2,684 matches
-
o bună cunoaștere și înțeleg ere a teoriilor globalizării economice, mai ales a celei financiare. Meritul ei este că a refuzat să mear gă pe prelucrări, ci a căutat, în permanență, studiile primare de referință. Pe parcursul derulării lucrării, autoarea a dem ons trat nu doar maturitate și profunzime în analiza oferită, ci și stăpâni rea științei utilizării corecte a surselor consultate, originalitate și curaj în dem ersul științific de ordonare și evaluare a unui material științific generos. Nota personală a lucrării
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
prelucrări, ci a căutat, în permanență, studiile primare de referință. Pe parcursul derulării lucrării, autoarea a dem ons trat nu doar maturitate și profunzime în analiza oferită, ci și stăpâni rea științei utilizării corecte a surselor consultate, originalitate și curaj în dem ersul științific de ordonare și evaluare a unui material științific generos. Nota personală a lucrării rezidă atât în modul său de structurare, cât și în realismul abordării. Lucrarea este coresp unz ător structurată, desfășurându-se pe patru capitole ce se
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
tativ în zilele noastre, față de perioadele ist ori ce anterioare de integrare. Cei mai mulți privesc globalizarea ca un factor de progres pe scena dezvoltării sociale, o nouă revoluție în perman ent a preocupare a individului de a beneficia de avantajele prosperității, dem ocr ației și siguranței sociale. Alții sunt oponenți convinși ai globalizării, s usț inând că acest proces repre zintă o adevărată catastrofă pentru istoria ome nir ii, o nouă formă de colo nialism sau totalitarism. Astfel, fenomenul globalizării este o
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
la Mărgineni-Munteni (în județul Bacău), săptămânal, între 17 februarie și 23 iunie 1902. Director: G. Marinescu. Revista publică sau reproduce poezii de Alex. St. Vernescu, G. Marinescu, N. Beldiceanu, Radu D. Rosetti, Const. Gh. Damaschin, Adrian Sulcină, D. I. Bonteș, Gheorghiu Dem., N. A. Bogdan, Gr. Lupu, Corneliu Moldovanu. Republicări sunt și poezia Numai una de G. Coșbuc sau transpunerea lui St. O. Iosif din Petöfi, Soarele. De remarcat un început de traducere din Odissea, semnat de Hristian N. Țapu și multă literatură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286812_a_288141]
-
colective, a întreținut o prodigioasă corespondență. În 1998, după o tăcere de cincizeci și cinci de ani, poetului i se publică volumul antologic Alborada. A mai semnat cu numele real ori cu pseudonimele Ear, E. Arabescu, B. Bănulescu, Mălin Bucur, Dem. Codrescu, E. Frăsinel, Firu Magdalin, Radu Vochița. Fixată în tipare clasice, poezia lui Z. izbește, la debut, printr-o senzualitate debordantă. Aproape toate cele șaisprezece piese ale ciclului Trandafirii negri din placheta Rostiri tari poetizează situații erotice, cu etalarea detaliilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
Colaborează și Ion Sân-Giorgiu (Originile dramei engleze burgheze, Credințe și mafii literare), D. Furtună (Scrisori ale lui Ion Creangă). Contribuie cu poezie idilică și mistică G. Topîrceanu, Aron Cotruș, V. Bogrea, I. U. Soricu, Elena Farago, George Voevidca, Virgil Tempeanu, Dem. Gâlman, Gh. V. Butnaru, Mihail Iorgulescu, Ioan I. Ciorănescu, Al. Iacobescu, N. Vulovici, Teodor Murășanu, H. Frollo, Volbură Poiană-Năsturaș, Ecaterina Pitiș, Radu Boureanu, Alice Soare. Semnează, în special nuvele și romane în foileton, Romulus Cioflec, N. Pora, V. Cârlogea, I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288390_a_289719]
-
