6,404 matches
-
îi este înmormântat tatăl... Arion, căci așa-l chema pe bărbatul care acum se îndeletnicea cu un pahar de whiskey, îi provoca oroare. Avea vocea autoritară și privirea tulbure. Ar fi vrut să se descotorosească de el, însă îi era datoare cumva. El îi angajase avocați, dăduse proba care o discriminase și o eliberase din închisoarea unde stătuse câțiva ani. În tot acest timp, fusese singurul ei vizitator. De multe ori n-ar fi dorit să-l vadă, însă trăia cu
PROMISIUNEA DE JOI (XIX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363875_a_365204]
-
îl urmărea cu privirea piezișă, prefăcându-se că își caută în frigider o băutură răcoritoare. Îi simțea ardoarea hulpavă din ochi, din suflet, însă încerca să nu-și piardă calmul. Arion, fremătându-și nările, se apropie de ea: - Îmi ești datoare! zise scurt. Să nu uiți asta niciodată! Ți-am redat libertatea pentru că te iubesc! mai șopti apăsat, prinzând-o de după umăr și silind-o să se întoarcă cu fața spre el. Neavând încotro, femeia îi întâlni buzele flămânde și pe
PROMISIUNEA DE JOI (XIX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363875_a_365204]
-
nuvelă, povestire, schița etc.) de valoare estetico-literară indiscutabila își face apariția rarissim (cf.: Viața în fișe de român, de Ion Andreiță, DL-38 / DL, 41; Două povestiri - Sub cerul verde / Lacrima se făcea candela, de Ioan Barbu, DL-41; Despre libertatea libertăților..., Dator cu o viață... și Despre frumosul..., de Nicolae Bălașa, DL-41; Cu șapcă-n cinci colțuri și pantofi cu scart și Pictorul de Monica-Ligia Corleanca, DL-38 / DL-41; Vară leoaicei, de Melania Cuc, DL, 41; chiar dacă revista publică excelente pagini de proză-document
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
atâtea nume valoroase. Mă simt onorată și asta o datorez în primul rând domnului Mihai LEONTE, care a făcut posibil ca și câteva din creațiile mele să apară într-o antologie cu alte creații de valoare. O să-i rămân veșnic datoare și nu știu dacă un simplu MULȚUMESC din inimă este suficient pentru tot ce a făcut . Vă mulțumesc frumos, domnule Mihai LEONTE! Iar apoi vreau să vă mulțumesc, dumneavoastră, prieteni buni de pe NET. Cei care v-ați sacrificat din timpul
ANTOLOGIA ACORDURI MOLDAVE FINALIZATĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362910_a_364239]
-
de nea. Contrar tradiției noastre de a umbla numai noaptea, am făcut acest sacrificiu pentru tine. Mi-am epuizat rezervele de energie și o lungă perioadă de timp adevăratele forțe îmi vor reveni doar după miezul nopții. PALOȘ: Îmi erai datoare, fiindcă m-ai răpit din lumea mea muritoare. Vodă trebuia ajutat ca să câștige bătălia. Are un țel măreț: unirea tuturor principatelor române sub un singur steag! PRINȚESA: Ascultă cu atenție ce-ți spun. Ne-am riscat viața... PALOȘ:(amuzat) Ha
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
nr. 1603 din 22 mai 2015 Toate Articolele Autorului Gena răului din mine - Umbra gândului rostit Este cea care revine Peste dorul meu smerit. Mă aruncă peste lume Cu dorință de omor, Eu am un vag renume - Negativul mi-e dator. Aș culege din tenebre Fir cu fir amurg cerșind, Mi-s trecut pe cruci funebre, Ielele în joc mă prind. Sunt uitat de lumea toată Și mizer în golul meu, Viața-mi pare ca o roată Ce se-nvârte în
MOARTEA LOCUIEȘTE ÎN APARTAMENTUL DE DEASUPRA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362336_a_363665]
-
Cântece, o sută, o mie Incantații se aud, Un poem, o simfonie. Iar vapoarele se duc. Lore, Loreley fecioară. Frumoasă, din rouă născută, Adiere de miresme-n seară Și dorințe legănate-n undă. Se cunună, Lore. Iată... -Vântule tu ești dator Ca să porți a ei solie Peste globul rotitor. Lore plânge și visează Visul se transformă-n dor, Cu pas stins merge prințesa În stingherul dormitor. Referință Bibliografică: Loreley si visul / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 392, Anul
LORELEY SI VISUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362424_a_363753]
-
Bravo, bă, nea Vasile! a exclamat cu voioșie forțată Viorel. Dai băiatul la facultate și taci. Mergi pe șest, hai? Ești bun de cinste, omule... - Da’ când naiba n‑am fost eu bun de cinste? Hai, spune! Am rămas eu dator la vreo bucurie sau necaz? Spune acu’ cinstit, de față cu ai mei. Hai, zi‑ne! s‑a zdrobșit Vasile mai în glumă, mai în serios. - Păi, n‑am zis eu asta, stai locului! Ce‑ți veni. Asta e, că
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
