1,049 matches
-
lângă ea, în partea de est, pentru a-i fi mai ușor să le cheme ori de câte ori are nevoie de un companion. — Vrei să spui că nu mă place și nu mă vrea aproape? — Nu am spus asta. Ați făcut singură deducția. — Nu-i adevărat? — Nu pot răspunde la această întrebare. — Și dacă a fost ideea împăratului Hsien Feng? Dacă ideea a venit de la Majestatea Sa Împăratul, e un semn că vă adoră - și prin urmare vă vrea cât mai departe posibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
XIX-lea și mai înainte? Singurul răspuns pe care l-a găsit el, pornind de la Sulzer, a fost să enunțe obârșia sud-dunăreană a românilor și lipsa oricărei legături directe cu romanitatea Daciei carpatice ori cu populația geto-dacică. El ajunge la deducții extrase din tăcerea izvoarelor istorico-arheologice medievale despre români, dar și la observații și fapte pozitive istorice și lingvistice. Bine scrisă, înzestrată cu un aparat științific impresionant, rezultat din progresele cercetării filologice și istorice, teoria imigraționistă se va identifica în viitor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
politice de la răsărit de Carpați, în condițiile slăbirii presiunii mongole în regiunile noastre. În același timp, politica ofensivă a regatului ungar la est de Carpați ne oferă date suplimentare despre realitățile politice și confesionale din aceste teritorii. Ajungem la asemenea deducții din scrisoarea papei Nicolae III adresată lui Filip, episcop de Fermo, la 7 octombrie 1279, în care este menționată reorganizarea Episcopiei cumanilor, sub numele de Episcopia Milcoviei. Ulterior, într-o nouă scrisoare din 1288, papa Nicolae IV poruncea unor călugări
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ajustări, de către noul Cod de procedură civilă (art. 355-357). VII.6. Prezumțiile VII.6.1. Noțiune și caractere juridice Noțiunea de prezumție este utilizată în limbajul obișnuit pentru a desemna conturarea unei păreri întemeiate pe fapte aparente, pe ipoteze, pe deducții. Așa fiind, prezumția trebuie privită ca o supoziție, o presupunere, recunoașterea unui fapt ca autentic, până la proba contrară. În sens strict juridic, ca mijloace de probă, prezumțiile trebuie analizate prin prisma dispozițiilor art. 1199 din Codul civil de la 1864, singurul
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
face dovada contrară, în limitele în care legea admite, răsturnând prezumția de paternitate. Dar, la oricare dintre aprecieri ne-am opri, este cert că prezumțiile sunt elemente valoroase ale sistemului probator permițând să se stabilească indirect, pe cale de inducție și deducție situații de fapt a căror dovadă directă ar fi greu de realizat. Astfel, remiterea titlului de către creditor debitorului nu dovedește direct liberarea debitorului, însă art. 1138 din Codul civil de la 1864, prezuma că debitorul și-a plătit datoria pentru că, de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în ultimele patru părți vom reconstitui, pornind de la o serie de schițe, explicația lui Freud asupra fenomenelor de masă. Sinteză și încoronare a muncii înaintașilor, dar cu un punct de pornire absolut nou, opera lui Freud le transformă ipotezele și deducțiile în sistem. La drept vorbind, este singura explicație a acestei psihologii de care dispunem. Deci o putem considera clasică. Partea întîi ȘTIINȚA MASELOR Capitolul I Masa și individul I Dacă mi-ați cere să numesc cea mai importantă invenție a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
La acestea se mai adaugă un element: deznodămîntul în favoarea romanului de familie, biruitor al complexului familial, este echivalent cu victoria spiritualității asupra senzualității. Cea din urmă este cunoscută prin evidența simțurilor, prima este însă o creație a spiritului, bazată pe deducție și observație. Legendele și excepțiile lor furnizează diverselor popoare elementele de care au nevoie pentru a-și explica de ce se compun din două clase de indivizi și pentru a justifica existența contrastului dintre ei. Capitolul III Inventarea unui popor I
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ele mai mult decît niște ilustrări de idei, așa cum se ilustrează uneori cu ajutorul diapozitivelor, al desenelor și al filmelor niște idei care în lipsa lor ar rămîne abstracte și schematice. Există însă idei care se impun prin puterea lor de simplă deducție. Într-adevăr, dacă orice religie se supune unei interdicții de gîndire, atunci ea trebuie să fie croită după modelul logicii lui "ca și", cea a iluziilor noastre. Din momentul în care oamenii îi dau ascultare, ei trebuie să facă la
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
putea continua să-i expun ipotezele care-i privesc în egală măsură pe omul de știință și pe cel de acțiune în relațiile lui cu masele. Se cuvine să ne oprim aici din mai multe motive. Mai întîi pentru că, urmărind deducțiile ei, ne simțim aruncați prea departe de căile normale ale științei. Imediat trebuie să ne punem niște întrebări: Dacă această critică se îndepărtează atît de mult de știință, la ce bun să mai reînviem morții? La ce bun să vrei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