determină și delimitarea disciplinei care îl studiază în relație cu etnografia. În felul acesta, este depășită, ca și la A.I. Odobescu, faza admirației exclamative față de creația populară. Folclorist modern, H. formează o școală de prestigiu, din care fac parte G. Dem. Teodorescu, Lazăr Șăineanu, S.Fl. Marian ș.a.; între elevi se află și culegători de folclor, iar în revistele pe care le conducea, apar unele dintre cele mai semnificative texte publicate în epocă. Totodată, el inițiază metoda chestionarului indirect, reușind să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Povești despre Păcală și Tândală, Tatăl și cei zece feciori; Octav Pancu-Iași: Iedul cu trei capre; Mihail Sadoveanu: Dumbrava minunată, Făt-Frumos Măzărean,Un om năcăjit; Ioan Slavici: Spaima zmeilor, Doi frați cu stea în frunte; Ionel Teodoreanu: Ulița copilăriei; G. Dem Teodorescu: Ghicitori; George Topârceanu: Rapsodii de toamnă, Rapsodii de primăvară, Balada unui greier mic, Acceleratul, Câți ca voi!, Bivolul și coțofana, Boierul și argatul, Leul deghizat; Alexandru Vlahuță: România pitorească; 53 Balade populare: Miorița, Meșterul Manole. DE LA CONCRET LA ABSTRACT
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
Vlahuță și a lui Alceu Urechia, din primăvara lui 1895 conducerea revenindu-i în întregime lui Vlahuță. Au colaborat B. Delavrancea, George Coșbuc, O. Carp, I. N. Roman, St. O. Iosif, Radu D. Rosetti, Constanța Hodoș, Ion Gorun, Ion Găvănescul, Dem. Moldoveanu, George Murnu. Publicația își propunea - articolul-program Două vorbe..., nesemnat, îi aparține lui Al. Vlahuță - să impună un climat sănătos în atmosfera literară a epocii, caracterizată, cu exagerare, printr-o luptă înverșunată, nejustificată și neleală între scriitori, prin aservirea literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
Cealaltă..., București, 1925; Bodo Vildberg, Cazul ciudat al doamnei Buroff, București, 1926; Eliezer Steinbarg, Fabule, București, 1947. Repere bibliografice: Lovinescu, Opere, IX, 65, 116-119; Lovinescu, Scrieri, IV, 529-530, VI, 127-128; George Baiculescu, „De vorbă cu bălanul meu”, ALA, 1925, 233; Dem. Theodorescu, „De vorbă cu bălanul meu”, ADV, 1925, 12 717; Perpessicius, Opere, II, 164-166; I.M. [Ioan Massoff], „Bărbați fără femei”, RP, 1933, 4617; Emil Dorian, RRI, I, partea II, 833-836; M. Gr. [Miron Grindea], „Romanul greierului”, „Adam”, 1937, 99; Călinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
fost odată...), G. Topîrceanu, Ion Minulescu, St. O. Iosif, N. Davidescu, Elena Farago, Eugen Constant, Marcel Romanescu, N. Vulovici, Al. Iacobescu, Al.C. Calotescu-Neicu, N. Milcu, Ștefan Bălcești, I.C. Popescu-Polyclet, Victor Eftimiu, Ecaterina Pitiș, I.M. Marinescu, Maria Nicolau, G. Tutoveanu, Dem. Bassarabescu ș.a. După 1920 între colaboratori figurează Lucian Blaga (Lume), Tudor Arghezi (Oraș medieval), Ion Pillat (Elegie, Recuerdo, Cules), V. Voiculescu (Avariție, Înaintea aurorei, Apocalips), Zaharia Stancu. Dintre prozatori pot fi întâlniți Ioan Slavici (Amurg de viață, Fragmente din jurnalul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
Doi cântăreți greci ai lui Mihai Viteazul: Stavrinos și Palamed, Ploiești, 1943, 3-56; Povestea preafrumoasă a lui Mihai Voievod, tr. Rita și Eugen Dobroiu, LRV, II, 193-225; Cronica lui Stavrinos, tr. și pref. Gheorghe Tomozei, București, 1975. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Scrieri neogrecești despre români. Vistierul Stavrinos și mitropolitul Matei al Mirelor, LAR, 1896, 5, 1897, 1; O. Tafrali, Poema lui Gheorghe Palamide despre viața lui Mihai Vodă Viteazul, București, 1905; Iulian Ștefănescu, Epopeea lui Mihai Viteazul în lumea greco-rusească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
