2,757 matches
-
de Învățare și modalitățile principale de predare sunt parte a unei ecuații complicate de predicție, astfel Încât există nevoia examinării concomitente a stilurilor de predare și a celor de Învățare (Lang, 1999). 1.2 Abordări ale stilurilor de Învățare la elevii deficienți de auz Cercetările efectuate asupra stilurilor de Învățare ale elevilor deficienți de auz au pus accentul pe conceptele de dependență/independență de câmp și interiorizare/impulsivitate, majoritatea studiilor utilizând teste de personalitate. Nu au existat cercetări bazate pe abordările social-interactive
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ecuații complicate de predicție, astfel Încât există nevoia examinării concomitente a stilurilor de predare și a celor de Învățare (Lang, 1999). 1.2 Abordări ale stilurilor de Învățare la elevii deficienți de auz Cercetările efectuate asupra stilurilor de Învățare ale elevilor deficienți de auz au pus accentul pe conceptele de dependență/independență de câmp și interiorizare/impulsivitate, majoritatea studiilor utilizând teste de personalitate. Nu au existat cercetări bazate pe abordările social-interactive. Elevii deficienți de auz, ca grup, par să aibă În mai
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
auz Cercetările efectuate asupra stilurilor de Învățare ale elevilor deficienți de auz au pus accentul pe conceptele de dependență/independență de câmp și interiorizare/impulsivitate, majoritatea studiilor utilizând teste de personalitate. Nu au existat cercetări bazate pe abordările social-interactive. Elevii deficienți de auz, ca grup, par să aibă În mai mare măsură un stil cognitiv dependent de câmp față de colegii lor auzitori (Fiebert, 1967; Parasnis & Long, 1979). Mai mult, Davey & LaSasso (1984) au ajuns la concluzia, În cadrul cercetării lor, că elevii
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de auz, ca grup, par să aibă În mai mare măsură un stil cognitiv dependent de câmp față de colegii lor auzitori (Fiebert, 1967; Parasnis & Long, 1979). Mai mult, Davey & LaSasso (1984) au ajuns la concluzia, În cadrul cercetării lor, că elevii deficienți de auz care prezintă un stil cognitiv independent de câmp, utilizează mai eficient strategiile de memorare la activitățile de citire, lectură și au performanțe mai bune la testele cu variante multiple decât elevii cu un stil cognitiv dependent de câmp
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de citire, lectură și au performanțe mai bune la testele cu variante multiple decât elevii cu un stil cognitiv dependent de câmp. Într-un studiu efectuat În Statele Unite și Iugoslavia, Altshuler, Deming, Vollenweider, Rainer & Tendler (1976) au descoperit că adolescenții deficienți de auz prezintă un control mai slab al impulsivității față de colegii lor auzitori. Aceste cercetări nu au fost adresate preferințelor elevilor de a relaționa cu ceilalți colegi În cadrul actului de Învățare sau de a relaționa cu diverse metode ori procedee
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
că atât profesorii cât și elevii au expectanțe și abordări similare asupra temelor studiate, iar elevii s-ar putea adapta mult mai ușor la mediul de Învățare În cauză (Andrews, 1981). Au existat o serie de cercetări asupra percepției adolescenților deficienți de auz vis-a-vis de metodele de predare. Kluwin & Lindsay (1984) au examinat relația dintre anumite metode și comportamente prezente În actul de predare și măsura În care elevii deficienți de auz au o percepție pozitivă asupra mediului instructiv educativ. S-
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Andrews, 1981). Au existat o serie de cercetări asupra percepției adolescenților deficienți de auz vis-a-vis de metodele de predare. Kluwin & Lindsay (1984) au examinat relația dintre anumite metode și comportamente prezente În actul de predare și măsura În care elevii deficienți de auz au o percepție pozitivă asupra mediului instructiv educativ. S-a dovedit că elevii care au arătat o atitudine pozitivă față de acest mediu aveau mai degrabă profesori care se angajau mai puțin În monitorizarea permanentă a situațiilor de Învățare
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
erau dispuși să acorde atenție unui elev până În momentul În care acel elev a Înțeles sarcina și a căror structură de predare era orientată pe recompensa Îndeplinirii unei sarcini. Lang, McKee & Conner (1993) au găsit diferențe semnificative În ceea ce privește percepția elevilor deficienți de auz și cea a profesorilor lor În legătură cu anumite caracteristici de predare-Învățare și importanța acestor caracteristici În Însușirea de către elevi a conținutului activității predate. Diferențe semnificative au fost observate Între percepția elevilor și a profesorilor pentru 16 dintre cele 32
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