aspecte și ilustrează gândirea creștinismului antic. Respingând obiecțiile apărute în trecut, susține conduita Bisericii care, fiind o instituție pur religioasă, a fost constrânsă de diferite împrejurări inopinate să se înalțe la rangul unei puteri de ordin politic. În învățăturile și deducțiile sale, se delimitează obiectivul principal pe care intenționa să-l ajungă: să infirme obiecția de conștiință față de serviciul militar. Până la reforma luterană, datorită scrierilor sale, nu au mai apărut opozanți față de serviciul militar. Mai mult chiar, regulile episcopului african au
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Așadar, romanii nu au primit Evanghelia cu acest prilej, destul de tardiv, după cum ar lăsa să se înțeleagă fragmentul citat din Dionisie. O examinare minuțioasă a Scrisorii către Romani ne facilitează reconstruirea structurii interne a comunității creștine timpurii din Roma și deducția asupra a cine a format-o, mai mult sau mai puțin. Luând în considerație expulzarea evreilor din Roma (49 p.Chr.), din porunca împăratului Claudiu (41-54 p.Chr.), M. Simon consideră că destinatarii acesteia erau în majoritate de origine păgână
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
creștinismul fiind cea dintâi persecutată dintre toate (religiile), fapt ce a sancționat incompatibilitatea conviețuirii socio-politice a Bisericii creștine cu Imperiul. Pentru anumite împrejurări ale vieții sale, pentru a pune într-o lumină reală fapte de detaliu, trebuie să procedăm prin deducție și prin excluziuni, întrucât izvoarele păgâne și cele creștine prezintă o imagine incompletă din diferite motive: uneori ni se prezintă opinia și părerea populară, precum și informațiile deformate de adversari săi politici. Lactanțiu (265-327) spunea că Nero nu a avut o
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
întrebări și ipoteze, scheme cognitive, rețele cognitive cu variante de rute de rezolvare, plan final de soluționare și cu variante globale sau parțiale, portofolii tematice. Utilizarea constructivistă a reflecției personale: • Sprijină învățarea • Prin formulare de întrebări, ipoteze, opinii, explicații, anticipări, deducții, analogii proprii mentale. • Prin evaluări proprii, reinterpretări, parafrazări, reorganizări, conexiuni, combinări și recombinări, evidențiere a obstaco Metode deductive Procedee, tehnici, instrumente conceptuală, formarea constructelor, • Implică pluralitatea corelațiilor, variantelor, modelelor, criteriilor, interpretărilor, atribuirilor, • Arată rolul orientării globale, inițiale în problemă, apoi
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Theory, Experimentation, Reflection), ca model constructivist (Beliveau, Y.J., Peter, D., 2002, apud Joița, E., 2006, pp. 159-160) 1. Utilizarea abordării teoretice în sprijinirea câștigării de experiență în interpretarea informațiilor, a situațiilor prezentate. Înțelegerea relațiilor între ele, facilitarea formulării de deducții, implicații, idei derivate. 2. Efectuarea de experiențe concrete pentru aplicarea conceptelor într-un context, sprijinirea formulării de noi interpretări pentru înțelegere. Anticiparea perspectivei practice ulterioare. 3. Faza experimentală de introducere în cercetarea științifică, verificarea ipotezelor formulate, efectuarea de generalizări. 4
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
problemă, după ce a fost identificată, s-au adunat faptele-puzzle, s-au formulat întrebări și ipoteze de soluționare. • Cercetarea aplicativă implică: precizarea intenției (scopuri, probleme propuse), concretizarea atitudinii (alcătuirea unui model argumentat de rezolvare a problemei critice), realizarea demersului (analiza situației-problemă, deducție și concepere de modele ipotetice, compararea lor, testarea empirică de pertinență și eficacitate a lor), analiza rezultatelor (propuneri de soluții, selectarea și validarea în situații, formularea altor ipoteze). • Etape implicate: construirea problemei, precizarea instrumentelor, constituirea datelor, analiza datelor și tratarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să-l crezi pe dușman mai puternic decât pare.” (W. Shakespeare) Măsoară de zece ori, taie o dată. (Tocmai acesta este și rostul anticipării, al proiectării În activitate: la nivelul reprezentărilor mentale, omul Încearcă și chiar verifică, prin intermediul unor calcule și deducții logice, diferite ipoteze sau variante constructive.) Limbă amuțită, viață liniștită. (Așa cum privirea trebuie să Învețe să nu vadă câteodată unele lucruri, la fel și vorbirea trebuie să Învețe să nu spună Întotdeauna tot ceea ce omul gândește: „Deseori cuvântul a săpat
