1,183 matches
-
emană toate tratatele internaționale încheiate începând cu mijlocul secolului al XIX-lea cu scopul de a umaniza războiul. Ele interzic folosirea anumitor arme, limitează utilizarea altora, definesc drepturile și îndatoririle neutrilor - pe scurt, încearcă să imprime războiului un spirit de decență și de respect pentru umanitatea comună tuturor victimelor sale potențiale și să reducă violența la minimul compatibil cu scopul războiului - adică înfrângerea dorinței de rezistență a inamicului. Declarația de la Paris din 1856 a îngrădit războiul maritim. Declarația de la Sankt Petersburg
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a fost nu doar deplină, ci și înjositoare. Chiar dacă înfrângerea survenită la mii de kilometri depărtare de țărmurile americane era de anticipat ca inevitabilă, incapacitatea Americii de a se retrage dintr-o poziție imposibil de menținut cu un minimum de decență nu era însă inevitabilă. Preocuparea naturală în legătură cu declinul puterii americane maschează de fapt preocuparea pentru declinul Occidentului în general. Mai precis, ascunde faptul că Statele Unite își datorează sporirea dominației după cel de-al doilea război mondial chiar aceluiași declin al
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
vor simți că fac parte dintr-o societate care nu-i umilește. O societate este decentă atunci când le permite tuturor să-și păstreze stima de sine și să-și exercite drepturile și Îndatoririle. „Incivilitățile” trebuie combătute pentru că ele subminează zilnic decența societății, iar dacă le acceptăm fără să spunem și fără să facem nimic, ne pierdem stima față de noi Înșine. O astfel de societate ar fi una În care autonomia indivizilor nu și-ar afla sensul decât În cadrul unei reciprocități calme
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
caută În permanență și le descrie În detaliu pentru a face plăcere cititorilor. Procedând așa, șun astfel deț individ ș...ț poate să-și construiască o imagine despre lume În care doar ceilalți au dorințe perverse care pun În pericol decența, fără a recunoaște vreodată șcă elț ar putea avea aceleași dorințe” (Billig, 1984, p. 460). Țapul ispășitor este astfel un receptacul și un spațiu de proiecție „util din punct de vedere social”, favorizând eliminarea bilei autoritariste a acestui tip de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de Ministerul român pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale (abia acum, obligat fiind să scriu titulatura întreagă a acestui minister, realizez cât de ridicol sună) și a reacționat inteligent, dovedind suficientă ironie și chiar o oarecare decență în prezentarea situației. În fond, ce critici teribile a adus Bourdain României, încât emisiunea sa să fi stârnit atâtea valuri? Prima: Bucureștiul e un loc cenușiu, întunecat, spune realizatorul. Imaginile însoțitoare prezintă însă, surprinzător, un București oarecum plăcut, cum eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
în ciuda tratamentului tuberculostatic, duc la cronicizarera bolii. Astfel, sunt menționați și comentați cu pertinență factorii de ordin general, local, biologici și nu în ultimul rând cei de ordin social, economic și psihologic. Ideile expuse sunt clare, sintetice și formulate cu decență - a nu se pierde „momentul de aur” al tratamentului chirurgical. Partea chirurgicală a cărții se încheie cu un capitol aparte, cu elemente de originalitate în care autorii prezintă pe scurt dar eficient opinia lor în ceea ce privește optimizarea managementului cavității reziduale pleurale
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Catolice în ceea ce privește valorile sociale nu mai e de actualitate sau nu mai e considerată ca atare; în timpul anilor 1990, creștin democrații au încercat să treacă legislația care ar fi permis guvernului să impună controale și să pedepsească publicațiile care contraveneau decenței; ierarhia Bisericii era ezitantă din punct de vedere intelectual, conservatoare și destul de suspicioasă față de schimbare; poziția Bisericii asupra pornografiei, restituirii proprietăților și avortului era văzută ca intolerantă și lipsită de caritate creștină. Alegerea Bisericii de a fi prea intolerantă în privința
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Cu ce? Ei bine, tocmai cu acele „jucării” sau cuvinte pe care nu le-am avut În copilărie, pe care le admiram, cuvinte pretențioase ce se rostogoleau de pe buzele unor adulți plătiți ca să mă educe și pe care aceștia aveau decența să le recite cu fraze cu tot luate din cărțile pe care le răsfoiau, rezumate sau sinteze ale altor rezumate sau sinteze, dar cu morga necesară când pronunțau tocmai aceste cuvinte „ezoterice”: destin, personalitate, eul nostru profund, hazard și posibilitate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dau multora, probabil, impresia de o prea mare Încredere În sine, nu puțini comentatori ai cărților mele se războiesc cu „megalomania” lui Breban!... Confuzii care se nasc dintr-o ținută socială, exterioară a autorului care sunt și care, dintr-o decență elementară, moștenită și de la tatăl meu, a refuzat să facă, precum atâția simpatici colegi ai mei, să mă lamentez public de tot felul de neajunsuri, reale, În cea mai mare parte. În momentele mele de contrarietate, de nemulțumire socială sau
