3,021 matches
-
comode și elegante veșmintele acelea: renunță la calceus și în picioare se ivi comodul crepis, dezinvoltul pallium luă locul togii solemne. — Uită latina, îi porunci tatăl său. Vom vorbi numai grecește. Tu nu știi latină. Ajungând pe mare în imensa deltă a Nilus-ului - care, cu apele sale pline de nămol, schimba pe multe mile culoarea Mediteranei - și mergând apoi de-a lungul coastei până la Gurile lui Canopus, micul grup de falși negustori greci - „ne interesează stofele, pietrele dure, perlele și turcoazele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
copaci tăiați, maluri surpate, diguri în ruină. Pe alocuri, mici sate prădate fără milă, urme ale incendiilor, ruine îngropate în nisip, țărani cu câteva animale, câte o turmă. Marea revărsare anuală a Nilus-ului se potolea treptat în nenumăratele brațe ale deltei, dar în canale rămânea o apă verzuie, lângă care măgari legați la ochi se învârteau în cerc, ridicând palele roții cu apă mâloasă. — Aici s-au dat lupte îndelungate, murmură Germanicus. Aceasta era de fapt deci revolta egipteană despre care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
la sud, „Phi-lac“, „Philae“. Isis, un nume asemenea unei adieri de vânt Abia la sfârșitul călătoriei - întoarcerea, în direcția curentului, fu mult mai ușoară și mai rapidă -, acolo unde fluviul, apropiindu-se de vărsare, se lățea în nenumăratele canale ale deltei, când preotul spuse că spre miazănoapte se afla Alexandria, Germanicus îl întrebă: — Îmi poți spune cine este cu adevărat zeița care are, așa cum spune fiul meu, numele asemenea unei adieri de vânt? — Popoarele au inventat multe nume pentru divinitate, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cușca lui minusculă, clătinându-se umilit pe labele slăbite, cu ochii lui aurii privindu-l țintă. I-au spus că a doua zi aveau să-l ducă la jocurile din amphiteatrum. Palatele de pe apă Se apropiau, străbătând canalele labirintice ale deltei, de divina Alexandria, orașul care, pe orice vânt, putea primi în siguranță corăbiile, în portul de răsărit sau în cel de apus, separate de o limbă îngustă de pământ. Însă Germanicus, împins de prudență și de neliniște, spuse că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
făceau ca Alexandria să fie renumită în toate mările. Multietnică, multireligioasă - cel mai mare emporiu din lume, aveau să scrie mulți călători faimoși -, Alexandria deschidea două porți enorme, care puteau înghiți caravane întregi: Poarta lui Canopus, orientată spre răsărit, spre delta verde, fertilă a fluviului, și Poarta Lunii, îndreptată spre apus, spre depresiunile arse, roșietice ale deșertului Lybicus. Zaleucos, care trăia practic printre cărțile lui, spuse: — Potrivit lui Aristoteles, orașul-stat desăvârșit nu trebuia să aibă mai mult de zece mii de locuitori. Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
primi ca premiu la școală timp de patru ani mereu aceeași carte. Și un atlas geographic, cu o hartă mare, cu o insulă, cu un arhipelag, cu un estuar, cu o mlaștină, cu un râu, cu un fluviu, cu o deltă. Și scrie În rusește pe atlas. Scrie că: În Uniunea Sovietică sunt cincisprezece republici, douăsprezece republici sovietice autonome, opt regiuni sovietice autonome printre care și Regiunea Sovietică Autonomă Evreiască cu capitala la Birobidjan, apoi vin zece districte sovietice autonome. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Însă doamna Marga Pop e în spital. Fiica ei s-a reîntors în Elveția. Ioana Sandi e la mare. Radu Stănescu e în Ardeal. Yvonne Alexa e la Sinaia. Aurelia Mocanu urmează niște cursuri. Silvia Zara s-a dus în deltă. Răzvan Brancu face experimente de fizică în laboratoarele de la Magurele și speră să obțină Premiul Academiei. Victor Ciobanu își poartă băiatul prin țară. Aceștia i-ar fi prietenii cu care poate s-ar liniști. Colegii de redacție simt probabil la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și nu un nume propriu. O forță a naturii nestăvilită, dar irezistibilă. Mă uit la el acum și Încerc să-l văd cum Îl văd ceilalți: fața În formă de inimă umflată, nasul și obrajii străbătuți de vinișoare roșii ca delta unui râu de rugină. Gene lungi care tivesc ceea ce mama afirma că ar fi fost cei mai superbi ochi albaștri care s-au văzut vreodată: ochiuri de apă indigo În care s-au Înecat tot acel farmec și toată inteligența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
lipesc clandestin prin tramvaie, mă rog, autobuze, ce-or fi. Și nu doar ca să le citească vreun sculer-matrițer ori vreo coafeză, ci ca să ne exersăm. Evitând nuferii și lacurile cu noroi pe fund și toate oboselile cu fluviul rece și delta fierbinte. Ne Întâlnim o dată pe săptămână, venim fiecare cu texte, ce-om fi scris, ce-om fi citit fiecare, le propunem, le selectăm, le listăm pe autocolante și le lipim. Adică, important nu-i doar lipitul, important e că ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
