1,546 matches
-
om bogat, Se vor deschide ochii ascunși ai sufletului Vei contempla uimit splendoarea cerului! Gândește! cu ce rămâi tu omule, din toate Când ceasul veșniciei grăbit la ușă bate? Hrănește-ți sufletul cu ciorchinii luminii Ispite, patimi, pofte, lasă-le deșertăciunii! Când știi câtă pierzare-i în astă lume frate, Salvarea este IUBIREA de cristal, Agapae Cum o numeau plini de înțelepciune aheii Iubirea fără de cuprins, din Golgota Iudeii! Referință Bibliografică: Invață-mă Doamne / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
INVAȚĂ-MĂ DOAMNE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371697_a_373026]
-
Ochii mei... abia reușeau să se obișnuiască cu ”întunericul” din jur. Cineva se chinuia să aprindă o lampă. Chiar de atunci am înțeles că lumina nu e dată oricui. Biata mama! Nu bănuia că voi arde pe același altar al deșertăciunii. * Mai târziu am învățat că țipătul nu rezolvă nimic. Cel mult, poți primi o palmă... în mijlocul nedumeririi. Și destinul m-a lovit din toate părțile, chiar și în acea zi de 13 octombrie. * Nu-mi plăceau spitalele, dar cineva mi-
M-AM NĂSCUT ÎNTR-O ZI... ( 12 APRILIE) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379256_a_380585]
-
până la sfârșitul veacului. După ce a postit în pustie patruzeci de zile și patruzeci de nopți, flamand, n-a acceptat ispita demonica să trăiască satul, fericit și mulțumit pînă la sfarsitul istoriei, pana cînd se termină sabatul, ospățul epicureic lumesc, carnavalul deșertăciunilor. Dacă Iisus este raspunsul la ispita demonica de a trăi doar cu pâine, care șanț atunci întrebările? Putem desigur să ne mulțumim doar cu pâine, dar pentru a trăi, pentru a avea în noi viața, avem nevoie să urmăm Calea
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
adevărata viața, la pâinea noastră cea spre Ființă, la pâinea eucharistica, spre iluminare prin hâr, pentru a nu ajunge la sfarsitul zilelor noastre pământești dezamăgiți, în minte și în inima purtând doar spectrul și viziunea Ecclesiastului, după care toate șanț “deșertăciune a deșertăciunilor”. ● Mulți, din păcate prea mulți dintre noi trăim în “paradigmă culturală” post creștină, fără adevăr, fără bine, fără frumos, fără sacru. Minciună, râul, uratul ori satanicul devin paliative tot mai atractive pentru omul în oarbă căutare a utilului
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
la pâinea noastră cea spre Ființă, la pâinea eucharistica, spre iluminare prin hâr, pentru a nu ajunge la sfarsitul zilelor noastre pământești dezamăgiți, în minte și în inima purtând doar spectrul și viziunea Ecclesiastului, după care toate șanț “deșertăciune a deșertăciunilor”. ● Mulți, din păcate prea mulți dintre noi trăim în “paradigmă culturală” post creștină, fără adevăr, fără bine, fără frumos, fără sacru. Minciună, râul, uratul ori satanicul devin paliative tot mai atractive pentru omul în oarbă căutare a utilului, a plăcutului
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
nimicnicia unui pământ stricat de nelegiuiri, să vă conducă în propria voastră țară. Să fiți voi stăpâni peste pământul ce va fost dat spre moștenire și nu acei oameni, asemuiți cu viermii pământului, născuți din colb de copite și din deșertăciunile unei lumi spurcate. - Iertați-vă micile supărări ca frați din neam ce sunteți, pentru că numai astfel se poate ajunge la uniune și unitate de neam. - Iubiți-vă ca frați din neam străbun, pentru a crea acea unitate și uniune, necesară
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
cărții, Tăcerea își poartă „magia limbajului”, între o poetică a absenței rostirii, a abstracțiunii și o poetică a prezenței, prin bogăția de metafore inedite: „Neînvățând să tac Tăcerea, imn întru gloria ei, acum, înalț! Cu un crin în mână, întru deșertăciunea „Clipei cea repede”, tot cerul inimii mele, azi!” Complex și polifonic, Poetul își raportează Tăcerile, în mod deosebit, la el însuși, aducând în prim-plan, prin mottourile fiecărui poem, nuclee lirice fertile, din cei peste patruzeci de ani trăiți în
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
În care te pierzi Orbit de miraje. În marea de nisip, Printre dune și cactuși, Încrâncenată înaintez, Și sub tălpile mele Fuge fierbinte nisipul, Fuge fără întoarcere ... Ce bine spus-a înțeleptul: „Vanitas vanitatum et omnia vanitas!” Cu alte cuvinte: “Deșertăciune a deșărtăciunilor ... Totul este deșertăciune!” (Floarea Cărbune) Referință Bibliografică: Reflecții / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1346, Anul IV, 07 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
REFLECŢII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362227_a_363556]
-