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mie de ani de existență statală!Ă. Și, Încă o dată, acel sentiment atât de discutat - și de discutabil, după unii tineri, mai ales! - al identității naționale se va revigora, va fi obiect și subiect de dispute, polemici duse până la marginile decenței, va stârni uri și neînțelegeri, va rupe prietenii și familii, va introduce false probleme Într-o lume, ca a noastră, ce posedă destule! Dar nu ne putem Împiedica să gândim că, dacă globalizarea Își va arăta, În deceniile ce vin
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
poet: sărăcie, boală, marginalizare, umilință, alcoolism, probabil consum de droguri. Nimic din toate acestea: George Bacovia a fost un om sănătos, în centrul atenției, aproape bogat, iubit exagerat de mama în copilărie, deloc consumator de băuturi alcoolice (decât în limitele decenței burgheze), departe de orice tentație a drogurilor, precum Charles Baudelaire sau alți poeți "decadenți", unde-și are izvoarele culturale, intelectuale. Restul este creație. Criticul, demontând mitul dostoievschian al omului și poetului Bacovia "din subterană", așa cum îl prezintă scrierile, construiește de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
spunea profesorul Apostoleanu, într-o scrisoare, că tocmai citește o carte valoroasă - G.T.Kirileanu - Corespondență - Editura Minerva, 1977?... Iar după excursie, Senea Coșulschi relata la 12 decembrie 1979: Scrisorile din carte cuprind și frumoase mărturisiri ale dragostei tinerești, dar cu decență și respect relatate. Că zice, confesându-se una dintre expeditoare: „Eram foarte tânără, eram frumoasă, mă îndrăgosteam ușor de câte un tip mai picant, scăpasem de sub chingile sufocante ale lui Tibi care nici nu m-a iubit, nici nu ma
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
pe front. În Arad și Timișoara, în zile de lucru, evreii nu prestau nici o muncă. Văzându-i la ștrand, localnicii s-au indignat, deoarece ,,și în trecut și acum, huzuresc de bine și barem acum să aibă puțin respect și decență”, și au cerut autorităților să li se interzică accesul la ștrand, pe considerentul ca „atât semn de respect să le impună autoritatea locală la Jidani”. I.G.J. a comunicat Inspectoratelor și Legiunilor, la 8 august 1942, categoriile de evrei ce trebuie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sisteme concurente, halta Horodnic respiră aerul tare, tulbură netezimile în jur, numai cartoful în rînduri drepte din însămînțare, marș pe sate, merii unul după altul pe șosea, umbrele se umplu cu mere, DN 2H 24 km pînă la Putna, în decența lucrurilor, văile se încovoie în confirmări, șoseaua încălecată în același sindrom de tip Rădăuți al intimității, să împungi în culcușul depresionar venind cu țara crescută de el! roșcovan în parbrizul Daciei sub cîțiva centimetri, drumeagul noduri de brădui, pantă lină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
care definesc decorul roman, o artă centrată pe uman, la început reprezentat impersonal, într-o perspectivă mai degrabă didactică decît emoțională, apoi cu o grijă pentru emoțional, pentru exprimarea realității, respectînd regulile care dau operei de artă caracterul său clasic: decență în exprimarea sentimentelor, eleganță și claritate a trăsăturii, armonie a compoziției etc. Între 1260-1280, această tendință triumfă, cu nuanțe de la o țară la alta, în fațadele și interioarele marilor catedrale din Franța de Nord, din Rhenania, Anglia, Spania și Italia
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
despre Gheorghe Cilibiu 1: "Vechi activist, cu multă experiență practică și o bună cunoaștere a oamenilor și a teritoriului. Era foarte activ, harnic, ordonat, disciplinat. Avea lacune în privința formării intelectuale, de care era conștient, dar era respectat pentru realismul și decența sa". Corect portretul? D. T.: Da. Era un om corect și nu a lovit oameni. S. B.: Mai departe: Dumitrache Alexandru. D. T.: Dumitrache era pe probleme economice, fost lider județean UTC. Un tip tânăr, cu vână, pregătit, inteligent, pe
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