ți‑e foame pe de‑a moaca și bei până te piși pe tine pe de‑a moaca. Tu nu tai porc la Crăciun și nici miel la Sfintele Paști. Ție îți vin, că știi tu cum să faci oamenii datori. Te‑ai specializat, dom’le Marin! Nu sunt copiii mei os din osu’ tău să facă așa hoții ca tine, bă, banditule! Asta nu ai cum s‑o pricepi tu. Că a ferit Dumnezeu tot neamu’ meu și al neveste
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
și nu poate să aibă copii. Fane îl ia în brațe: - Tu ești cu adevărat prietenul meu, spune-mi și mie cum i-ai convins pe doctori să confirme cu tu ești steril? Mare bucurie mi-ai făcut. Îți rămân dator, îți fac cinste toată viața și ziua și noaptea. - Cum adică sunt steril? Eu care am nevastă, am un copil, cum îți trece prin cap una ca asta?! Prietenul se duce din nou la spital, află că nu este vorba
MINCIUNI CONVENŢIONALE de ION UNTARU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361175_a_362504]
-
mă mutasem în Beller, unde îmi cumpărasem un apartament cu cinci camere, pe care i l-am vîndut, împreună cu fosta mea nevastă, lui Răulică. Nu voiam să se bată cu frate-său, cu junele Ionuț, pe apartament, și mă simțisem dator să fac acest lucru, pentru că îl crescusem vreo douăzeci de ani și nu voiam să fac diferențe între el și copiii mei. Ce-a înțeles el din gestul meu? Probabil că nimic! Ce, eram taică-su, să mă iubească?! Nu
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
social, pe actualul lider al comunității. Sincer, de o vreme, manifestările Ligii nu au făcut parte din orizontul preocupărilor mele, fiindcă pentru mine sunt un capitol încheiat. Ligii îi doresc pe mai departe, succesul cu care a rămas până acum datoare celor peste cinci sute de mii de români nativi și altui milion de etnici germani din România, pe care nu a reușit nicidecum, să-I coopteze în activitățile sale. Nici n-are cum, mijloacele materiale sunt modeste, iar cele morale
DESPRE JURNALISMUL DE CALITATE CA DEMERS CULTURAL, ÎNTR-UN DIALOG CU LUCIAN HETCO, EDITOR ŞI REDACTOR ŞEF AL REVISTEI „AGERO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360795_a_362124]
-
avere ,,un rost”pe care oamenii câmpiei l-au agonisit într-o lungă și zbuciumată istorie. Un rost la care oamenii satului țin și pe care în respectă . Căci, așa cum mărturisea ,,nemuritorul” Ilie Moromete, ,,până în clipa din urmă omul e dator să țină la rostul lui”. Nicoleta Milea Referință Bibliografică: SATUL MOROMETILOR / Nicoleta Milea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 219, Anul I, 07 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicoleta Milea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
sinergie” a destinului uman cu Dumnezeu. Biserica nu poate sta fără cuvânt și fără acțiune în lumea contemporană, căci misiunea ei nu s-a încheiat, ea fiind legată de concepțiile, ideologiile și situațiile regimurilor politice și sociale trecute. Ea este datoare lumii prin îndeplinirea misiunii ei moral - dunovnicești și sociale, prin îndreptarea anomaliilor, a erorilor, a lipsurilor și a slăbiciunilor politice și sociale la care membrii ei colaborează sau asistă cu indiferență. Pe de o parte, trebuie să se conștientizeze și
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
o veni băiatul în vacanță, de Paști, să vie la mine să-i iau măsură, îi fac eu o pereche de ghete de la mine. Treacă, că merită! “Ne-ai face o mare bucurie la amândoi și n-oi rămâne eu datoare, mai zise mama în simplitatea ei, pe care și-o purta cu demnitate. Și-apoi, vă fac și eu papuci de casă, la amândoi. Așa că e bine, Tinco, se adresă biata mamă nevestii cismarului! Aveam acum, în clasa a șaptea
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNUŢĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360903_a_362232]
-
ce preț oare? De unde știa Madame? Jake! Se străduia prea mult să o coopteze în această afacere. Începea să creadă în veridicitatea documentelor. Se îndrepta spre bibliotecă, nerăbdătoare să citească actele. La capătul holului stătea Madame. - Mulțumesc pentru cameră. Sunt datoare cu o cină. Madame nu i-a răspuns, a înclinat din cap. "Ciudată creatură" - Domnișoara dorește ceva? O cafea, o gustare? întreba un batran, ușor adus de spate. - Nu, mulțumesc, daca am nevoie, mă descurc. - Domnișoara, eu sunt umilul dumneavoastră
ENIGMA (PARTEA I) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364174_a_365503]
-
izbăvitor și mântuitor al vieții în Iisus Hristos și oferindu-se pe sine însuși ca dovadă și chezășie că poruncile lui Iisus Hristos se pot înfăptui cu adevărat . Credinciosul nu se poate limita la împlinirea rezumativă a poruncilor, ci este dator să se îngrijească, plin de bunăvoință și dăruire, de aplicarea lor practică, fără a neglija vreuna. Prin împlinirea poruncilor se învinge frica față de moarte și se participă la viața veșnică a harului. Acest lucru se întâmplă atunci când limita împlinirii poruncilor
