii parveniților sunt aduși la școală în mașini luxoase, îmbrăcați după ultima modă, uneori, cât se poate de sumar, și îndemnați de modelul părintesc să-și sfideze dascălii, cărora le adresează s.m.s.-uri injurioase pe telefoanele mobile, ca și colegilor care nu fac parte din gașcă. Doamne ferește să li se treacă în catalog o notă proastă! Să vezi atunci proteste! De partea cealaltă a societății, la țară, îndeosebi
Reforma școlii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3547_a_4872]
-
fac parte din gașcă. Doamne ferește să li se treacă în catalog o notă proastă! Să vezi atunci proteste! De partea cealaltă a societății, la țară, îndeosebi, clasele nu sunt încălzite, toaletele sunt în curte, părinții n-au bani de manuale, dascălii fac naveta. Ca și în lumea mare, în lumea școlii, există două Românii, opuse și ireconciliabile. Ce e de făcut? Eu o țin pe a mea: o reformă care să lase pe planul doi tot ce ține de aspectele exterioare
Reforma școlii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3547_a_4872]
-
în momentul de față nu se învață mai nimic în școala de toate gradele. E destul să-i vedem și auzim la televizor pe școliții postdecembriști, să ne aruncăm o privire pe rezultatele concursurilor de titularizare sau de suplinire ale dascălilor tineri, să tragem cu urechea la cum și ce se vorbește pe stradă și la altele asemenea ca să ne convingem de dezastrul din școala românească și la consecințele pe care le va avea peste puțină vreme.
Reforma școlii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3547_a_4872]
-
impună prin conferin- țele, articolele și cărțile sale unui important segment al intelectualității europene. O caracteristică fundamentală a complexei personalități a lui Alexandru Ciorănescu o constituie, așa cum rezultă din memorialistica sa, o curiozitate epistemică, rar întâlnită la intelectualii noștri. Pentru dascălul și îndrumătorul său, inegalabilul N. Iorga, pe care l-a venerat și de la care a învățat enorm, a manifestat întotdeauna o autentică prețuire intelectuală și o recunoștință pe care numai spiritele alese și foarte rare o manifestă în chip așa
Noi contribuții la bibliografia lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5149_a_6474]
-
cu un umor natural, cu „o imaginație uriaș de umoristică”, comparându- l cu Swift, Jean-Paul Richter, Dickens, Armand Silvestre. Iorga nu l-a cunoscut direct pe Creangă, ci l-a văzut odată - va relata în 1934 - „la o adunare de dascăli, gras, gros, roșu, stângaci și șiret, spunând atâta cât să îndreptățească un vot de pentru contra” (nimic nou comparativ cu alți memorialiști), iar mai târziu la înmormântare, unde Creangă mort arăta „ca viu, rumăn la față, liniștit, cu trăsăturile înnobilate
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
care știu să construiască un argument de la un capăt la altul într-o formă logică. De cele mai multe ori, discursul este fragmentat. Să ne gândim cât de important este ca un profesor să reușească să transmită un mesaj elevului. Sunt mulți dascăli care "nu trec rampa", care nu stabilesc o relație de comunicare cu elevul". În prezent, vorbitul în public nu se învață la școală Pentru că vorbitul în public nu se învață la școală, elevii și studenții trebuie să caute alte metode
Cum ne transformă rețelele de socializare. Factorii tăcuți care aduc efecte devastatoare asupra omului by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37184_a_38509]
-
fostul partid de guvernare. În opinia europarlamentarului, "Invitația lui Victor Ponta de a discuta chestiuni economice cu PDL nu e o capcană. E doar un gest politicianist", argumentând că "Premierul nu are vreun interes pentru economie și nu PDL e “dascălul” care i-l va stârni", întrucât nu are nevoie nici de sprijin în Parlament și nici în guvern. Susținând că "alianța cu PNL & Voiculescu e solidă", Preda afirmă, în continuare, că invitația adresată de premierul Ponta PDL-ului a fost
Preda explică miza discuțiilor între premierul Ponta și PDL by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35721_a_37046]
-
Școala Normală de Învățători, iar Alexandru Todea și-a continuat misiunea sacerdotală în clandestinitate, cu un curaj comparabil cu al vechilor apostoli. Ca și în celelalte volume, corespondența a fost pusă la dispoziția editorilor de către Ștefania (Didi) Manciulea, fiica învățatului dascăl, căreia, i se aduc, postum, cuvenitele mulțumiri. Corespondența se întinde pe trei luștri, între 1969-1974; nu este propriuzis un dialog epistolar, pentru că avem in extenso doar scrisorile „ucenicului” (Al. Todea) către magistru (Ștefan Manciulea). Scrisorile acestuia sunt întrerupte de frecvente
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