de miraje. În marea de nisip, Printre dune și cactuși, Încrâncenată înaintez, Și sub tălpile mele Fuge fierbinte nisipul, Fuge fără întoarcere ... Ce bine spus-a înțeleptul: „Vanitas vanitatum et omnia vanitas!” Cu alte cuvinte: “Deșertăciune a deșărtăciunilor ... Totul este deșertăciune!” (Floarea Cărbune) Referință Bibliografică: Reflecții / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1346, Anul IV, 07 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
REFLECŢII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362227_a_363556]
-
LUMEA DOARME Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1562 din 11 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului plouă mărunt, plouă subțire, plouă mizer peste țara în care toată lumea doarme; morpheus titanul se prelinge ușor peste durerile adormiților și își culbută deșertăciunile în coșmaruri efemere, devenind el însuși visul adumbrit al celor somnambuli cățărați pe acoperișuri lunecoase și umede; plouă tacit, plouă cu stropi din lacrimi, plouă sărat peste țara în care materia visează; plouă în alb și negru peste destine deșarte
ŢARA ÎN CARE LUMEA DOARME de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362289_a_363618]
-
pun în fraze cratima iubirii, Iar firul vieții mult prea pământiu Să regăsesc culoarea amintirii. Și de-aș putea s-o fac, ce ți-aș mai spune? Doar că am ars în lutul tinereții Cât timp mi-ai fost voit deșertăciune, Eu, prizonieră-n veci - singurătății. Citește mai mult Nu ți-am mai scris, de ce-aș mai face-o oareCând primăveri se pierd fără de tine?! Dureri în ploi, tristeți molipsitoareS-au rătăcit prin toamnele din mine.Nu ți-am mai
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
mai știuSă pun în fraze cratima iubirii,Iar firul vieții mult prea pământiuSă regăsesc culoarea amintirii.Și de-aș putea s-o fac, ce ți-aș mai spune?Doar că am ars în lutul tinerețiiCât timp mi-ai fost voit deșertăciune,Eu, prizonieră-n veci - singurătății.... XVI. MIREASA CERULUI, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1886 din 29 februarie 2016. Iarnă și iar iarnă, parcă-i o mireasă Ce-și așteaptă nunta de o veșnicie Și sosit-a vremea și
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
micilor trădări, supravețuind. Confuz chemărilor mele ai decis să pleci spre o casă a iluziilor de tot felul. Cu ferestrele sparte, luminată ca un brad de Crăciun te-a ademenit cu beteala multicoloră a promisiunilor. Universul meu, prea strâmt pentru deșertăciunile tale. Tu, călător cladestin, ... Citește mai mult De nu plecai,aș fi stat de veghe tristeților tale nărăvașeca o herghelie de cailăsați slobozi pe un câmp de maciîn plină floare.Doar că la mine, hălăduiau prinsuflet.Bolnavă de o sinceritate
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
-ai spre mine, Prin multe trecut-am ușor! Lumina ce-o văd, de la Tine ea vine, Slăvite, mă iartă! Tu ești iertător!. Cât viață îmi dai, voi trăi-n rugăciune, Urmașilor mei cer etern legământ, Că nu vor porni spre deșertăciune, Slăvite, mă iartă! Azi, pun în cuvânt Întreaga iubire ce sufletu-mi poartă, Ofrandă în versuri, azi Ție-ți închin, În cartea Ta sfântă, găsit-am o poartă, Deschisă spre TINE și Haru-ȚI DIVIN!.. - Dragomirna - Bucovina - România - ... Citește mai mult
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
-ai spre mine,Prin multe trecut-am ușor!Lumina ce-o văd, de la Tine ea vine,Slăvite, mă iartă! Tu ești iertător!. . .Cât viață îmi dai, voi trăi-n rugăciune,Urmașilor mei cer etern legământ,Că nu vor porni spre deșertăciune,Slăvite, mă iartă! Azi, pun în cuvântîntreaga iubire ce sufletu-mi poartă,Ofrandă în versuri, azi Ție-ți închin,În cartea Ta sfântă, găsit-am o poartă,Deschisă spre TINE și Haru-ȚI DIVIN!.. . .- Dragomirna - Bucovina - România -... X. TOATE LUI, I
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
o atitudine statornică din partea poetului, ceea ce, cum nădăjduim să o demonstrăm cu altă ocazie, ne face să ne îndoim în parte de convingerile "creștine", ce îi sînt de obicei atribuite. Aceasta în paranteză. La postularea eliminării speranței contribuie și considerentul deșertăciunii existenței: "Deșartă-i viața!... viața e asemeni unui foc de paie; plăcerile sînt ca niște neguri ce se profilează toamna la orizont: un vis este traiul împreună cu soția, feciorii și prietenii!" [35]. "Frumusețea dispare cu scurgerea timpului" (327, 1); "plăcerea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
revoluționar în condițiile unei dependențe de străinătate care creează un sentiment de frică și de pericol. Scriitorul comunist contestatar, Miron Paraschivescu, ne-a lăsat jurnalul acestei perioade. Sînt pagini care vorbesc pe larg despre lipsa de măsură, despre tragicul și deșertăciunea unei opere despre care se știe că este mai mult mimetică și conservatoare decît mesianică și revoluționară: "De mai bine de un an resimt nevoia acestui jurnal, scrie el pe 18 octombrie 1952, care să fie un document retrospectiv și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