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
în care s-au născut și au crescut părinții lor.” Testament este, se vede limpede din dedicație și din precuvântarea autorului, o „carte de identitate”, iar Daniel Ioniță mulțumește părinților săi „pentru materialul genetic transmis”, determinare pe care se simte dator să o „dea mai departe” copiilor și nepoților săi. Deși aceștia nu vor mai trăi niciodată în România. Sau poate tocmai de aceea. Întreprinderea autorului antologiei Testament este una rară (de nu cumva unică!), emoționantă și demnă de plecăciune. Puțini
INSULA CUVINTELOR DE-ACASĂ de LUCIAN VASILESCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363178_a_364507]
-
a recunoaște... După ce vor fi prelevate amprentele de pe pachete... Contabilul căzu în genunchi, împreunându-și palmele în fața pieptului: - Tovarășe director, nu mă nenoroci! Am familie, am copii, băiatul cel mic e bolnav! Vă rog, vă implor, am să vă rămân dator întreaga mea viață! Am să fiu ca un sclav pentru dumneavoastră! Trăsăturile schimonosite îl făceau de nerecunoscut. Aroganța dispăruse, fiind înlocuită de o umilință dezgustătoare. Man nu și-ar fi imaginat că Preda putea fi capabil să atenteze la avutul
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
rezolvat. Nu se putea gândi nici la veterinar. Bărbatul părea de-a dreptul încântat că ieșise din banalul activității sale și i se dăduse o temă de rezolvat cu ameliorarea rasei și selectarea atentă a materialului seminal. Preda îi era dator, tehnicianul era mai mult plecat pe câmp să supravegheze culturile... chiar nu putea raționa corect din acest punct de vedere. Rămase surprins văzându-l pe milițian așteptându-l la poartă după ce angajații plecaseră iar paznicii își împărțeau sectoarele de supraveghere
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
lumină un fel de Ideal [74] Calul Troian există e undeva departe ca noi în agonie și el un Cal așteaptă de-ar putea fi Cetatea Calul Troian cel care vine din zări să-l scape ca singura răsplată [75] Datoare e Cetatea ca să-și salveze visul ea lașă e în neagra a vremilor tăcere până în veci se-aude memoria Cetății cum n-a-ncetat în sine să creadă și să spere [76] Judecătorul iată apare în Cetate o fantomă străină pe turle
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
Le e de-ajuns că se iubesc, Și nu-și mai dau răgaz s-alinte Lacrimi de dor, doar iau aminte La tot ce-i nou. Ba chiar glumesc Și în derâdere iau toate, Timp, bunăstare, viitor. Răspundere, a fi dator, Nu-s pentru azi ori mâine! Poate, Pentru a fi învingător Este destul să dai din coate. „(bacalaureat ...) [învinșii care dau din coate]” Speranța poetului - (3) „Mai am să-ți spun ceva, așa cum scris-a De-nțelepciunea muzelor ne leagă
CRISTALUL OGLINZII ÎN MOIRATE APE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368556_a_369885]
-
ca turnată: aceea de ziarist. De data aceasta ne oferă o culegere de articole, cum el însuși spune, „cu atingere culturală”. Altă haină, același om! De fapt, Ivan Lungu este omul lumii în care trăiește. Omul ardent, care se simte dator să relateze, să-și spună părerea, să aprecieze, să dea la iveală rodul dialogului său interior (și exterior) pe teme „cu atingere culturală”. El este aici, mai ales, cronicar al Nordului, adică al unei ... Citește mai mult ALTĂ HAINĂ, ACELAȘI
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
ca turnată: aceea de ziarist. De data aceasta ne oferă o culegere de articole, cum el însuși spune, „cu atingere culturală”. Altă haină, același om!De fapt, Ivan Lungu este omul lumii în care trăiește. Omul ardent, care se simte dator să relateze, să-și spună părerea, să aprecieze, să dea la iveală rodul dialogului său interior (și exterior) pe teme „cu atingere culturală”. El este aici, mai ales, cronicar al Nordului, adică al unei ... XVI. RONI CĂCIULARU - DACĂ N-AȘ
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
când în când dangătul timpului mă face să tresar, Și-ți simt privirea udă printre genele de jar Ce-mi numără globulele ce aleargă printre vertebre Transpirând senzații de celeste verbe. N-am timp pentru a mea nemurire, Mă simt dator s-o las moștenire, Dar sângele-mi zvâcnește din apa vie, Însetat după vibrațiile din copilărie. Aș curba timpul ca s-o iau de la capăt, Să mă nasc, să zbor și să uit de cumpăt Fiindcă acum știu cum trăirea
INEL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368053_a_369382]