1,810 matches
-
nimic În schimb. Fiecare modalitate de evaluare ar trebui să includă o copie sau un rezumat al rezultatelor obținute. Capcana nr. 32tc " Capcana nr. 32" Atunci când nu Înțelegi că „datul din coate” este o strategie viabilătc " Atunci când nu Înțelegi că „datul din coate” este o strategie viabilă" „În Africa, odată cu venirea zorilor, se trezește gazela. Ea știe că trebuie să alerge mai repede decât leul, altfel va fi ucisă. Tot atunci, se trezește și leul. El știe că trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
seculară”), peste care se suprapun miturile asistențialismului providențial. Ca replică la această versiune a științei sociale britanice, intelectualii continentali vor propune o interpretare diferită. Ea începe prin răsturnarea logică a raportului parte-întreg și continuă cu modificarea definiției „socialului”, înțeles ca dat pozitiv, indubitabil. În cazul „științei sociale” franceze, prima noutate a abordării tensiunii antinomice dintre individ și societate ține de abandonarea soluției providențiale, cu excepția gânditorilor catolici „contrarevoluționari” precum Joseph de Maîstre (1753-1821)1 sau Louise-Ambroise de Bonald (1754-1840) - cel din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Lyotard) - un act nu doar inevitabil, de regretat, ci unul necesar, de asumat. Într-un sens ontologic, violența este originară, fapt care justifică strategiile autovictimizării individuale sau colective 3. Or, pentru gândirea teologică de sorginte creștină, haosul nu reprezintă un dat primordial, iar violența, oricât de satanică, trebuie înfruntată cu arme proprii și, mai ales, prin virtuțile interiorității. Pentru creștinismul ortodox, aceasta nu înseamnă deloc „pietism” sau „resemnare”, ci ascultarea de o logică firească a priorităților. Ideea că lumea este fundamental
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
altul se impun niște medieri: mediere rațională pentru un pact, dacă el vizează diminuarea agresivității proprie homo hominis lupus; mediere efectivă, dacă el se fundamentează pe sentimentul de simpatie"6. După constructiviști, interesul național al unui stat nu este un dat care se impune decidenților de configurarea raporturilor de forțe, ca la realiști, sau de cererile exprimate de actorii societali ca la liberali, ci el este un act construit social care își găsește originea în identitatea statelor, adică în reprezentarea individuală
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
reflectăm, situația devine din ce în ce mai complexă. Nu numai cunoașterea noastră e incompletă, ci mai important este faptul că înțelegerea noastră imperfectă sau failibilitatea devine parte a realității. Nu ne putem baza doar pe cunoaștere când luăm decizii. Realitatea nu este un dat independent, ci o funcție a deciziilor noastre. Ca atare, acestea din urmă nu pot corespunde acțiunilor pe care le-am întreprinde dacă am avea toate datele relevate. Cu alte cuvinte, comportamentul nostru nu este complet rațional. însă felul în care
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
trăită liniștit și rezolvată cu calm”. Înțelegem și mai bine mesajul înțelepților chinezi dacă facem comparație cu dinamica, ritmul, vocalizele, manifestările clasei politice românești și rezultatele obținute. Presupunând că premisele unei bune guvernări au fost realizate (ceea ce nu este un dat al oricărei țări), guvernanții purced la realizarea precumpănitoare a sarcinii de a asigura evoluția, dezvoltarea economiei naționale, accesul la resursele care-i condiționează funcționarea și asigură astfel un nivel acceptabil de trai al populației. Statul are posibilitatea să-și pună
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
călătoriei-evaziune, dominat de o puternică aspirație de depășire a conștiinței alienării, e cel care structurează viziunea unei lumi de imponderabile, a perfectei transparențe ca mediu al mereu rîvnitei comuniuni umane. Fantasmele luminoase ale unui cosmos mai curînd generic se substituie datului individualizat senzorial, totul pare privit dintr-un „punct suprem”, supraterestru, materia se diafanizează, devine inconsistentă, - „zvon”, „murmur” și „aromă”, mișcarea e plutire, liberă Într-un spațiu fără frontiere, În virtutea unei vrăji transfiguratoare. Cuplul Îndrăgostit Își pierde individualitatea, eurile interferează pînă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ce miza pe senzație, pe o concretețe și plasticitate În stare să ofere o replică verbală materialității lumii date etc.) invita la Întoarcerea spre un afară mereu promițător ca abundență a materiei și mișcării, ca posibilități de restructurare spectaculară a datului real În acea „expresie plastică, strictă și rapidă a aparatelor Morse”, indicată de manifestele momentului. Substanța confesivă, cîtă e, a discursului, se va găsi astfel de cele mai multe ori mediată de simili-reportajul realizat de „aparatul Înregistrator” care e ochiul poetului. Intră
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
