560,054 matches
-
Cu siguranță că cetățeanul obișnuit aflînd de proiectul legii partidelor politice a fost de acord cu el. Și pe bună dreptate. Din '90 încoace se scurg de la buget bani buni pentru finanțarea campaniei electorale a unor partide care nu există decît cu numele. Partide de familie au primit sedii care sînt de mulți ani subînchiriate unor societăți comerciale, cel mai adesea cîrciumi. Mai nou aceste partide orfane de membri își vor putea cumpăra sediile, lăsînd astfel cu buzele umflate proprietarii de
Bani publici pentru legea partidelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14759_a_16084]
-
pentru a da câteva reprezentații. Repetițiile s-au făcut în localul școlii mele. Amindoi am avut la Petersburg același profesor la scoala Vaganova, pe Alexander Puskin. Misa avea pe atunci paisprezece ani, iar eu eram cu cincisprezece ani mai mare decât el. Cand a coborât acum din mașină, la Las Pălmaș, nu mi-a venit să cred că mă va recunoaște. S-a apropiat de mine, m-a îmbrățișat cu lacrimi în ochi și nu ne-am mai despărțit. Ne-am
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
Cristian Teodorescu Aine intra într-un salon de nebuni furioși se simte mai în siguranță decît pe patru roți pe străzile Bucureștiului, în ultimele trei săptămîni. Se fac mari reparații. Așa-numitul covor asfaltic de pe marile artere ale Capitalei e înlocuit într-un asalt general care a zăpăcit nu se știe pentru cît timp toată circulația
Binecuvintari edilitare bucurestene by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14784_a_16109]
-
să sară gardul care i-a fost pus înainte. Celor mai mulți dintre cei cu care stau de vorbă despre utilitatea acestei insulte edilitare nu le vine să creadă că atunci cînd lucrările vor fi gata nu vor mai putea trece stradă decît în dreptul stațiilor de metrou. Mai prompți în reacții par a fi șoferii care au descoperit că Bucureștiul va fi tăiat în două de acest metrou al stupidității. Sau al bătăii de joc! În orice Capitala care își merită majuscula, din
Binecuvintari edilitare bucurestene by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14784_a_16109]
-
atenționat că se fac investigații asupra trecutului sau (totuși i se cere o completare la autobiografie care să lămurească starea materială a părinților și în ce condiții a fost arestat). De fapt, chestiunea dosarelor de cadre e mult mai delicată decît cea a dosarelor de urmărire informativa, de exemplu, pentru ca, în mare parte ele se constituie asemenea dosarelor de personal/ de resurse umane de acum - autobiografie (CV), referințe care trebuie verificate etc., candidatul fiind conștient și acceptînd aceste condiții; dincolo de acest
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
dosarelor de personal/ de resurse umane de acum - autobiografie (CV), referințe care trebuie verificate etc., candidatul fiind conștient și acceptînd aceste condiții; dincolo de acest aspect însă, ceea ce diferă fundamental este scopul acestor investigații, în care performanțele profesionale contează mai puțin decît ascendentă corectă politic și implicarea partinica (pînă la a întreba o persoană născută în 1939 ce orientare politică a avut înainte de 1944), iar atenția acordată relațiilor de rudenie atinge patologicul - ajung să fie verificați frații și surorile părinților, socrii, cumnații
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
intors dezamăgit, dacă de la ediția din acest an a Festivalului de la Cannes ecourile au fost destul de rezervate, în schimb după Veneția am din nou motive să sper. Fără să fi fost o ediție entuziasmanta, media a fost mult mai ridicată decît la Berlin, iar satisfacția finală a fost asigurată prin numărul relativ mare de filme care mi s-au întipărit în memorie. Ca și la Berlin, festivalul a debutat cu o producție Miramax: Frida, în regia Juliei Taymor, cunoscută pentru flamboaiantul
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
și o spălătorie foarte lucrativa pentru clerul catolic, fetele muncind practic ca niște sclave. Dacă adaug că acest gen de muncă forțată a fost oprit abia în 1996, ca bigotismul încă face ravagii în societățile în care catolicismul nu e decît o altă expresie a fundamentalismului religios, vom înțelege și protestul Vaticanului față de mesajul filmului. Ce rămîne însă e forță neobișnuită cu care Peter Mullan își conduce filmul și tinerele personaje, cărora le-aș fi dat un premiu de interpretare colectivă
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
reprezenta folosirea oficială a unei singure limbi, limba engleză, nu numai pentru culturile mici, ci și pentru țări cu mare tradiție.... Iată ce spunea, în acest sens, poetul Will Roberts: "Intrarea țărilor est-europene în UE nu va face, cred eu, decît să întărească poziția limbii engleze în cadrul acestei organizații. Acest fapt nu amenință doar țările sau limbile cu circulație mică, ci și limbi de mare circulație ca germana, spaniola, franceza, italiana. Ele simt că teritoriul lor este călcat în picioare de