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de ani. Μ Respingem uneori explicațiile altuia nu pentru că ar fi false, ci pentru că le gândim altfel. De unde vine Însă acest „altfel”, ce Îl determină? Desigur, și noi gândim, ca și interlocutorul nostru, prin judecăți și raționamente; și noi facem deducții, inducții sau analogii, și totuși gândim altfel decât el. Aceasta Înseamnă că gândirea are proprietatea de a se individualiza de fiecare dată când este folosită, de a se personaliza, Încărcându-se, de exemplu, cu nostalgiile sau efuziunile noastre sentimentale, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Întâi, Baskerville nu ajunge de fapt la adevăr printr-o logică implacabilă, așa cum ne-ar putea face să credem numele anchetatorului și imaginea precisă pe care reușește să și-o formeze despre cartea lui Aristotel, ci printr-o serie de deducții false. Dacă discuția finală cu Jorge Îi permite lui Baskerville să Îl demaște pe presupusul asasin, ea Îi dă ocazia și să Înțeleagă În ce măsură s-a Înșelat În deducțiile sale. Pornind de la analiza primelor decese, Baskerville ajunge la concluzia greșită
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
o formeze despre cartea lui Aristotel, ci printr-o serie de deducții false. Dacă discuția finală cu Jorge Îi permite lui Baskerville să Îl demaște pe presupusul asasin, ea Îi dă ocazia și să Înțeleagă În ce măsură s-a Înșelat În deducțiile sale. Pornind de la analiza primelor decese, Baskerville ajunge la concluzia greșită că asasinul urma cu fidelitate profețiile Apocalipsei și că natura crimelor era conformă cu textul despre cele șapte trâmbițe. Calea către adevăr se vădește ulterior cu atât mai complicată
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
a ajuns, desigur, la adevăr, Însă grație acumulării aleatorii a propriilor sale greșeli: Am alcătuit o schemă falsă pentru a urmări mișcările vinovatului și vinovatul s-a potrivit. Și tocmai această schemă falsă m-a pus pe urmele tale. Multiplicarea deducțiilor false pe care le face Baskerville conduce În acest fel la o altă interogare, pe care cartea nu o expune În mod direct, dar la care invită, și anume Îndoiala asupra exactității soluției sale. Dacă admitem că Baskerville nu a
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
cartea nu o expune În mod direct, dar la care invită, și anume Îndoiala asupra exactității soluției sale. Dacă admitem că Baskerville nu a reușit să identifice asasinul și cartea prin intermediul unui raționament just, ci la capătul unei serii de deducții greșite, nimic nu ne spune de fapt că concluziile sale sunt valabile. Din moment ce romanul ne prezintă aventurile unui anchetator care se Înșală mereu, e greu să iei de bune concluziile la care se laudă că a ajuns În cele din
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
pentru membrii organizației, mai curînd atribute ale lumii decît simple convenții (Blau, 1955). Importanța acordată schemelor concepționale ale organizației este deosebit de mare în absorbția incertitudinii (6.27). Absorbția incertitudinii se produce cînd consecințele, deduse dintr-un ansamblu de dovezi și deducții, sînt comunicate în locul dovezilor înseși. March și Simon afirmă că, prin acest procedeu de absorbție a incertitudinii, receptorul unei comunicări are posibilități foarte limitate de a judeca exactitatea acesteia. Deși există diverse probe ale validității, care țin de coerența internă
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ba le respinge. Dar ea nu poate dovedi: adevărul ar implica o adecvare precisă între lucrul descris și descrierea care este făcută. Codarea, traducerea simplifică întotdeauna la extrem ceea ce este făcut din carne, sînge și acțiune 66. Știința procedează prin deducție. Ce este de spus? Mai întîi, ea descrie, apoi explică, separînd descrierea și explicația. Explicația nu servește niciodată decît pentru furnizarea legăturilor suplimentare între elementele descrierii. Într-un cuvînt, explicînd se repetă ceea ce s-a descris. Descrierea se transformă în
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
analogia să-și joace rolul, ci, în acest tip de ficțiune experimentală care tinde să convingă prin probe, se înarmează cu referințe și dezvoltă pe experiențe simulate o baterie de noțiuni prezentate ca științifice. Nimic mai tulburător decît amestecul de deducții riguroase pornind dintr-un teren fictiv: unii se servesc de acest procedeu pentru a ne sugera absurdul. Este resortul utopiilor negative, logica impecabilă a absurdului: un tip de science fiction care se prezintă el însuși ca ficțiune. Dar, cu știința
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
din loc în loc, din han în han despre omul cu căciulă brumărie și călare pe un cal țintat. Tenace, dârză și aprigă, punând cap la cap cele aflate cu o logică impecabilă, ia urma oilor și a ciobanilor. Cu o deducție uimitoare de detectiv dovedește, relatând în amănunt, înfăptuirea crimei și-i demască pe vinovați. Datina înmormântării și pedepsirea ucigașilor vin dintr-o credință străveche a poporului și sunt împlinite după legi nescrise, pentru că "cine ucide om nu se poate să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]