în roluri adiționale. David pare să transmită ideea că persoanele din jur, mai ales soția și copiii (dar, la un moment dat și tatăl lui), sunt foarte importante pentru el și că le iubește. Dar le ia ca pe un dat, care i se cuvine. Ele constituie temelia pe care se construiește figura lui, individualitatea sa. David admite că nu se pricepe să mențină relații cu oamenii. Acest lucru este oarecum susținut de locul neînsemnat pe care ceilalți îl ocupă în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
idei? Se ia sau nu în considerare intensitatea enunțului? Se ia în calcul repetarea aceleiași expresii? și dacă da, cum anume? Din moment ce nu există soluții absolute pentru nici una dintre aceste dileme, precizia analizei n-ar trebui considerată ca fiind un dat teoretic indiscutabil. Când se apelează la analiza de conținut, cea mai semnificativă considerație ar trebui să fie concordanța dintre scopul cercetării și metoda utilizată. Experiențele din liceu văzute din perspectiva adultului (Amia Lieblich)tc "Experiențele din liceu văzute din perspectiva
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
subiectul și obiectul dispar ca poli ai cunoașterii, asamblându-se în cadrul unui nou termen, „structura”, cu multiple valențe calitative, care acordă importanță organizării ansamblului și interdependențelor interne; c. dezvoltarea unei viziuni constructiviste asupra științei: obiectul de studiu nu este un dat aprioric, ci rezultatul unei construcții nelimitate; d. schimbări majore în limbajul științelor: accentuarea valențelor pragmatice ale enunțurilor științifice și transferul acestora în variate contexte sociale. Contextul epistemologic contemporan, favorabil în principiu „noii epistemologii” infiltrate simțitor și în inima științelor socio-umane
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
socială este În sine o construcție a societății, dar organizațiile pot viza sisteme a căror teleologie socială să nu fie neapărat eficiența. Altfel spus, concepția neoclasică considera sistemul social al competiției perfecte ce duce la eficiență socială ca fiind un dat natural, mai presus de actori și de societate. În realitatea Însă, sistemul este doar o construcție a actorilor; ei dispun de resurse și putere diferite și construiesc sistemul (reguli și relații) În propriul avantaj. Uneori această construcție poate avea teleologii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
medicale științifice ca modalități de realizare a sănătății publice). La fel, interesele indivizilor și organizațiilor sunt construite cultural, pe baze raționale (ex. stima de sine, dezvoltarea profesională). Agenții, În sensul de entități acționale, nu sunt o realitate În sine, un dat natural, ci rezultatul unui proces de construcție culturală prin care aceștia sunt autorizați și Împuterniciți de către societate ca forțe acționale imanente, În dauna celor supranaturale. În aceste condiții, interesele și capacitățile de acțiune ale „investitorilor” ce constituie organizația, ar fi
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ne referim la un criteriu de evaluare externă a organizației ce se operaționalizează ca grad de satisfacție a constituenților, fie aceștia salariați, proprietari, clienți, comunitate (Pffefer și Salancik, 1978, 2001). Eficacitatea are, la rândul ei, o Înțelegere socială, nefiind un dat natural care ghidează structurarea organizării. Satisfacția constituenților nu este Însă neproblematică, ci presupune conflict și inconsistențe rezultând din definiții contradictorii, din logici (instituționale) de gândire diferite. Definiția social vehiculată pune accentul pe anumite trăsături, consecvente unei logici instituționale și valorizate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
în poziții mai joase 51. Aproape două treimi dintre femeile tinere câștigau mai puțin decât strictul necesar pentru supraviețuire 52 (Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2001, p. 72). În absența unei contraofensive feministexe "„feminist", relațiile de gen tradiționale sunt tratate ca un dat natural atât de către bărbați, cât și de către femei și, în ciuda unei ideologiixe "„ideologie" egalitariste, domină dubla zi de muncăxe "„dublazidemuncă" justificată ideologic prin ideea competenței domestice superioare a femeilor, mai precis din constanta teamă că îngrijireaxe "„îngrijire" necondiționată a bărbaților
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
că ar trebui să investim în cultură”. O asemenea abordare, încheia D’Alema, „trebuie să se rupă de vechile forme de asistență și protecție socială” (Giddens, 2001, p. 15Ă. Conform filosofiei celei de-a treia căi, globalizarea nu este un dat, ci o provocare căreia trebuie să i se răspundă prin politici alternative. Revenirea în modernitate de care se bucură a treia cale semnifică și efortul liderilor politici actuali de a căuta soluții adecvate problemelor sociale ale noii societăți. Indiferent de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