el o bucurie uriașă. Umpluse pătuțul fetiței cu bani și oferise la toți cei întâlniți în cale tort și șampanie. La numai o săptămână, când trebuia să-și serbeze a șaizecia aniversare, murea înecat în timp ce pescuia pește la copcă în Delta Dunării. Cedase gheața sub el. Din acel moment, grijile casei și ale afacerilor fuseseră preluate la fel de ferm, de către mult mai tânăra sa soție, numai douăzeci și cinci de ani, cunoscută în Orient Expresul care-i aducea pe amândoi în țarăel, venind pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ar primi pacea, dar și-ar păstra dreptul de a condiționa pentru sine câteva foloase ca compensațiune pentru cheltuielile de război. Aceste foloase n-ar întrece retrocesiunea Basarabiei cedată la a. 1856 până la malul de Nord al Dunării (esceptîndu-se așadar Delta Dunării), și cedarea Batumului împreună cu teritoriul. învecinat. În asemenea caz România ar fi despăgubită prin înțelegere comună sau prin proclamațiunea neatârnării sale, sau, "rămîind vasală", prin cesiunea unei părți din Dobrogea. Dacă Austro-Ungaria ar cere asemenea o compensație, fie pentru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sub corturi, formând o entitate politică în mijlocul Europei si la începutul secolului al XIX-[lea], este o ingenioasă descoperire a corespondentului "Nordului", pentru care ar trebui să solicite un brevet de invențiune. În orice caz, dacă se aflau în mlaștinile Deltei Dunărei câteva triburi vagaboande de tătări, imensa majoritate a populațiunei era compusă de români agricultori cu portul, cu limba, cu tradițiunile române. Chiar astăzi ei formează în Basarabia rămasă rusă o populațiune compactă de aproape 700 000 locuitori. Iată pentru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe malul drept, unde, deși locuiesc mulți români, totuși majoritatea populațiunei este de ginte slavă. A ne lăsa ceea ce avem, iată ce cerem de la stricta dreptate a Rusiei. De la echitatea și înțelepciunea ei și a Europei am putea cere numai Delta Dunărei, care a fost a noastră, și indemnitatea pentru pagubele noastre de răzbel. Atâta și nimic mai mult. Dacă nici atâta nu putem obține, ei bine, aceasta se va adăoga la partea activului nostru de recunoștință și vom avea cel
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai favorabilă atât statului român al Dunării cât și propriilor sale populațiuni române. Această putere e Austria. De pe când încă gurile Dunării și Dobrogea erau turcești s-au făcut și repetat adesea cererea către Înalta Poartă de-a încuviința colonizarea deltei cu supuși austriaci, ceea ce Poarta a refuzat cu stăruință. Ținta politicei austriace de-a se întinde cel puțin cu influența sa politică de la Adria pîn'la Marea Neagră, necesitatea de piețe orientale pentru desfacerea mărfurilor sale, teama {EminescuOpX 89} justă de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de fapt se poate compara cu un hrisov vechi domnesc alăturea cu proprietatea reală, mai ales când n-a fost acest drept istoric cauza intrării noastre în război, mai ales când am declarat că nu trecem Dunărea ca să cucerim. Afară de Delta Dunării și insulele, care sânt incontestabil ale noastre, căci ne-au fost hărăzite și prin Tratatul de la Paris și se țin de noi prin chiar natura teritoriului, apoi, fiind nelocuite, nu ne impun datoria de-a ține seamă de voința
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
12000 de locuitori - desigur a patra parte a populației orașului - muri atuncea. Cea din urmă epidemie a izbucnit în Viena la 7 fevruarie 1713, introdusă, ca mai toate celelalte, din Ungaria. Numărul morților a fost 8644 din 9565 îmbolnăviți. * Precum delta râului Gange e locul originar al holerei, tot astfel orientul ― Africa de Nord poate împreună cu Siria și Asia Mică - e patria ciumei. Dar nici aicea nu e o boală permanentă, provenind în mod endemic, ci asemenea o epidemie. Toate epidemiile cari umplu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de însumare a tuturor înfățișărilor lumii: „Prin creierul meu trec toate veștile ca-ntr-o cutie de poștă”, „Toate zgomotele universului sună mă încing ca un chimir”, „Adun toate înfățișările lumii sub cristalul pleoapei”, „dar în pupilă ca-ntr-o deltă se revarsă fluviile tuturor făpturilor / În pupilă fulgerul întâlnește zmeura / Pupila pune pe dinăuntru o fundă de culoarea nufărului / Și toamna aduce brocartele și panopliile ei în rugină / pentru gloria plantelor” etc. Iar când își propune să „scuture din somnul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Adult Developmental: Comparisons and Applications of Developmental Models, Praeger, New York. Sternberg, R.J. (1986), „Intelligence, Wisdom and Creativity: Three Is Better Than One”, Educational Psychologist, nr. 21 (3), pp. 175-190. Sternberg, R.J. (1990), „Thinking Styles: Keys to Understanding Student Performance”, Phi Delta Kappan, nr. 31, pp. 92-106. Șchiopu, U.; Verza, E. (1997), Psihologia vârstelor, Editura Didactică și Pedagogică, București. Tennant, M. (1988), Psychology and Adult Learning, Routledge, Londra. Tourrete, C.; Guidetti, M. (2002), Introduction à la psychologie du développement, A. Colin, Paris
