157,829 matches
-
cu privire la abordarea politicienilor din Români, în mod deosebit a Parlamentului, dar esența realităților este modul cum funcționează instituțiile statului român, iar funcționarea acestor instituții ne îndreptățește ca în acest an să parcurgem prima etapă de integrare în spațiul Schengen”, a declarat Traian Băsescu. Vă prezentăm declarația de presă comună susținută de cei doi oficiali la finalul convorbirilor: Președintele Comisiei Europene, domnul José Manuel Durăo Barroso: Doamnelor și domnilor, îmi face plăcere să-l întâmpin pe domnul președinte Băsescu, la Comisia Europeană
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
idiosincrazii - dar e un și mai mare maestru al tăcerii. Pauzele, punctele de suspensie sunt marea, salvatoarea lui ambiguitate. Important este ceea ce spune chiar autorul încă din 1966: îEu știu absolut tot ceea ce nu se spune pe scenă.' Tot atunci declară că deține cu siguranță îcontrolul', că nimic nu-i scapă. Iată deci că misterul lui nu e unul al lipsei de înțeles: îTrebuie să deții controlul, să nu lași nimic din mână.' Și altundeva: î...Ca scriitor dispui de o
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
între piesă și public. În acel moment piesa a învins, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna.' Opera lui Pinter e împărțită de unii critici în etape, evoluând de la lirism spre politic, de la calitate dramatică la calitate polemică. În 1966 Pinter însuși declară că nu-l interesează să facă politică și nu scrie teatru politic. În ultimele câteva decenii tot el își descoperă - ajutat și de critici - o coerență politică a operei, care a dus la prezenta lui implicare în războaiele politice. Sunt
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
-l interesează să facă politică și nu scrie teatru politic. În ultimele câteva decenii tot el își descoperă - ajutat și de critici - o coerență politică a operei, care a dus la prezenta lui implicare în războaiele politice. Sunt critici care declară că scria mai bine când era oarecum apolitic și că acum politizează cu exasperare tocmai fiindcă nu mai scrie așa de intens. Se spune de asemenea că s-a scris despre Pinter mai multă literatură critică decât despre oricare alt
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
idiosincrazii - dar e un și mai mare maestru al tăcerii. Pauzele, punctele de suspensie sunt marea, salvatoarea lui ambiguitate. Important este ceea ce spune chiar autorul încă din 1966: îEu știu absolut tot ceea ce nu se spune pe scenă.' Tot atunci declară că deține cu siguranță îcontrolul', că nimic nu-i scapă. Iată deci că misterul lui nu e unul al lipsei de înțeles: îTrebuie să deții controlul, să nu lași nimic din mână.' Și altundeva: î...Ca scriitor dispui de o
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
între piesă și public. În acel moment piesa a învins, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna.' Opera lui Pinter e împărțită de unii critici în etape, evoluând de la lirism spre politic, de la calitate dramatică la calitate polemică. În 1966 Pinter însuși declară că nu-l interesează să facă politică și nu scrie teatru politic. În ultimele câteva decenii tot el își descoperă - ajutat și de critici - o coerență politică a operei, care a dus la prezenta lui implicare în războaiele politice. Sunt
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
-l interesează să facă politică și nu scrie teatru politic. În ultimele câteva decenii tot el își descoperă - ajutat și de critici - o coerență politică a operei, care a dus la prezenta lui implicare în războaiele politice. Sunt critici care declară că scria mai bine când era oarecum apolitic și că acum politizează cu exasperare tocmai fiindcă nu mai scrie așa de intens. Se spune de asemenea că s-a scris despre Pinter mai multă literatură critică decât despre oricare alt
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
binelui pe pământť... vocația echilibrului și o salubră, vizionară modestie în tot ce scriu, precum și căldura sensibilă cu care știu să-și înfrumusețeze viața prin lectură și contemplare". Petru Comarnescu nu-și laudă prietenul doar în aceste epistole, ci își declară prețuirea pentru el și în presa vremii, ca în acel cald articol pe care l-a publicat, în 1933, în Rampa, în anul când Golopenția pleca la studii în Germania, tânărul foarte studios apărându-i lui Comarnescu ca ocupând un
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