personalul și voluntarii care activează în domeniul asistenței sociale au obligația: aă să asigure confidențialitatea informațiilor obținute prin exercitarea profesiei; bă să respecte intimitatea persoanei, precum și libertatea acesteia de a decide; că să respecte etica profesională” (art. 47Ă. Este un dat al societății umane de a ființa pe coordonate cu valențe multiple. Prezentăm în continuare, drept argument, un citat care relevă necesitatea asistenței sociale: Dacă lumea ar fi un loc perfect, atunci ea ar oferi tuturor o casă sigură și călduroasă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
existența nu trebuie tratată ca o problemă ce se rezolvă la masa de scris, existența este ceva care mă implică deoarece, eu, cel care pun întrebarea, trăiesc, exist, sunt. Pentru filosoful francez existența nu e o problemă, ci un mister. Datul fundamental al oricărei reflecții metafizice este că „eu sunt o ființă ne transparentă pentru ea însăși, căreia propria ființă îi apare ca un mister”. Problema e ceva ce se întălnește, ce îți iese în cale, este în fața mea în totalitatea
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
într-o conjunctură cu certitudine mai favorabilă prin însăși poziția pe care o ocupă rudenia în structurile sociale: model informativ cu rezonanță globală al ordinelor ierarhice, rudenia reunește prin utilizarea simbolică a câmpurilor publice și private. Una din urmările acestui dat social e faptul că extinderea cercetării în afara întreprinderii este dorită și cerută imediat de salariați, pentru care a-l invita pe etnolog în familiile lor, a-i prezenta vecinii și cartierul lor este un mod de a prelungi și de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care persoana crește la începutul vieții, fie cea pe care trebuie s-o învețe cu trudă ulterior; ea poate fi obținută printr-un simplu act de voință" (p. 114). Eu+Tu (Eu sunt OK, Tu ești nonOK) Aceasta este poziția "datului la o parte" (Berne, 2006, p. 114). Sunt, în general, acei oameni care își disprețuiesc partenerul (de viață). Ei se identifică cu ceea ce este grandios, glorios. Caută, cu prioritate, originalitatea, ieșitul în față sau revanșa. Persoana caracterizată prin această poziție
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
până nu se simt consacrați în mod clar drept primii între egali" (ibidem). Ei simt "o inechitate fundamentală, constatată cu un statornic sentiment de înciudare" (ibidem). Invidioșii pretind că întotdeauna trebuie scoasă în evidență propria lor valoare, care este un dat, este de la sine înțeleasă. Unii oameni sunt patologic invidioși. În cazul lor, "invidia este aerul pe care îl respiră, condiționându-le înfățișarea, motivațiile, punctele de vedere" (idem, p. 88). Pentru aceștia, invidia este un mod de a fi, un mod
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
aici de un regim ,,normal’’. În ,,basmul nuvelistic’’ caragialian, momentul miraculos-fantastic are semnificația unei apariții incidentale, care fisurează materia realistă a narațiunii, perturbându-i cursul și proiectând-o, astfel, în paradoxul comic, implicit moralizant. Ideea ar fi că fără intervenția datului miraculos magic totul ar fi evoluat în sens catastrofic, și răul ar fi avut câștig de cauză în confruntarea cu binele. Cei trei feciori de împărat, deși la mare depărtare de casă, au posibilitatea să afle de nenorocirea în care
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
trebuie să știe dacă pacienții lor iau medicamente de orice fel, legale sau ilegale. Multe medicamente pot induce simptome psihologice cu efect secundar în timpul medicamentației, sau după încetarea tratamentului. În astfel de cazuri se dă un diagnostic diferit de cel dat când simptomele nu sunt consecința unui tratament medicamentos. De asemenea, terapeutul trebuie să știe dacă clientul ia un medicament care ar fi contraindicat medicamentelor prescrise de terapeut. În al cincilea rând, terapeutul va trebui să verifice trecutul pacientului privind alte
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
reflexivi acționează pe baza semnificațiilor culturale pe care le atribuie fie obiectelor materiale, fie acțiunilor altora (Wendt, 1992, pp. 396-399). Din această perspectivă, "interesele naționale" nu pot exista independent de un context cultural comun pentru acțiune. Interesele nu sunt un dat exogen, ci reflectă, în cele din urmă, identitățile culturale internalizate de state prin procese de socializare în sistemul internațional. O a doua distincție importantă este cea dintre comportamentul reflexiv al unităților și "reflexivitatea" ca proprietate a sistemelor sociale. Într-un
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
După Peirce, gândirea nu are alte scopuri decât de a produce credință pentru liniștea gândirii: "Conceperea tuturor efectelor practice la care ne putem gândi este conceperea deplină a obiectului" (ibidem). În a sa teorie a cercetării, adevărul nu este un dat prealabil, ci este întotdeauna un rezultat. Contemporanul său William James (1840-1910), aparținând "empirismului radical", se face ecoul acestei poziții în lucrarea sa despre credința religioasă: Voința de a crede (1896). El dezvoltă o teorie a experienței potrivit căreia "cuvântul adevăr
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]