7,856 matches
-
evaluare critică a raportului dintre motive și scop sau dintre intenție și consecințele acțiunii sale. Fiind liber, el acționează conform propriei sale voințe. Din acest motiv, individul răspunde permanent de faptele sale și de consecințele acestor fapte. p. 213 Intenție Deliberare Motivație Acțiune Scop Act Consecințe Răspundere Expertul trebuie să stabilească dacă, în momentul comiterii actului sau a faptei, subiectul era sau nu în deplinătatea facultăților sale mentale. Expertiza trebuie să stabilească, deci, libertatea de decizie a subiectului și consecințele acesteia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
alcoolici, conștient, subit și cu caracter imperativ la obsesivi; suicidul pasional, determinat de presiunea pasiunilor (L. Proal), cu forme: tipul Werther, suicidul în doi (tipul Romeo și Julieta), sinuciderile colective (Tukidides, Tacitus); suicidul comun, cu caracter moral, după o matură deliberare, având motive susținute de rațiune ca valabile; acesta poate fi de următoarele tipuri: sinucideri utilitare (în cazurile de dezonoare, de ruină economică), sinucideri limită, legate de situațiile fără nici o ieșire, cum ar fi: boli cronice, bătrânețe, izolare. Fugile și vagabondajul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
află numeroase metode activ-participative, pe care acesta după măiestria didactică cu care este înzestrat ,le poate folosi în diferite lecții sau în diferite momente ale lecțiilor.Pentru înțelegerea conceptelor și ideilor,pentru valorificarea experienței proprii a elevilor,pentru comunicare,relaționare,deliberare pe plan mintal sau pentru vizarea formării unei atitudini active cele mai potrivite mi s-au părut:discuția,dezbaterea și jocul de rol.Pentru stimularea gândirii și creativității elevilor am folosit la clasă:cercetarea,soluționarea,analiza,studiul de caz,compararea
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
metodă care presupune reflecția individuală a unei întrebări din lecția de zi pe care cel care învață o poare consemna, o poate discuta și compara cu perechea. Câtorva perechi li se va cere apoi să dezvăluie clasei rezultatele dezbaterilor și deliberărilor lor. Cele patru minute acordate fiecărui elev din fiecare pereche pot fi utilizate și pentru a scrie o experiență plăcută sau mai puțin plăcută din viața lor. După ce partenerii își comunică unul altuia experiențele și discută pe marginea lor, se
Metode moderne de predare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Maria Cristina Dobre () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1148]
-
delațiunea sunt armele folosite de cei mai mulți ca să răzbată. Boxer de perspectivă și ospătar la cel mai luxos restaurant dintr-un orășel petrolier de provincie, tânărul refuză să învețe josnica rețetă a supraviețuirii, iar răbufnirea sa din finalul romanului, o lungă deliberare, transcrisă într-un monolog la persoana a doua, în care își calmează spiritul rebel, are efectul scontat: respingându-și propriul viitor (cariera sportivă), dobândește un câștig mult mai important: refuzul în fața minciunii. În povestirile lui T. apar adesea și altfel
TUMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290300_a_291629]
-
întâlnim „o cooperațiune socială bazată pe o identitate de deprinderi sufletești: viața politică și morală, activitatea științifică și creațiile artistice urmează un fir de continuitate. Sentimentul responsabilității este înrădăcinat în sufletul fiecărui cetățean. Cetățeanul deliberează asupra afacerilor de stat, fiindcă deliberarea acolo este posibilă și rodnică” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 128). Opinia publică este o realitate ce se impune datorită metodei lor de cugetare, transformată în deprindere ce se întărește prin practica zilnică. Autorul subliniază că aici este vorba despre identitate de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și stilurile de învățare ale grupului cu care lucrează. Din această perspectivă, metodele pentru o învățare activă se pot clasifica: 1. Metode care favorizează înțelegerea conceptelor și ideilor, valorifică experiența proprie a elevilor, dezvoltă competențe de comunicare și relaționare, de deliberare pe plan mental și vizează formarea unei atitudini active (discuția; dezbaterea; rețeaua de discuții; jocul de rol; brainstormingul;). 2. Metode care stimulează gândirea și creativitatea, îi determină pe elevi să caute și să dezvolte soluții pentru diferite probleme, să facă
Metode moderne de predare-învăţare-evaluare din ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]
-
dificilă. Se vorbește mult despre comportamentul uman și agresivitate din perspectiva acestuia. Delimitarea clasică a comportamentului autodistructiv cuprinde: autolezările (autovătămările) ce pot apare În diferite boli psihice: tulburări de personalitate, epilepsie, schizofrenie, demență; parasuicidul (tentativă de suicid); suicid opțional cu deliberare În deplină libertate interioară; suicidul propriu-zis patologic. Fie că este vorba despre auto sau heteroagresivitate, ca și simptome al unei boli psihice, este poate cel mai greu de tolerat de către familie și societate. Ca manifestare a bolilor psihice, agresivitatea este
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