leș réflexions que je pus faire ne me paraissent gučre ŕ leur place dans ce carnet (de ce?) et și je cessai durant ce temps d'y rien écrire, c'est qu'elles occupaient toute mă pensée". Iar la 8 oct. declară: ..."le domaine oů mon esprit retrouve să valeur reste inenvahissable"... (Iată un scriitor care declara că e aparat de emoțiile umane. Dar ce îl fructifică atunci?) Citează din Montaigne și declara: "passons outre. Îl ne sert ŕ rien de gémir
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
carnet (de ce?) et și je cessai durant ce temps d'y rien écrire, c'est qu'elles occupaient toute mă pensée". Iar la 8 oct. declară: ..."le domaine oů mon esprit retrouve să valeur reste inenvahissable"... (Iată un scriitor care declara că e aparat de emoțiile umane. Dar ce îl fructifică atunci?) Citează din Montaigne și declara: "passons outre. Îl ne sert ŕ rien de gémir". Facil și fals, - mai ales pentru Gîde a cărui literatura este, în mare parte, geamăt
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
elles occupaient toute mă pensée". Iar la 8 oct. declară: ..."le domaine oů mon esprit retrouve să valeur reste inenvahissable"... (Iată un scriitor care declara că e aparat de emoțiile umane. Dar ce îl fructifică atunci?) Citează din Montaigne și declara: "passons outre. Îl ne sert ŕ rien de gémir". Facil și fals, - mai ales pentru Gîde a cărui literatura este, în mare parte, geamăt. * * * Jurnalul lui Gîde nu e o mărturie a trăirilor lui. Nu e viața, respirația lui, ci
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
vorbește de sticluța de colonie, ci de faptul că inculpații aveau la ei o sticlă cu coniac, deci erau în stare de ebrietate. Problema e discutată și într-o adunare generală a anului IV. Inculpatul Cazimir ia cuvîntul și se declară incapabil de a demonstra prin ce transformări fonetice și semantice s-a ajuns de la colonie la coniac. Mare ilaritate în asistență. Graur, prezent la dezbateri, trage o concluzie: Cazimir e neserios. Zalis ține un mare discurs, plin de greșeli tactice
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
personal, atașat". Criticul de profesie evită asemenea confidențe primejdioase, făcându-le, Ilie Constantin se delimitează de tagmă. Preferă, așadar, să fie un connaisseur, degustător, expert. El întreprinde explorări în continente dilecte, iar dacă unul dintre poeții prețuiți, Victor Felea, bunăoară, declara, în jurnalul lui intim, a-l detesta pe Ilie Constantin, din n enumerate cusururi, acesta, în final de partidă, răspunde cu simpatie. Cum și noi, de acord cu laudele aduse liricii și omului Cezar Baltag, ne bucurăm a-i fi
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
la un joc rezervat cândva vedetelor, scriitorii descoperă că sunt, de fapt, chemați la ordine asemenea unor salariați și obligați să anunțe în termeni preciși cu ce anume vor contribui la buna funcționare a propagandei comuniste. Nici unul nu îndrăznește să declare, teribilist, că în anul care urmează nu are chef să scrie și că vrea doar să citească, să călătorească sau să viseze. Toți adoptă un ton grav și folosesc cuvinte ca "muncă", "străduință", "datorie", "activitate", străine de bucuria scrisului și
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
noastră". "Moș Vinea" avea 35 de ani și de-abia își publica al doilea volum de proză, Paradisul suspinelor, după ce debutase editorial în 1925 cu o culegere de schițe Descîntecul și Flori de lampă. Deși "iremediabila antipatie" față de literatură fusese declarată cu gravitate, în stilul categoric al "manifestelor" cu consecință iminentă în "deliteraturizare", scrierile lui trădează cu totul altceva. Grija exagerată pentru "scrisul frumos" nedumerește și derutează. Amalgamul de influențe se interpretează diferit: ori este frîna orgoliului originalității cu orice preț
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
să stai de vorbă cu mine?" - Despre poezia dumneavoastră!... - "Despre poezia mea?! Hm!... Și ce vrei de la mine? Ce să fac eu? Ce te-aștepți să-ți spun?... Eu n-am nimic de spus... Poezia mea?! Hm!... Ce să-ți declar eu despre ea? Poezia mea îți place? Dacă-ți place, asta e!... Vrei să știi ceva despre ea?, citește pe cei ce mă-njură, citește pe cei ce mă laudă..." A urmat o mică pauză, în care amândoi am lăsat
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
Regele Carol II", cu rugămintea de a-mi așterne un autograf. Nu-mi doream o dedicație personală și de altfel nici nu-mi rostisem numele, iar Minulescu, luat de șuvoiul vorbelor, nu m-a întrebat cum mă cheamă. I-am declarat că mi-ar face plăcere să-mi transcrie o simplă strofă. Revenit la o atitudine binevoitoare, chiar amicală, a vrut să știe ce prefer. Uitându-mă instinctiv spre fereastră, privirea mi se opri pe geamul stropit cu lacrimile cerului. Ploaia
