1,102 matches
-
de refăcut mai târziu. Nici nu știu ce mă umplea mai mult de revoltă: faptul că fiecare zi din viețile noastre căpătase ritmicitate cazonă, că ne trezeam la șase, cu sângele gata înghețat în noi de șocul alarmei de închisoare ce suna deșteptarea, că trebuia să ne spălăm mereu în apă înghețată, motiv pentru care igiena noastră era mereu precară (aveam o colegă care mergea săptămânal acasă ca s-o spele maică-sa pe cap, pentru că părul ei foarte lung era mândria întregii
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
știe că la vârsta adolescenței somnul este deosebit de plăcut și necesar. Din această cauză posibilitatea de a ne trezi singuri, în zorii dimineții, când somnul este cel mai dulce, era exclusă. Cei ce doreau să fie treziți înainte de a suna deșteptarea trebuiau să-l plătească pe elevul care făcea de planton în ultimul schimb, ca să facă acest lucru. Când reușeam să ne dezmeticim din somnul profund, ne echipam în grabă și ieșeam în îndrăgitul parc unde, în concertul matinal al păsărelelor
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Anina a fost repartizat în pavilionul 27, intrarea A. Eram circa 50 de elevi și pionieri. Am fost organizați în detașament și grupe. Conducătorul detașamentului nostru a fost chiar unul din grupul nostru de la Anina. Programul general al taberei era: deșteptarea la ora 6, pregătirea pentru careul de dimineață, unde se făcea prezența după care se mergea la micul dejun apoi se mergea la plajă. Trebuie să menționez că toate deplasările se făceau în coloană și cu cântec. Cel mai fredonat
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
bucătărie, cu intrările în bae și [...], când vor amorți toate zgomotele casei, eu voi privi nostalgic, cu lacrimi, odaia ta, în care intru pios; după ce-ți voi scrie mă voi prăbuși în somn, care uneori e adânc și fără deșteptări, alteori frânturat (sic) și fantastic; eu niciodată nu te-am visat, Monica. Lucrez nebunește, fără spor, cu imense dificultăți bănești - apa, lumina, întreținerea casei s’au ridicat la sume astronomice... Astă-seară au început marile serbări pentru revoluția octombristă; la radio
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și politicieni români. Stereotipul se Întipărise prea puternic, timp de secole, În mentalitatea populară pentru a nu fi speculat până la ultima consecință. Iată un exemplu de la sfârșitul secolului al XIX- lea, care Îl are ca erou principal pe redactorul ziarului Deșteptarea, Polichroniade - participant marcant la Congresul antisemit româno-european desfășurat la București În 7-9 septembrie 1886. În primăvara anului 1897, În preajma sărbătorii Paștelui, acesta a reprodus și răspândit În toată țara, În mii de exemplare, o litografie reprezentând „infanticidul ritual” petrecut, chipurile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Național Sf. Sava, București, 1857. 474. M. Zborowski și E. Herzog, Life is with People. The Jewish Little-Town of Eastern Europe, New York, 1952, p. 41 ; cf. 248, p. 162. 475. Ion Rotaru, „Evreii și literatura română”, Sinteze (supliment al ziarului Deșteptarea), nr. 20-22, 1998. 476. Simion Mehedinți, Creștinismul românesc, ediție Îngrijită de Dora Mezdrea, Editura Anastasia, București, 1995 (prima ediție : la Editura Cugetarea, 1941). 477. „Așaber, jidovul rătăcit”, Gazeta Teatrului Național, nr. 8, 1836, pp. 59-61. 478. Alifa Saadya, „Convert or
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
capital social vărsat de 1448297. Cooperative agricole de aprovizionare și vânzare în comun erau 15 cu 1413 membri și capital de 730968. Existau în Dorohoi doar: Societatea „Solidaritatea”, cu 200 membri și capital de 23789 lei; Societatea Cooperativă de consum „Deșteptarea”, cu 16 membri și 120000 lei, Banca Populară Dorohoi cu 517 membri și capital de 813746 lei, Banca Cuza cu 300 membri și capital de 80000 lei49. În anul 1931 existau în Dorohoi 6 bănci românești (Banca meseriașilor români, Banca
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Locuința mea de vară/ E la țară”) , aș vrea să-ți mulțumesc pentru scrisoarea din 27 iunie. îți mulțumesc și pentru spontana apreciere a emisiunii Marilenei Rotaru și amintirea cărții în discuțiune. Nu-ți pot da acum răspunsul dorit pentru Deșteptarea. Peste două zile noi plecăm în Ardeal, unde rămînem pînă la sfîrșitul lui august și mi-ar fi imposibil în acest scurt răstimp să încropesc două pagini, în febra plecării. Îți trimit însă cartea, la gîndul că n-o ai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