inventat aceste tinichele, nu pentru d-voastră, oameni practici și cuminți, care știți să scoateți din capitalul intelectual al unui abecedar cele mai mari procente, precum: deputăție, directorat de bancă, directorat la Domenii etc. D-voastră care nu cunoașteți nici deșertăciunea sacrificiului, nici aceea a meritului și cari, în taină, râdeți de ele între pahare, numindu-i pe cei ce le au trași pe sfoară și nerozi al căror număr nu se mântuie, de ce le disputați până și aceste tinichele, cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
deosebitele categorii de demagogi flexibili, de vânători de posturi și diurne, în pieptul omului care-i întrebuințează? Cred ei că scabroasa afacere i-a putut inspira respect de cucernicul Mihălescu? Dar [î]i susține și-i sprijină pentru că sânt necesari deșertăciunei sale, pentru că numai cu asemenea creaturi d. Brătianu poate juca rolul unui om de stat. Și la nepăsarea țării opoziția e de vină. Dar ce-i mai rămâne de făcut opoziției? Are ea moșii de arendat, directori de bancă de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al Sfatului Domnesc, de-ași sfinți membrele intrând cu inima ușoară în acea radioasă sferă care e un reflex al atotputerniciei, de unde se guvernează soarta a milioane de nenorociți muritori, în sfera ale cării capriții adeseori, ale cării patimi și deșertăciuni nenorocesc o țară, putând a face atât, atât de puțin pentru fericirea ei? Bătrânul Grigorie Ghica Vodă se ruga în genunchi ceasuri întregi ca să-l lumineze Dumnezeu, să-i insufle spirit de dreptate și cu lacrămi fierbinți se închina sub
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
putem lega artera de viață a monarhiei, dar putem să-i dăm alte dovezi de bunăvoință. Până aci "Neue freie Presse". Acele concesii posibile, acele alte dovezi de bunăvoință privesc fără îndoială vro nouă tichie de mărgăritar. Ce scumpe sânt deșertăciunile și zădărniciile pe lumea aceasta! [ 8 noiembrie 1880] ["PUBLICĂM CU BUCURIE... Publicăm cu bucurie articolul de mai la vale, care cuprinde o dare de seamă asupra Studielor constituționale ale d-lui G. G. Meitani. Recunoscând și noi meritul autorului conform cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Dar să lăsăm astea. Înțelegem ca cineva care nu știe a scrie bine românește să fie silit a se esprima în această limbă. Dar cine focu-l mai îndeamnă pe autorul Scrisorilor de-a face citate latinești când nu le știe? Deșertăciunea? Iată ce pate deșertăciunea când simulează a ști ceea ce nu știe. Dar momente de adevărată petrecere ne-au cauzat injuriile asupra ardelenilor, petrecere la care nu ne putem opri a-l face părtaș pe publicul cititor. Iată într-adevăr câteva
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Înțelegem ca cineva care nu știe a scrie bine românește să fie silit a se esprima în această limbă. Dar cine focu-l mai îndeamnă pe autorul Scrisorilor de-a face citate latinești când nu le știe? Deșertăciunea? Iată ce pate deșertăciunea când simulează a ști ceea ce nu știe. Dar momente de adevărată petrecere ne-au cauzat injuriile asupra ardelenilor, petrecere la care nu ne putem opri a-l face părtaș pe publicul cititor. Iată într-adevăr câteva pasagii din "Presa" care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de praf și de zgomotul călăreților, al carelor și călăreților se vor cutremura zidurile tale, când va intra el pe porțile tale, cum se intră într-o cetate sfărâmată")23. Apostolul vituperează împotriva zidului și-i arată omului labilitatea și deșertăciunile faptelor sale. Toate textele abundă de semne și mărci ale prafului: pleavă, nisip, ruine, dărâmături, cenușă: "El le amenință și ele fug departe, gonite ca pleava pe care vânturătorii o vântură în vânt și ca vârtejul de pulbere, în vreme
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în lume vestită, Corintule doric? Unde de turnuri cununi? Unde străvechile-averi? Unde-ale zeilor temple, palatele, soațele celor Care se trag din Sisif? Unde mulțimile-ți vechi? N-a mai rămas, vitregito, nici urmă din tine, nici una." (Antipater. 9, 151) "Panorama deșertăciunilor" eminesciene pare văzută (cu mult înainte) de ochii de sfincși ai poeților greci. Pulberea, cenușa, viața ca vis, reducerea vieții la nimic sunt prelungiri ale unor percepte biblice. Strălucirea "de altădată" a acestor civilizații nu o dă decât scânteierea prafului
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]