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
naționale. Avem toată admirația față de acești bravi galezi care au reușit să-și păstreze identitatea și sub ocupația romană și sub cea britanică. Dar acum trăim în epoca informațiilor în care e mult mai greu să reziști influențelor din afară decît în trecut. Soarta culturilor mici e în pericol. Și nu numai a lor. Același pericol al "contopirii" lingvistice amenință și marile culturi. Chiar și cultura și limba dominatoare, engleza, se află în pericolul permanentei schimbări. Schimbări esențiale au loc și
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
de traducătoarea Brenda Walker, originară din Marea Britanie. Ceea ce am putut observa, iată, un alt paradox, e că limba vorbită de Adam J. Sorkin nu e totuna, din păcate, cu cea vorbită de un alt traducător american, Sean Cotter, mai tînăr decît el cu vreo 30 de ani... Influența culturilor minoritare a impus în SUA schimbări și la nivel lingvistic. Din cauza migrațiilor, a invaziei de neologisme, a pătrunderii argoului în limba scrisă, engleza americană a anului 2002 diferă destul de mult de limba
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
fi nevoite oare să renunțe la limba lor natală, la identitatea națională? Cu timpul, probabil că da. Omenirea va pierde o parte imensă din patrimoniul său cultural. Va fi, vorba lui Nichita Stănescu, "o mare pierdere". Dar nu mai mult decît o mare pierdere. De fapt, nu și-l va pierde, ci el va fi conservat în muzee, biblioteci, pe casete, CD-uri, poate pe diverse site-uri etc. Vor exista o mulțime de limbi moarte și civilizații apuse, oferind de
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
de poet până la plânset, toate acestea respira imperceptibil: "în micile localități doar câteva versuri/ ar putea schimba lucrurile." Mai exista la Ioan Vieru și nostalgia puternică a spațiilor și timpurilor interioare, miraculoase, sacre, reificate, astăzi transformate: "nu ne vom recunoaște decât la festivalurile/ despre arta trăirii/ cu haine groase vom traversa frumusețea fără lupi/ magii și-au însușit puterea barbarilor." O poezie a liniștii, a trecutului și a copilăriei despre care Miguel de Unamuno scria la rându-i: "Mă întorc la
Intervalele poemelor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14766_a_16091]
-
cu un moralism ce accentuează dramatic condiția umană ingrata, de ins fără patrie afectiva, de poet lucid și melancolic: "Lasa-te prins, scrie că lumea e bună și scrumul unui chibrit ajunge să contrazică/ scrie că lucrurile mărunte nu există decât pentru maeștrii/ deasupra aripile ne urmează pe străzile voastre/ suntem în țară iluzionistului unde se vorbește/ numai despre munca/ zilnic se inventează un prieten să auzim mai clar plânsul/ celor fără convingeri/ până la urmă/ mâini cunoscute ridică fructul artificial din
Intervalele poemelor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14766_a_16091]
-
Făcând o miscare greșită, cartea alunecă de pe masă, gata să cadă...În ultima clipă, o prinsei în zbor. Când am adus-o la loc, ochii îmi căzură pe pagina subliniată cu un creion albastru. De astădată însă nu era subliniat decât un singur cuvânt pe care il deslușii anevoie: Mrkrgnaô!... - cu o liniuța de dialog înainte, semn că vorbea o persoană. Până să mă lămuresc, Jeff începu să râdă cu poftă. Era pisică lui Bloom. Așa făcea ea când Bloom gătea
Reflexe pariziene VII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14773_a_16098]
-
cu privire la bombardamentele asupra Capitalei, bancul cu babă care se închină: "Du-i, Doamne, la Ploiești!". Era o reflectare de egoism, însă mai degrabă a unui primitiv instinct de conservare, de apărare personală, aș spune că de mai slabă forță blasfematorie decât dorința de moarte a caprei vecinului, care doar în abstract îi poate aduce un folos celui care proferează blestemul. Dar câți au observat puterea general destructiva a acestei invectine (uneori reluate cu zâmbet ironic sau măcar în glumă)? Iată constatarea
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
vând tineri fie că mâna de lucru necalificata dar ieftină, fie de diverse specialități, dar mai ales medici până una alta mai modești că pretenții, informaticieni (mulți s-au dovedit și excelenți hacker-i, măi pricepuți și mai puțin scumpi decât cei din Germania ori din Franța). Unde ne sunt merele românești, banală țuică de prune (aproape a dispărut din magazine!), autohtonă pastă de tomate, untul băștinaș se rărește, ca și brânză de vaci, detergenții românești, în concurență (cine o plănuiește
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