elevilor și a profesorilor pentru 16 dintre cele 32 de caracteristici de predare-Învățare folosite de autori În această cercetare. Asemenea diferențe Își găsesc explicația În faptul că profesorii pun un mai mare accent pe acele strategii instructiv-educative pe care elevii deficienți de auz nu le pot integra În stilul lor de Învățare. Lang, Dowaliby & Anderson (1994) au analizat 839 de situații critice care descriau eficiența și ineficiența actului de predare. Aceste date au fost colectate de autori prin interviuri cu 56
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pot integra În stilul lor de Învățare. Lang, Dowaliby & Anderson (1994) au analizat 839 de situații critice care descriau eficiența și ineficiența actului de predare. Aceste date au fost colectate de autori prin interviuri cu 56 de elevi de liceu deficienți de auz. Situațiile menționate cel mai frecvent În legătură cu eficiența predării au fost cele legate de abilitățile de comunicare gestuală clară și corectă și de calitatea lecturilor/explicațiilor. Acestea au fost urmate de situații care descriau flexibilitatea profesorului și folosirea de către
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de abilitățile de comunicare gestuală clară și corectă și de calitatea lecturilor/explicațiilor. Acestea au fost urmate de situații care descriau flexibilitatea profesorului și folosirea de către acesta a unei varietăți de strategii instructiv-educative. Aceste rezultate sugerează nevoia, percepută de către elevii deficienți de auz, ca profesorii să recunoască diferențele individuale legate de stilurile de Învățare ale elevilor lor. 1.3 Studiu asupra corelării stilurilor de Învățare ale elevilor deficienți de auz cu stilurile de predare ale profesorilor acestora Cadrele didactice care Își
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a unei varietăți de strategii instructiv-educative. Aceste rezultate sugerează nevoia, percepută de către elevii deficienți de auz, ca profesorii să recunoască diferențele individuale legate de stilurile de Învățare ale elevilor lor. 1.3 Studiu asupra corelării stilurilor de Învățare ale elevilor deficienți de auz cu stilurile de predare ale profesorilor acestora Cadrele didactice care Își desfășoară activitatea la clasă, cu elevi deficienți de auz, Își pun adeseori Întrebări privitoare la stilul de Învățare al elevilor lor și la modul În care acesta
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
diferențele individuale legate de stilurile de Învățare ale elevilor lor. 1.3 Studiu asupra corelării stilurilor de Învățare ale elevilor deficienți de auz cu stilurile de predare ale profesorilor acestora Cadrele didactice care Își desfășoară activitatea la clasă, cu elevi deficienți de auz, Își pun adeseori Întrebări privitoare la stilul de Învățare al elevilor lor și la modul În care acesta se diferențiază În funcție de fiecare dintre ei. De exemplu, ar fi posibil ca majoritatea elevilor să prefere să Învețe În clasă
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
propriilor strategii de predare. Spre exemplu, dacă stilul lor de predare Încurajează Învățarea independentă sau nu. Pentru a răspunde la o parte de astfel de Întrebări, Lang (1999) a condus o cercetare privind stilurile de Învățare ale elevilor de liceu deficienți de auz și strategiile de predare ale profesorilor acestora. Autorul a investigat totodată și relația dintre stilul de Învățare al elevilor, performanțele lor și modalitățile În care utilizau diverse resurse pentru Învățare. Pentru această cercetare, Lang a folosit scalele Grasha-Riechmann
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În care utilizau diverse resurse pentru Învățare. Pentru această cercetare, Lang a folosit scalele Grasha-Riechmann (GRSLSS) de măsurare a stilului de Învățare. 1.3.1 Preferințele elevilor Lang (1999) raportează diferențe semnificative Între media scorurilor stilului de Învățare la elevii deficienți de auz, lucru care indică preferința acestora pentru anumite stiluri În defavoarea altora. Elevii s-au apreciat ca aparținând În mare măsură stilului dependent. HruskaRiechmann & Grasha (1982) definesc elevii cu stil dependent de Învățare ca fiind aceia care prezintă o slabă
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ceea ce li se cere. Rezultatele obținute În acest studiu de Lang, referitor la componenta dependentă, se corelează cu alte cercetări În care s-au utilizat scalele Grasha Riechmann, la elevi auzitori (Hruska-Riechmann & Grasha, 1982). O altă preferință dominantă a elevilor deficienți de auz care reiese din studiul lui Lang, a fost colaborarea (lucrul În echipă/pe grupe), fapt care se leagă de cercetările care indică nevoia elevilor deficienți de auz de sprijinul celor din jurul lor (Dowaliby, Burke & McKee, 1983; Griffin, 1976
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Riechmann, la elevi auzitori (Hruska-Riechmann & Grasha, 1982). O altă preferință dominantă a elevilor deficienți de auz care reiese din studiul lui Lang, a fost colaborarea (lucrul În echipă/pe grupe), fapt care se leagă de cercetările care indică nevoia elevilor deficienți de auz de sprijinul celor din jurul lor (Dowaliby, Burke & McKee, 1983; Griffin, 1976). Elevii deficienți de auz au scoruri slabe la componenta de competitivitate, față de scorurile la celelalte componente ale scalei. Acest rezultat diferă de cel al elevilor auzitori, care