istorie literară și nu scriu toasturi!” Scrisorile alăturate sînt din două perioade diferite, despărțite de un deceniu și jumătate una de cealaltă. Primele opt le-am primit cînd lucram la Ateneu, următoarele trei cînd redactam Sinteze, suplimentul cultural al ziarului Deșteptarea. Din toate rezultă încercarea mea de a-l avea colaborator pe profesorul Ion Rotaru (11 septembrie 1924, Valea lui Ion, Bacău - 18 decembrie 2006, București), al cărui scris făcea priză la cititori. Autorul seriilor de Analize literare și stilistice avea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mulțumesc din tot sufletul pentru sfaturile pe care mi le-ați dat. Cu sănătatea, foarte binișor. Ce mai face Ateneul? Nu l-am mai văzut de multă vreme. Pe aici nu mai apare. Nu știam că la Bacău apare ziarul Deșteptarea, unde „apa curge mai repede”! Vă rog să mă iertați că vă răspund așa tîrziu. Să trăiți și să-nfloriți întru mulți ani fericiți! N.Gr. Stețcu ot Roman P.S. Ce-i cu chestionarul pe care mi l-ați trimis? Nu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
al acestora ce era. c.u. Sculați zincograful! Pentru cei care nu știu, inserarea pozelor În presa de altă dată se făcea cu ajutorul matrițelor din zinc de aici derivând și meseria de zincograf. Petru Necula a fost nevoit să dea deșteptarea celui angajat la tipografia din Vaslui, pentru a-și auto-corecta gafa din numărul 1817/30 decembrie 1973, număr festiv ce celebra proclamarea republicii populare române. Iată ce semnalase destoinicul Necula: „Zincul (...) reprezentînd un desen avînd inclusă și cifra aniversară, era
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
curând trebuia să încep ultimul an de școală. Fiind primul din ultima clasă, eram șeful general al internatului, încă din ultimul trimestru din clasa a VII-a. Alături de pedagogi aveam rostul meu zilnic în dirijarea sutelor de elevi de la ora deșteptării în sunet de clopoțel - ca la armată - și până la ora stingerii ca la cazarmă. Fără o anumită disciplină și ordine, viața celor câteva sute de normaliști nu s-ar fi putut desfășura ritmic, normal, precum un harnic stup de albine
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
dintre cei mai veseli oameni pe care îi avea unitatea. Știți că militarii au ofițeri pe care îi simpatizează și el era în top. Avea un fluier pe care îl ținea la gât pe tot timpul serviciului. Când se dădea deșteptarea, fiecare voia să mai stea măcar două minute în pat. După ce se oprea soneria, de regulă, ofițerii veneau imediat prin dormitoare să vadă cine mai lenevește, să prindă pe cineva asupra faptului. Or, David pleca din Comandament suflând într-una
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
nici- un abandon. În câteva cuvinte am arătat că marșul făcut ne întărește și trupește și sufletește și am cerut ca toți cei ce am participat la marșul de noapte să fim primii care ne coborâm din pat la ora deșteptării. Ca să fim siguri că ne vom scula la timp, am rânduit pe cel mai „somnoros” dintre noi, să rămână de planton (Iamandi Ștefan) și l-am rugat ca pe mine să mă scoale primul, și apoi pe ceilalți camarazi. Pentru că
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mă scoale primul, și apoi pe ceilalți camarazi. Pentru că nu aveam destulă în credere în „plantonul” nostru- care era unul dintre sufletele cele mai curate-, m-am culcat odată cu toți, dar am făcut eforturi să nu adorm deloc, iar la deșteptare, înainte cu câteva clipe de a ajunge „plantonul” nostru la patul meu, m-am coborât din pat. Din dimineața acelei duminici, camaradul Iamandi, care făcuse de planton, a devenit un alt om. De unde era cunoscut ca o fire domoală și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
aș face zgomot, s- ar trezi unii dintre colegi și s-ar afla că Mircea a dormit în timpul plantonului. Am luat arma binișor, am dus-o în „cancelarie”, am încuiat cancelaria și am stat de planton până a sunat deșteptarea. Eram echipat și cu ochii ațintiți asupra lui Mircea. S-a trezit ca buimac, a văzut că nu-i arma și a îngălbenjit. A ieșit afară din dormitor și umbla năuc. L-am întrebat „ce caută”și n-a fost
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
vă bag în p.m. ș-apoi dracul e-al vostru. Bună ziua ostași! - Să trăiți domajur! - Aia e. * Sâmbăta seara plecam împreună cu Popa Vladimir, cu bilet în regulă și ne întorceam fie duminică seara, fie luni dimineața, dar neapărat până suna deșteptarea. La Tabacu eu mă opream la șura Bărgăuanu, unde dormeam, iar Vladimir mai făcea doi - trei kilometri până la Bulgărica unde îl așteptau nevasta și fetița. La șura mai veneau seara Vanea Arnăutu, secretarul primăriei și notarul Costea Machedonschi. Mai ceva