parafrazând - a lui Caragiale), însă pe alocuri lăsând efectul furtului aici! Atât de puțină inteligență politică și economic-financiara au acești miliardari (sau pe cale de a deveni), încât nu-și dau seama de "lanțul caprelor vecinilor"? Nu se dovedesc mai inteligenți decât dictatorul paranoic care și-a depus în safe-uri străine (poate și în "afaceri" peste hotare) fondurile adunate din comerțul cu arme, droguri și altele (între "altele", Securitatea "vindea" și "fete" prin baruri sau în fața hotelurilor). Dacă nu se înțelege
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
strângerea între copertele sale a textelor politice, propriu-zise, adevărata proza cu personaje ale unui anume timp, al său, care este și al istoriei anilor, mai ales a anilor de restrângere a activității gazetărești, din timpul războiului, pentru 1917 sumarul necuprinzând decât trei titluri, dar mai ales avalanșă de belșug epic, liric și usturător critic al povestitorului de istorie care se vădește a fi în publicistica să Ion Vinea în perspectiva dinamică a anului 1919. Nu am găsit nici o informare dacă ediția
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
fenomenele în esența lor la un savoir-faire pe măsură, care deocamdată le lipsește. Prin urmare, revăzându-și însemnările din timpul celor zece ani de activitate didactică, respingând totodată ideea redactării unui manual, autorul își propune să fie nu mai mult decât "o călăuză". De altfel, el consideră că iconologul trebuie să-și asume rolul unui "hermeneut modest", care să stea cât mai aproape de sursele documentare și să se abțină de la speculații hazardate, chiar și atunci când aceste surse sunt insuficiente: "...am încercat
Metodele lui Frédérick Tristan by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14792_a_16117]
-
convingerile personale - ceea ce ne-ar putea acuza de părtinire - și nici nu ia apărarea vreunei teorii preconcepute. Atunci când există mai multe ipoteze, le facem cunoscute pe toate; și nu ne permitem să afirmăm care ne pare cea mai fundamentată științific, decât arătând elementele care ne-au condus la această concluzie." Tristan se aliniază astfel la concepția curentă a obiectivității monografice, prin care intervenția personală este limitată la maximum, iar faptele cercetate sunt luminate mai mult din interior (desigur, un asemenea ideal
Metodele lui Frédérick Tristan by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14792_a_16117]
-
o mică Istorie a literaturii române pe înțelesul celor care citesc. Trei sute de pagini, nu mai mult, ca o "poveste" pentru toate vîrstele. Am descoperit parcurgînd literatura noastră că există un fir conducător absolut remarcabil și totodată o istorie, alta decît a operelor, și anume a receptării, deopotrivă de captivantă. O istorie a scrisului, alta a cititului. Două istorii cusute în pielea uneia singure. Este extrem de interesant de știut nu doar de ce și cum se scria, de-a lungul a cinci
Pe înțelesul celor care citesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14786_a_16111]
-
elitism? Voi răspunde: cititul și scrisul au fost dintotdeauna apanajul unor elite. Astăzi, parcă, mai mult ca oricînd. Nu e nimic extraordinar în asta. Literatura se adresează exclusiv celor care citesc. O istorie a literaturii trebuie, nu poate să fie decît pe înțelesul celor care citesc. N-ar fi onest să scrii una pentru cei care nu citesc literatura. I-ai încuraja în ideea că se pot dispensa de lectura cărților, învățînd despre ele de la alții; că un rezumat al unui
Pe înțelesul celor care citesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14786_a_16111]
-
unei complexități sugerate alegoric ("Ating cu gura abstracțiunile/ semințe cu miezul revărsat peste coaja/ că valurile mării valuri/ verticale înspumînd văzduhul" - Respirația subacvatica), rareori împinse la beatitudinea purităților declarate, dematerializate, mistice: "abstracțiunile abstracțiunile/ mă sorb într-un adînc mai adînc decît marea/ într-un înalt mai înalt decît/ concentricul joc din aurul ochilor domnului" (ibidem). În genere (indiciu de compromis temperamental), concretul tinde spre abstract și invers. Pentru prima ipostază e probanta această diafanizare organică, (prea) intens luminiscenta, care trimite la
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
abstracțiunile/ semințe cu miezul revărsat peste coaja/ că valurile mării valuri/ verticale înspumînd văzduhul" - Respirația subacvatica), rareori împinse la beatitudinea purităților declarate, dematerializate, mistice: "abstracțiunile abstracțiunile/ mă sorb într-un adînc mai adînc decît marea/ într-un înalt mai înalt decît/ concentricul joc din aurul ochilor domnului" (ibidem). În genere (indiciu de compromis temperamental), concretul tinde spre abstract și invers. Pentru prima ipostază e probanta această diafanizare organică, (prea) intens luminiscenta, care trimite la eresul, menționat de Blaga, al unui pămînt
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]