se leagă, doi ani mai tîrziu, studiile importante ale lui W. von Humboldt (1767-1836): a) Über die Bhagavad-gītă (mit Bezug auf die Beurtheilung der Schlegelschen Ausgabe im Pariser Asiatischen Journal, de la p. 158 la p. 189); b) Über die unter dem Namen Bhagavad-gītă bekannte Episode des Mahăbhărata: I. gelsen in der Akademie der Wissenschaften am 30.Juni 1825 (de la p. 190 la p. 232); II. gelsen in der Akademie der Wissenschaften am 15.Juni 1826 (de la p. 325 la p. 344
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Faptul că și Georg Wilhelm Friedrich Hegel a fost prins de entuziasmul general trezit în Occident de descoperirea operei Bhagavad-gītă, îl demonstrează, între altele, aceea că Hegel i-a dedicat în mod special o importantă Recension von "Über die unter dem Namen Bhagavad-gītă bekannte Episode des Mahăbhărata" von W. v. Humboldt, Berlin, 1826 (Fahrbüher z. Wissensch. Kritik, 1827, Nr. 7-8, 181-188), în Werke, vollständige Ausgabe, de la p. 360 la p. 435 din vol. XVI, Berlin, 1834 [277]. Spre deosebire de A.W. Schlegel
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a obiectivat. Această determinare o găsim în lumea greacă." [345]. Este evident faptul că Hegel a străbătut ceva drum din 1796, cînd într-o compoziție intitulată Eleusis, adresată lui Hölderlin, definea conștiința sa religioasă în următorii termeni: Ich gebe mich dem Unermesslichen dahin. Was mein ich nannte, schwindet. Ich bin in ihm, bin Alles, bin nur Es. [346] Aceste trei versuri ar merita o discuție mai aprofundată; formularea lor este însă atît de clară, încît ne vom limita doar la cîteva
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de la fantastic spre real, fie prin înscrierea unor teme noi în tiparul arhaic. În clasificarea textelor, s-au avut în vedere unul sau mai multe criterii (tematica, determinarea istorică, tipul de relații sociale reflectate etc.), de unde și varietatea categoriilor. G. Dem. Teodorescu, printre primii la noi, împărțindu-le în b. în: solare și superstițioase, istorice, haiducești, domestice. Clasificări mai recente disting b. legendare, vitejești (voinicești, haiducești), de conflict familial și social și istorice sau b. fantastice, vitejești (ciclul cotropitorilor turci, tătari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
populare române, Iași, 1870; N. A. Caranfil, Cântece populare de pre valea Prutului, Huși, 1872; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, I, Cernăuți, 1873; Teodor T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Elena D. O. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1888; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel, cântece poporane, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
lume de oameni normali care vorbesc altă limbă și pe a lui n-o pot înțelege”. Rubrici: „Cronica literară”, „Fragmente și informații”, „Cultura creștină”, „Revistele românești”, „Culturile străine”. Poezie semnează Lucian Blaga, S. C. Anderco, D. Gherghinescu-Vania, Ștefan Stănescu, Lucian Valea, Dem. Gh. Nolla, Victor Măgură, Ion Caraion, Vintilă Horia, George Păun, Cornelia Buzdugan, I. V. Spiridon, Al. Popescu-Negură, Ilie Balea, Ionel Manițiu ș.a. Proză publică Mircea Petală, Cicerone Mucenic, V. Spiridonică, Vasile Gionea. Sectorul criticii literare e cel mai bine reprezentat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290253_a_291582]
-
cuvântului românesc. Pe versurile lor am compus muzica pe care o cânt și azi pe scenă, cu aceeași plăcere. Pe unde și cu cine ai mai cântat? Am întreprins turnee prin toată țara, alături de actori și interpreți cu nume sonore: Dem Rădulescu, Florin Piersic, Mihai Fotino, Angela Similea, Dan Spătaru, Corina Chiriac, Angela Ciochină, Mircea Baniciu, Mihaela Runceanu, Ștefan Hrușcă, Vasile Șeicaru, Victor Socaciu etc. O mențiune specială aș vrea să fac pentru frumoasa și lunga colaborare cu grupul Savoy și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