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
auz care reiese din studiul lui Lang, a fost colaborarea (lucrul În echipă/pe grupe), fapt care se leagă de cercetările care indică nevoia elevilor deficienți de auz de sprijinul celor din jurul lor (Dowaliby, Burke & McKee, 1983; Griffin, 1976). Elevii deficienți de auz au scoruri slabe la componenta de competitivitate, față de scorurile la celelalte componente ale scalei. Acest rezultat diferă de cel al elevilor auzitori, care tind să aibă scoruri ridicate la componenta competitivă (Grasha, 1996). Aceste constatări pot indica faptul
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
au scoruri slabe la componenta de competitivitate, față de scorurile la celelalte componente ale scalei. Acest rezultat diferă de cel al elevilor auzitori, care tind să aibă scoruri ridicate la componenta competitivă (Grasha, 1996). Aceste constatări pot indica faptul că elevii deficienți de auz sunt mai puțin pregătiți decât colegii lor auzitori, pentru adaptarea la profesorii de liceu care abordează competiția la activitatea de la clasă. În compararea rezultatelor găsite În acest studiu de Lang la elevii deficienți de auz cu acelea ale
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pot indica faptul că elevii deficienți de auz sunt mai puțin pregătiți decât colegii lor auzitori, pentru adaptarea la profesorii de liceu care abordează competiția la activitatea de la clasă. În compararea rezultatelor găsite În acest studiu de Lang la elevii deficienți de auz cu acelea ale elevilor auzitori din alte cercetări, se impun câteva observații: * Scalele administrate elevilor deficienți de auz au conținut mai puțini itemi, iar unele cuvinte au fost modificate În scopul unei mai bune comprehensiuni. * Rezultatele obținute de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
la profesorii de liceu care abordează competiția la activitatea de la clasă. În compararea rezultatelor găsite În acest studiu de Lang la elevii deficienți de auz cu acelea ale elevilor auzitori din alte cercetări, se impun câteva observații: * Scalele administrate elevilor deficienți de auz au conținut mai puțini itemi, iar unele cuvinte au fost modificate În scopul unei mai bune comprehensiuni. * Rezultatele obținute de elevii auzitori și cei deficienți de auz nu pot fi direct comparabile. În analiza preferințelor mai mult sau
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ale elevilor auzitori din alte cercetări, se impun câteva observații: * Scalele administrate elevilor deficienți de auz au conținut mai puțini itemi, iar unele cuvinte au fost modificate În scopul unei mai bune comprehensiuni. * Rezultatele obținute de elevii auzitori și cei deficienți de auz nu pot fi direct comparabile. În analiza preferințelor mai mult sau mai puțin dominante ale elevilor deficienți de auz pentru un stil de Învățare, trebuie recunoscut potențialul acestora În flexibilitatea de a alege Între stiluri. Grasha (1990) a
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
puțini itemi, iar unele cuvinte au fost modificate În scopul unei mai bune comprehensiuni. * Rezultatele obținute de elevii auzitori și cei deficienți de auz nu pot fi direct comparabile. În analiza preferințelor mai mult sau mai puțin dominante ale elevilor deficienți de auz pentru un stil de Învățare, trebuie recunoscut potențialul acestora În flexibilitatea de a alege Între stiluri. Grasha (1990) a sugerat că profesorii pot vedea mai degrabă aceste preferințe ca „stări” care pot varia În funcție de circumstanțele situaționale ale actului
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
activităților desfășurate la clasă și este interesată de activitatea respectivă. Aceste rezultate indică faptul că prin accentuarea și Încurajarea Învățării prin participare activă se pot Îmbunătăți performanțele elevilor și se poate crește motivația acestora. Rezultatele obținute de Lang, cu elevii deficienți de auz, În privința stilului de Învățare prin participare activă, nu par să difere prea mult de modelele identificate În studiile efectuate cu elevi auzitori, raportate de Grasha (1996). Acesta din urmă a subliniat corelațiile dintre scorurile obținute la stilul de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Învățare prin cooperare promovează succesul pentru toate categoriile de elevi sau doar pentru acea categorie de elevi care are un stil de Învățare prin cooperare. 1.3.3 Observații asupra stilurilor de predare a cadrelor didactice de la clasele cu elevi deficienți de auz Lang a administrat 6 scale ale stilurilor de predare, care corespund celor 6 stiluri de Învățare din GRSLSS, unui număr de 16 profesori ai elevilor cu deficiențe auditive cuprinși În cercetarea descrisă mai sus. Au existat și aici
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]