a copilului și de stabilizare a personalității adultului. Analiza trecerii la actul homicidar, surprinde momentul impactului dintre personalitatea orientată antisocial (egoistă, egocentrică, indiferență afectivă, labilă) și situația concretă de viață, care crează premisele trecerii la act. În procesul psihologic de deliberare și opțiune, pentru o anume variantă de comportament, intervin criterii motivaționale (mobil și scop), valorice (semnificația juridică a faptei), morale, afective, materiale. Confruntarea argumentelor, În favoarea sau Împotriva unei anumite decizii, devine acută și are aspect coflictual. Opțiunea, În favoarea săvârșirii faptei
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
o viziune proprie. Apoi, vreme de un deceniu (1960-1970), și-a testat teoria în diferite proiecte și activități de reformă curriculară desfășurate în SUA. Walker susține că o planificare optimă a curriculumului trebuie să se deruleze în trei etape: platforma, deliberarea și proiectarea. Marsh (1992) le-a expus grafic ca în figura 10.4 și le-a caracterizat sumar. El sublinia convingerea lui Walker - consolidată prin experiența sa practică - că atunci când mai mulți specialiști lucrează în comun pentru a construi un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
despre care cred că trebuie luate în considerare. Platforma demersului curricular constă în concepții (credințe despre ceea ce există și ceea ce este posibil), teorii (convingeri despre relațiile care există între diversele entități) și scopuri (credințe și convingeri cu privire la ceea ce este dezirabil). Deliberarea pleacă de la preferințele imediate și ajunge la dimensionarea soluțiilor viabile din ansamblul alternativelor posibile. Este un proces de decizie care fundamentează proiectarea. Designul presupune a gândi și a structura soluțiile stabilite prin consens în faza anterioară într-o manieră rațională
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prin expresia „găsirea căii” (finding one’s way about)137. Omul este „configurator de lume” (Weltbild) și „prefigurat” de ea (Vorbild). După Atkins (1988), hermeneutica ne conduce, oarecum obligatoriu, spre încadrarea teoriei curriculumului în termenii acțiunii practice; în special în ceea ce privește deliberările și alegerile pe bază de scopuri înțelese ca temeiuri ale existenței și devenirii. Ea precizează însă că întotdeauna câmpul fenomenologic este „îmbibat” axiologic; abordarea pragmatic-hermeneutică a acestuia nu antrenează numai metoda științifică în sine, ci și alegerea morală și sensibilitatea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dacă afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice. Nu intră în categoria informațiilor la care să aibă acces liber cetățenii următoarele: • informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinei publice, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate; • informațiile privind deliberările autorităților sau cele care privesc interesele economice sau politice ale României, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate; • informațiile privind activitățile comerciale sau financiare dacă publicitatea lor aduce atingere principiului concurenței loiale; • informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii; • informațiile privind
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
militante a scriitorilor în „slujba națiunii” și hotărârea de a înlătura forțele retrograde antidemocratice. Democrația era, în formularea de acum a lui Călinescu, „regimul în care supunerea obișnuită la interesele obiective ale colectivității și implicit la judecățile acesteia, ieșite din deliberare, se împacă foarte bine cu individualitatea, fără prezența căreia forțele impulsive ar putea să izbucnească”. Critica cea mai vehementă este adresată opoziției și publicațiilor acesteia, îndeosebi Partidului Național Țărănesc și lui Iuliu Maniu, transformat din victimă într-un personaj odios
NAŢIUNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288367_a_289696]
-
Congresul S.U.A., regula este în general aceea că se poate face doar un singur amendament la un alt amendament și foarte adesea propunerile de amendamente sunt restricționate la cei despre care se știe că au primit un suport substanțial în deliberările preliminarii. O formă diferită de control se referă la utilizarea comitetelor parlamentare care sunt responsabile cu dezvoltarea și evaluarea unei legislații propuse și care pot servi drept „paznici”, împiedicând cu totul pătrunderea unor probleme în cameră. Să ne imaginăm astfel
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de fapt de la care a pornit întreaga acțiune de votare. În Congresul S.U.A., de exemplu, anumite documente, în special cele cu propuneri complicate constând din sute de clauze și concesii speciale, pot fi amendate și ajustate în mod considerabil în timpul deliberărilor întregii adunări legislative. Dar ultima votare trebuie să fie da-sau-nu cu privire la propunerea amendată-și-reamendată. Dacă rezultatul este negativ, rămâne valabilă versiunea aflată în exercițiu în statu quo-ul inițial. Să ne imaginăm, în legislatura bidimensională de cinci persoane prezentată mai sus, că
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