1 octombrie 1973, se va reamenaja "casa căsătoriilor" din Iași și se vor stabili cel puțin trei săli publice în care tinerii căsătoriți să-și poată organiza nunta. Tradiția formată la Iași a "nunților studențești" va fi continuată, asigurându-se decența cortegiilor care parcurg străzile orașului. Organizațiile de tineret, de femei și de sindicat din unitățile economice și instituțiile respective răspund de buna organizare și desfășurare a actului căsătoriei, a cortegiilor, a nunților". Au funcționat aceste "comisii comune pentru problemele de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
lucruri (ea era de acolo) și propune lui Floareș să repartizeze ziariști care să se ocupe de revistele studențești. Manole Corcaci laudă studenții din redacții. Floareș laudă Viața Politehnicii, dar recomandă o mai bună organizare, o tematică mai combativă și decență (să nu mai fie atacate nefondat cadrele didactice). Puha arată că Centrul a elaborat un cadru tematic pe un an, defalcat pe numere, dar nu a fost respectat. Preia ideea coordonării Opiniei studențești de către un ziarist profesionist. Petru Enache declară
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
fi considerat incompatibil cu angajamentele noastre europene și euroatlantice, potrivit opiniei exprimate de ziaristul de renume Corneliu Vlad, care a apreciat că în cele 4 (patru) volume conținutul a fost gândit "nu triumfal și prezumțios, ci cu modestie și cu decență"; ambasadorul Dr. Ion M. Anghel, împreună cu ambasadorii Dr. Lucian D. Petrescu și Dr. Valeriu Tudor au reușit să asigure contribuțiile multor zeci de autori de toate rangurile ai politicii externe românești". Mulți autori sunt de opinia că "totuși memoriile nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
totalitar condamnă libertatea la ecorșeu, statul de drept încurajează la somnolență. În condiții de confort deplin și de solidă protecție socială și juri dică, nu mai e foarte clar ce înseamnă demnitatea individuală. Ea diminuează ca anvergură, luând aspectul simplei decențe. În alte cazuri, apare nevoia unei potențări artificiale a conceptului: convingerea mea este că unele excese ale „corectitudinii politice“ sunt rezultatul unui efort de a inventa o proble ma tică a demnității, acolo unde ea și-a pierdut reperele tradiționale
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pe credincioși și pe atei, pe politicieni și pe „simplii cetă țeni“, pe laici ca și pe aparținătorii clerului. Reușește să transforme complexele de inferioritate în complexe de superioritate, încurajează impostura, amputează simțul ridicolului, inhibă orice urmă de umor, de decență, de generozitate. Eul propriu pârjolește totul în jur: realitatea devine materia primă a unor ambiții private, ceilalți devin adversari sau unelte, viața nu mai e trăită decât ca o mare ocazie pentru un cult egolatru. Cazurile de vindecare sunt rare
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de o bunătate extraordinară, acest lucru fiind evidențiat de faptul că oriunde se ducea trebuia să aducă ceva copiilor săi, prin strădania sa de a face în așa fel ca să nu le lipsească nimic la școală sau acasă, în limita decenței și a posibilităților. Deși din via proprie făcea singur un vin bun, apreciat de toți cei care îl gustau (colegi învățători sau profesori de la Buhuși, d-na și dl. Ciubotaru, dl. Mănciulescu, dl. Onciu, dl. Bălțătescu, dl. Bejan, dl. Lupu
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
acestea se adaugă rădăcinile și vibrațiile noastre ancestrale, comunitatea căreia i-am aparținut și desigur instrucția și educația primite. Mi-e dor, mi-e tare dor de anii aceia frumoși, așezați și parcă rânduiți să-și consume în liniște și decență, parcursul lor firesc. Cred că mi-e dor și de una din „fricile” copilăriei mele cu care am avut ceva de luptat, dar pe care le-am biruit aplicând exercițiul cunoașterii de sine, precum și pe cel al raportării la semeni
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
că fiecare mănâncă în felul lui - pe unul nu-l mai ajută dantura sau nu are lucrarea și mănâncă foarte greu și devine foarte greu de suportat de cel de alături, clefăie în mâncare, plescăie, își scoate lucrarea și fără decența necesară și-o curăță - apoi problema băii, a neputințelor de a merge la toaletă, că au nevoie de pampers și curățire, altul nu se bărbierește că nu vrea, altul nu poate și devine nesuferit ca aspect fizic, altul nu se
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
întâlnisem la nici o altă femeie. Fiecare gest al ei e plin de candoare și-i trădează simultan neliniștile, teama timidă de a nu fi ignorată de privirea mea. Nu se dezbracă niciodată de tot când se află lângă mine. Această decență și această pudoare de fond îi vin, fără îndoială, din cultura ei. La ea nu apar niciodată, în act, atitudini prea îndrăznețe sau provocatoare. Reușește să se dea întreagă cu gesticulația inconștienței și aceasta, în momentele în care uită să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]