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și a normelor morale toți suntem egali, când îi mai asociez și iluzia democratică potrivit căreia în fața legilor și a drepturilor iarăși suntem egali, are grijă câte un ales al nostru să mă (și să ne) trezească brusc la realitate. Deșteptarea din iluziile creștine, ca și din cele democratice ne-a produs-o din nou pe 23 martie un om pe care l-am delegat să ne reprezinte: domnul senator creștin-democrat Ioan Burghelea. În acea zi, parlamentarii români își votau salariile
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și Paderborn, opera sa fiind bine primită. De pildă, fostul său profesor de la Viena îl cataloga ca fiind un „promotor chemat al chestiunilor pastoral-teologice... un luptător contra convenționalului”. A colaborat la ziarele și revistele vremii: „Patria”, „Sentinela”, „Încercări literare”, „Deșteptarea”, „Viitorul”, „Glasul Bucovinei”, „Foaia Ordonanțelor”, „Cultura poporului”, „Credința”, „Candela” și altele, precum și la o serie de publicații în limba germană: Wochenschrift für homiletische Wissenschaft, Zeitschrift für Kirchenrecht, Deutsche Zeitschrift für Kirchenrecht etc. În ceea ce privește opera sa, Nicolae Cotlarciuc a scris în
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
unor specialiști cu renume european. Fostul său profesor de la Universitatea din Viena, Heinrich Swoboda l-a caracterizat ca pe un „promotor chemat al chestiunilor pastoral - teologice...un luptător contra convenționalului”. A colaborat cu ziarele și revistele „Patria”, „Sentinela”, „Încercări literare”, „Deșteptarea”, „Viitorul”, „Glasul Bucovinei”, „Foaia Ordonanțelor”, „Cultura poporului”, „Credința”, „Candela” și altele, dar și cu o serie de publicații în limba germană: Wochenschrift für homilestiche Wiessenschaft, Zeitchrift für Kirkenrecht, Arhiv für Kirkenrecht, Deutsche Zeitchrift für Kirkenrecht etc. Operele lui sunt menționate
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
a ziarului „Sentinela”, poezia Nour și chin, care „cu puternică încărcătură melancolică, trimite la pesimismul post eminescian”, iar a treia creație în versuri, care ne este cunoscută, o reprezintă poezia Lolei, tipărită mult mai târziu, în 1901, în Suplimentul literar „Deșteptarea”. Poezia este închinată Aurorei, femeia care avea să-i devină parteneră de viață, fapt ce este lesne de dedus din versul final: Am iubit odată-n lume Nopțile și luna lor, Mă munceam ca să dau nume Feliurite stelelor. Adorat-am
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și abandonare în Divina Providență. Această formulă a rămas în vigoare până în 1924, an în care surorile au avut o pauză de reflexie și de revizuire a Operei lor. Programul zilei elaborat de sora Galbusera era următorul: orele 4,30 deșteptarea și igiena; meditația, sfânta liturghie, curățenia Casei și micul dejun; muncă până la orele 11,45 și, apoi, în biserică pentru recitarea coroniței Providenței, examenul de conștiință, Angelus etc.; orele 12,30 prânzul și recreația în comun; reluarea muncii, cu o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Nu mai țin minte cum era deghizat în anul acela: în costum de la 1900, cu papion și joben sau în clovn. Oricum, avea cu el nelipsita trompetă sau, mai bine zis, o goarnă care probabil servise cândva pentru a suna deșteptarea în cine știe ce amărâtă cazarmă din Vaslui („Plecat-am nouă din...”). Scotea din ea tot felul de sunete guturale, într-un scop foarte clar și vechi de când lumea: să atragă atenția. Nu era greu de înțeles că aveam de a face
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
că părerea lui Pumnul nu e bună. Dacă nu e bună, aceea însă stă, că cronistice e dreaptă și scuzată. După extremul latinității, a etimologismului absolut, inaugurat de bătrânul Petru Maior, care scria construcțiuni latine în românește (extrem, ce pentru deșteptarea noastră din apatia lungă față cu latinismul, era neapărat trebuincios), după ridicarea la potență a aceluiași extrem de către următori, trebuia neapărat să vină contra lui extremul fonetismului absolut, a iubirii nemărginite a limbii numai românești și exclusivitate față cu limba
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
corpul sănătos indică la timp, prin senzația oboselii, când este Îndestulat. Senzația oboselii nu produce dureri, din contră este chiar plăcut, el ne predispune la odihnă și În urmă la somn. Somnul omului sănătos este dulce, liniștit și neîntrerupt. La deșteptare, lasă veselie deplină, vioiciune, mulțumire, dar nicidecum oboseală și indispoziție. Omul sănătos, când este atins de vreo durere sufletească, Învinge ușor. Natura nu i-a dat zadarnic lacrimile, ele servesc Într-adevăr spre a potoli durerile. Toate aceste semne pot
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]