acestor cărți de către vechiul director al Bibliotecii blăjene din perioada interbelică; în 1979, se împlineau 225 de ani de la deschiderea Școlilor Blajului și Manciulea îi trimite un documentat istoric episcopului. La primirea acestuia mulțumirile sunt secondate de elogiul școlilor și dascălilor Blajului;„Socotesc, după o privire amănunțită a schiței, că este o sinteză completă și că va fi o lucrare de mare valoare. Aș insista să se pună accentul pe toate publicațiile, pe toate manualele profesorilor din Blaj, pe toate actele
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
pr. Ioan Vultur ș.a.); îi amintește de activitatea în folosul Bisericii noastre a Mons. Surdu din cadrul Misiunii Greco-Catolice Române de la Paris, căruia Al. Todea, îi întărește aceste „linii de portret” într-o scrisoare de răspuns. La anii bătrâneții, corespondența „bătrânului dascăl” nu se putea să nu „împărtășească și gânduri amare” despre suferință, despre boala soției, la care ierarhul răspunde cu „gânduri de mângâiere” din înțelepciunea biblică:„Crucile se țin lanț. În stabilirea Paradisului pe pământ sunt trei mari probleme de rezolvat
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
să vărsăm un strop de vin sfințit. Au fost prietenii noș tri, care ne așteaptă, în nesfâr șita eternitate, pentru a reîn noda, cândva, lanțul amintirilor. Așa cum spuneam cu altă ocazie, am avut șansa de a avea la catedră distinși dascăli, de o moralitate inegalabilă, care ne-au împărtășit din bo gata lor experiență de viață. Rând pe rând au plecat și ei spre o lume mai bună și ne privesc de pe Balconul Veșni ciei Pure. Cu gândul la ei, ne
Privind înapoi cu mândrie. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_114]
-
l'absence - la greque - chapmp du pčre, du départ, de l'exil et de la rupture."3 Interesul pentru limba greacă sporește când, ajuns băiat de prăvălie la Kir Leonida, începe să o învețe. Istrati va recupera limba tatălui având ca "dascăli" de greacă pe bunul Căpitan Mavromati, pe Kir Nicola și Barba Yani, iar mai târziu va folosi acest idiom cu Nikos Kazantzakis și alți "Kalos antropos" pe care acesta i-i va prezenta la Atena. În locul tatălui absent, va găsi
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
Fostul șef al Securității din ultimii ani ai regimului Ceaușescu, Iulian Vlad, este în doliu. Soția generalul Iulian Vlad s-a stins din viață după o lungă și chinuitoare suferință. Prof. Ana Vlad, un dascăl eminent, va fi înmormântată sâmbătă, 19 aprilie 2014, ora 12.00, la Cimitirul Militar Ghencea 1, relatează evz.ro. În decursul întregii cariere didactice a împărtășit cu generozitate elevilor săi tezaurul cunoștințelor ce le poseda, contribuind și la formarea lor
Iulian Vlad, fostul șef al Securității, trăiește o tragedie () [Corola-journal/Journalistic/36438_a_37763]
-
au susținut absolvenții de clasa a XII-a. "Eu aș vrea să-i felicit pe toți elevii și pe profesorii lor, pe toți cei care și-au obținut notele prin muncă serioasă și prin dedicația cu care le-au fost dascăli, s-au ocupat de ei. În același timp, nu putem să nu vedem șirul de nereguli de la acest bacalaureat, scandalurile care s-au ținut lanț și pentru care, evident, de vină este Guvernul României", a afirmat președintele PDL înainte de ședința
Blaga a identificat vinovatul pentru neregulile de la Bacalaureat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36529_a_37854]
-
personajul Issac Oidsu („întorsul” lui Cassius Dio în Parcurs) „n-avea răbdare decât pentru dialoguri. Cum începea o descriere, cum dădea pagina. Seara se foia și n-avea astâmpăr”. M.G. are pasiuni de cartograf și arpentor, paranteze de sociolog și dascăl, nu de pictor peisagist ori portretist. Cum arată personajele nu e de primă importanță, nici lucrurile „nu vorbesc” sau, oricum, nu sunt guralive. Importante sunt situarea, harta pe care evoluezi de bună voie ori împins de condiționări exterioare și relaționărilede
Parcursuri și relaționări by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3655_a_4980]
-
în casa noastră. Cât a stat la noi am avut mare îndrăznire și dragoste către Dumnezeu. Fratele meu, episcopul Adelfie, mi-a spus: Când a murit Fericitul Ioan în surghiun, m-a cuprins o durere de nesuferit, că acest bărbat, dascălul întregii lumi, care a înveselit cu cuvintele sale Biserica lui Dumnezeu, n-a adormit întru Domnul pe scaunul său. Și eu m-am rugat lui Dumnezeu, cu multe lacrimi, să-mi arate în ce stare se află el. După ce mam
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
o zi, am căzut în extaz și am văzut un bărbat frumos la chip, care m-a luat de mâna dreaptă și m-a dus într-un loc frumos și slăvit. Acolo mi-a arătat pe predicatorii credinței și pe dascălii Bisericii. Eu mă uitam de jur împrejur să văd pe cel pe care îl doream, pe marele Ioan. După ce mi-a arătat pe toți și mi-a spus numele fiecăruia, m-a apucat iarăși de mână și m a scos
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]