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
pe cei lipsiți de expresie și super-obezi din Statele Unite. În țară era riscant să-ți afișezi credința în Dumnezeu, aici te acoperi doar de ridicol. Te marginalizezi singur arătînd că nu ești prea inteligent. Mi s-a întîmplat să mă declar și să produc o subțire jenă, sau să fiu privită ca o marțiană. Am auzit de mai multe ori fraza lui Nietzsche: "Dieu est mort", extrasă din contextul dramatic al biografiei și operei autorului, și fluturată ca un steag anunțînd
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
a anilor de studii juridice ai mereu prezentului anchetator. În primul plan al interesului literar se află Dănuț Bărbosu, un tânăr capricios, capabil de orice dedublare, personaj emblematic pentru o lume a simulării și a figurației în neant. El este declarat nebun, ajunge material didactic viu pentru psihiatri, unde se schimbă cu ușurință infernală și se produce în chip impresionant drept cântăreț de canțonete. Iată un personaj demonic, reprezentativ pentru o epocă istorică, dar și pentru o epocă literară, creat cu
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
în reconstituirea unei idile pline de poezie pe lac, povestită de un prieten și mai ales în scrisorile adresate prozatorului Traian Filip și Otiliei Cazimir, care sunt mai analitice și beneficiază de un stil mai vioi, mai elaborat. Petru Comarnescu declara că ținea jurnalul cu destulă dificultate, socotindu-l util, ca informație pentru un viitor roman al generației sale, idee la care va reveni și în alte rânduri, fără să reușească să-l scrie. Diaristul, autodefinindu-se nu o dată, era un
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
Rebengiuc și a lui Iureș. Poate că s-ar cuveni să lărgim puțin sfera. Să acceptăm și alte nume în fața sau în spatele cortinei. Uneori operăm cu judecăți atît de înguste, încît orbim la cea mai mică lumină înfiptă sub ochi. Declar din acest motiv că Antoaneta Ralian este actrița română care a nimerit în breasla traducătorilor mai degrabă din neatenție sau dintr-un accident organizatoric. Am văzut-o jucînd roluri grele, compuse din sudori, frustrări, bombăneli, mustăceli excedate, trasee sisifice și
LAUDATIO - Antoaneta Darian by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/12861_a_14186]
-
Emil Brumaru Se dedică lui Radu Cosașu Motto: Pe cât este cu putință, reflecțiunea trebuie făcută la iuțeală, iar execuția pe loc. În primul rând penalități, foarte importante... Dacă faci maldonne, dacă declari anunțul ănaintea rândului tău, dacă joci anapoda, dacă ăți pisezi adversarul cu cine face cartea, care-i atout-ul, cine e primul și celelalte, - zece puncte amendă. Cine trișează este pus cu capul pe butuc și decapitat cu una din spadele
Adevăratul cod al belotei (după domnul Lancelot) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12875_a_14200]
-
Musai să iei levata de jos asupra căreia te-ai oprit. Dacă ai greșit calculul, pierzi partida întreagă, ca să te înveți minte să nu mai faci pe nebunul... Iar companionul de joc trebuie să realizeze și el la rând punctele declarate cu atâta trufie... Contre, sur-contre... Ai dreptul să te dai mare dublând jocul sau împătrindu-l, dacă ai curaj, la orice culoare, sans-atout... Dar dacă n-ai realizat ce ai promis că ești în stare să faci, - în loc să se dubleze
Adevăratul cod al belotei (după domnul Lancelot) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12875_a_14200]
-
Florin Mugur (numai pentru cei aleși, conștiința de sine înseamnă neliniște), a fost cel care a avut firescul sentiment de solidaritate, nu de etnie, ci de omenie și curajul să coboare din autocar, după mine, tremurând de indignare și să declare, împotriva "sentinței de partid", cu o voce guturală, neobișnuit de puternică pentru el: "Dacă nu merge poetul Horia Gane, nu merg nici eu!" În sfârșit, a urmat puțintică tevatură, s-a încercat convingerea lui Florin că eu nu merit un
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
anemie intelectuală, dacă ar prefera să stea de vorbă cu un săpun ("Reine Jüdische Seife"), decât cu un evreu. Și sânt destui de teapa sa care nu numai că neagă Holocaustul cu argumentele unei "filozofii" de mahala, dar își și declară fățiș imensa părere de rău că nu toți evreii lumii au fost arși de vii în cuptoarele de la Auschwitz-Birkenau. Deși sânt convins că, de atunci de când ne-am cunoscut, nu mi-a mai pomenit niciodată numele, eu m-am întrebat
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]