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Adult Developmental: Comparisons and Applications of Developmental Models, Praeger, New York. Sternberg, R.J. (1986), „Intelligence, Wisdom and Creativity: Three Is Better Than One”, Educational Psychologist, nr. 21 (3), pp. 175-190. Sternberg, R.J. (1990), „Thinking Styles: Keys to Understanding Student Performance”, Phi Delta Kappan, nr. 31, pp. 92-106. Șchiopu, U.; Verza, E. (1997), Psihologia vârstelor, Editura Didactică și Pedagogică, București. Tennant, M. (1988), Psychology and Adult Learning, Routledge, Londra. Tourrete, C.; Guidetti, M. (2002), Introduction à la psychologie du développement, A. Colin, Paris
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
jumătatea lor postmediană. Banda suturală neagră îngustă, iar a 4-a bandă din vecinătatea marginilor laterale este întreruptă (fig.26b, pag.23)............................. 5 confluens F. Alte specii: Coelambus pallidulus Aubé, semnalată în sudul Dobrogei și C. lernaeus Schaum găsită în Delta Dunării. 1 Coelambus marklini Gyllenhal Oval-alungit, convex (bombat) și lucios, dorsal galben-roșcat, ventral negru. Antenele (cu excepția vârfului articolului terminal care este maroniu), epipleurele elitrelor și picioarele galben-roșcate. Capul după ochi, o tivitură subțire de la marginea anterioară, cât și o bordură
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
pe cadavre mici și pe flori. l=3,5-5,5 mm. 7 Saprinus planiusculus Motschulsky (cuspidatus Ihsen) A 3-a strie discală a elitrelor scurtată. Mezosternul este acoperit cu o punctuație fină. Îndeosebi pe cadavre. Specie rară, colectată numai în Delta Dunării. l=3,5-5,5 mm. 8 Saprinus lautus Erichson Corpul negru-lucios. Marginile laterale ale pronotului sunt mai puternic punctate decât elitrele. Discul pronotului prezintă o punctuație fină. Striile discale accentuate, ele depășesc mijlocul elitrei. Adesea stria suturală este unită
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
metalic slab. Antenele și picioarele maroniu-roșcate.l=1,5-2,5mm.(Pl.VII,fig.3) 2 Hypocacculus rubripes Erichson Maroniu-negricios cu un luciu bronzat. Antenele și picioarele roșcate. Specie meridională întâlnită pe terenuri nisipoase sub dejecții. Semnalată în Dobrogea și în Delta Dunării. l=1,5 -2,5 mm. -var. granarius Er. Stria suturală este scurtată în partea ei posterioară. -ab. arenarius Mars. Dorsal mată, lipsită de un luciu metalic. 3 Subfamilia Dendrophilinae Antenele se pot plia într-un șanț situat pe
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
devierile de la grila Partidului, în schimb modul sofisticat de a filma era mai greu de taxat. Poveste sentimentală (1961) sau Manipulare pe repede înainte Realizat în 1961, Poveste sentimentală reia schema caracterială inaugurată de Erupția (1957) : orașul, burghez și artificial, Delta înapoiată și săracă, femeia care oscilează între bărbatul citadin, atrăgător și superficial, și bărbatul pionier, dispus să lupte cu vitregiile Deltei pentru a trăi cu adevărat. Scenaristul Horia Lovinescu, regizorul Iulian Mihu și operatorii Alexandru Întorsureanu și Gheorghe Herschdörfer asigură
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
prezent dintr-un număr de patruzeci și trei de comunități locale care asigură legătura dintre rușii lipoveni din România, oferindu-le un cadru comun de manifestare. În ceea ce privește ocupațiile de bază ale lipovenilor, este deja cunoscut la nivel național că în Delta Dunării sunt renumiți pescari, în zona Moldovei se ocupă preponderent cu legumicultura și pomicultura, fiind și foarte buni constructori<ref id=”1”>Danilov, 2003; Ipatiov, 2001, p. 185.</ref>. Pentru a păstra coerența manifestărilor culturale și artistice în rândul comunității
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
cultură. Trecerea de la biocenoze la agrobiocenoze nu este chiar așa de bruscă, pe parcursul evoluției întâlnindu-se mai multe categorii de sisteme și anume: 1. Biocenoze naturale. Acestea sunt supuse cel mai puțin influențelor omului așa cum este cazul pădurilor naturale, al Deltei Dunării, al biocenozelor acvatice. Și în aceste biocenoze au loc niște modificări în timp, ca urmare a dezvoltării industriei sub influența poluării. 2. Biocenoze cu aspect natural, care sunt de fapt create sau deteriorate, ca urmare, a unor activități umane
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]