presupune că la nivelul individului singular există o opinie asupra comunității, ca o chestiune de conștiință și cunoștință personală, care trebuia doar să fie descoperită și însumată. Mulți teoreticieni ai democrației susțin că opiniile autentice pot fi produse numai prin deliberare, care implică procesul social de ascultare, descoperire și dezbatere. Astfel, opinia publica se naște din procesele vieții social-politice angajate și nu poate fi evaluată separat de aceste proceduri. Metodologia interviurilor de grup focalizate încearcă să compenseze individualitatea caracteristică cercetării prin
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
un obiect al interpelării. Limba pe care o vorbim ne predă deja un anumit mandat al tradiției. Acest proces al delegării conștiinței istorice este spontan și incontrolabil, așa cum într-o conversație cuvintele pe care le rostim constituie arareori rezultatul unei deliberări conștiente. Adevărul despre alteritatea care ne surprinde și ne interpelează nu poate fi găsit decât într-o mișcare continuă de „du-te-vino” între orizontul hermeneutic al tradiției interpretului și orizontul istoric al lumii care provoacă interpretarea. Fuzionarea acestor orizonturi nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
deja în „veșmântul veseliei” (Isaia 61, 10). În prezența luminoasă a Părinților înfiați de Domnul, neputințele și singurătățile noastre se risipesc. Frunzele smochinului care ne-a umbrit rușinea pălesc, blestemate de Cuvântul Tatălui. Revelația nimicniciei și a morții marchează „începutul deliberării mele”, moment în care „cuțitul se afundă cel mai adânc în rană”; este clipa „acceptării sau nu a căinței. E începutul vieții mele. Îmi joc aici soarta”. Pentru creștini, pare să sugereze duhovnicul athonit, doar începutul - și niciodată sfârșitul - descoperă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
că viziunile (mai raționale și mai „obiective”) despre ceea ce este just nu pot fi separate de concepțiile despre bine (mai puțin riguroase și mai dependente de lumea nesigură a judecăților de valoare). Pentru Gray, totul trebuie să se decidă prin deliberare politică, pragmatică, deschisă la compromisuri (fiindcă nu operează cu noțiuni morale) și consacrată reconcilierii unor concepții antagonice despre bine (și alte valori), fiindcă nu există un bine suprem (cum ar fi pacea); pentru Rawls, deliberările, în sfera publică, în cadrul procesului
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
trebuie să se decidă prin deliberare politică, pragmatică, deschisă la compromisuri (fiindcă nu operează cu noțiuni morale) și consacrată reconcilierii unor concepții antagonice despre bine (și alte valori), fiindcă nu există un bine suprem (cum ar fi pacea); pentru Rawls, deliberările, în sfera publică, în cadrul procesului politic sau în curțile de justiție, nu pot face abstracție de anumite drepturi fundamentale ale omului, temeiul ultim al Constituției și astfel al vieții împreună. Robert Nozick a teoretizat un stat minimal, aparent imposibil chiar
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
comunitatea (așa cum alții ne spun că putem construi democrația, societatea civilă etc.), el intră în aporie: cum să facem ceea ce este dat? Comunitariștii repetă că, în comunitatea bună, subscriem la anumite valori pentru că sunt ale noastre, nu le adoptăm prin deliberare rațională sau decizie electorală, nu aderăm la ele în oricare alt mod. Urmând acest raționament, orice valori ar îmbrățișa comunitatea în care ne naștem, trebuie să le adoptăm; de fapt, nici nu putem face altfel. Dar cum rămâne atunci cu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
am face mai bine să ne întoarcem la groapa cu nisip ca să vedem cum procedează intuitiv copiii noștri pentru a seduce. Într-adevăr, s-a observat că micuții cei mai înzestrați cunosc codurile seducției și le folosesc fără viclenie, fără deliberare, într-un mod cu totul naiv și spontan. Se seduc unii pe alții la fel cum se seduc adulții între ei! La vârsta lor fragedă știu deja cum să o facă... fără să fie conștienți de acest lucru. Este constatarea
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
acțiunii profesioniștilor. Planul metodelor de lucru și instrumentelor: − susținerea producerii de cunoaștere în organizații, prin: angajarea unui efort propriu de cercetare-dezvoltare; acordarea de timp de reflecție individuală; reuniuni de creativitate, grupuri și ateliere de lucru; rețele intranet; camere electronice de deliberare cu facilități de asistare a grupurilor; sisteme inteligente de gestiune a cunoașterii și competențelor; acces extins la baze de date și de cunoștințe proprii sau externe; veghe tehnologică și concurențială, reperarea celor mai bune practici în interiorul și în afara organizației; cartografierea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
întoarce la trecerea în revistă a câtorva aspecte teoretice relevante pentru cercetarea narativă, va relua discutarea modelului, opțiunile pe care acesta le-ar putea deschide pentru studii viitoare, precum și limitele sale. Cartea aceasta este produsul cooperării a trei autoare, rezultatul deliberărilor și numeroaselor discuții pe care le-au purtat. În orice caz, de-a lungul acestor procese, am reușit să ne păstrăm perspectivele personale în formele lor independente, așa cum se va observa de altfel de-a lungul capitolelor. În vreme ce abordarea generală
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]