G. Coșbuc, O. Goga ș.a.), precum și din proza românească (I.L. Caragiale, I.A. Bassarabescu, I. Al. Brătescu- Voinești), multe dintre aceste tălmăciri având o circulație totuși restrânsă, în periodicele academice în care au fost incluse: „Revista germaniștilor români”, „Stimmen aus dem Südosten”, buletinul Comisiei pentru Sud-Est al Academiei Germane din München. A transpus pastelurile lui Vasile Alecsandri, Ion de Liviu Rebreanu (versiunea sa a apărut în 1941) și, în colaborare cu Bernhard Capesius, un volum de versuri din Ion Pillat (1943
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289282_a_290611]
-
Cele mai multe articole cuprindeau informații agrotehnice și economice. Alături de acestea au apărut însă și unele de interes mai general, cu subiecte istorice, scrise de D. Bolintineanu și Gr. G. Tocilescu, sau consacrate literaturii, datinilor, moravurilor și credințelor populare, scrise de G. Dem. Teodorescu. Revista a publicat multă literatura, aleasă pentru a corespunde gustului cititorilor de la sate. Au fost reproduse câteva dintre poeziile și traducerile lui I. Heliade-Rădulescu, incepand cu Zburătorul. Un alt poet consecvent republicat era pașoptistul I. Cătina, căruia i se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285445_a_286774]
-
Marin Preda, având ca dominantă erotismul, este volumul Au mai pățit-o și alții (2001), conceput ca un „decameron românesc”. Preocupările de cercetător ale lui A. sunt evidențiate și de editarea, în colaborare, a lucrării Basme române (1996) de G. Dem. Teodorescu, într-o lecțiune nouă a manuscrisului, însoțită de un glosar și o amănunțită notă filologică. SCRIERI: „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” de G. Călinescu. Dosarul critic (în colaborare cu Rodica Pandele), București, 1993; Și Domnul a zis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285369_a_286698]
-
critic (în colaborare cu Rodica Pandele), București, 1993; Și Domnul a zis, București, 2003. Ediții: Al. O. Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc, postfața edit., București, 1992, Un porc de câne, București, 1992; M. Eminescu, Aur, mărire și amor, Craiova, 1992; G. Dem. Teodorescu, Basme române, București, 1996 (în colaborare). Antologii: Au mai pățit-o și alții, București, 2001. Repere bibliografice: Al. Piru, Un dosar critic, L, 1993, 11; Nicolae Manolescu, Habent sua fata..., RL, 1993, 13; Claudiu Constantinescu, Ghid pentru retrăire, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285369_a_286698]
-
Principalele curente ale marxismului, vol. III, Prăbușirea, Editura Curtea Veche, București, 2010, p. 201. 71 Paul Cornea, Căi și perspective în sociologia contemporană a romanului, p. xviii. 72 Sigmund Freud, Scrieri despre literatură și artă, traducere și note de Vasile Dem. Zamfirescu, prefață de Romul Munteanu, Editura Univers, București, 1980. 73 Paul Cornea, Regula jocului, ed. cit., p. 42. 74 Ibidem, p. 73. Citatul este din K. Marx și Fr. Engels, Despre artă și literatură, O culegere din scrierile lor, Editura
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nu atât de strangul...ri ale ofertei (capacit...ți de rafinare), ci ca efect al unei cereri tot mai mari. Ascensiunea economic... a Chinei, a Asiei de Est în general, pune o presiune teribil... pe piaț.... Nu trebuie s... c...dem prad... unei viziuni malthusiene a evoluțiilor viitoare, așa cum s-a întâmplat cu trei decenii în urm..., când s-a vorbit despre „limitele creșterii” (Raportul Clubului de la Romă), iar cercetarea dinamicilor globale (Modelul Forrester) a luat avânt. S-a v...zut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]