1,026 matches
-
numit redactor la Timpul, în București, iar din 1880 până în 1883 redactor-șef și redactor pe probleme poltice. În această perioadă el are o bogată activitate publicistică. Eminescu, adept al ideilor politice ale partidului conservator, hotărât să demaște corupția și demagogia partidului liberal aflat la putere, scrie cu patos articole pe teme politice, împotriva guvernului, în care sunt evidente atât lupta vehementă pentru interesul național al românilor, pentru conservarea trecutului istoric sau pentru dezvoltarea economică a țării, cât și preocuparea pentru
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
Muntenia sau Moldova. În cele ce urmează se realizează portretul etnic, moral, fizic și intelectual al guvernanților. Atribute precum „un element etnic cu totul nou și hibrid”, „rămășițele haimanalelor”, „resturile numeroase ale cavalerilor de industrie din Fanar”, „elementul de disoluție, demagogia României”, „stârpituri”, „aprinși de-o instinctivă ură contra tuturor elementelor istorice și autohtone”, „producte de baltă”, „nu sunt munteni” compun secvența descriptivă. Portretul nu este complet fără punerea în evidență a acțiunilor inconstante și confuze ale guvernului: „punându-se la
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
și-au dat copiii la școală, cu toții au intenționat să formeze numai și numai pătura conducătoare a țării. Nu este țăran care să nu fi gândit, dându-și copilul la școală, că face din acesta un domn76. Filosoful condamnă astfel demagogia politicienilor care au încurajat populația să își trimită copiii pe băncile școlilor secundare ca rampă sigură de lansare către "lumea bună", fără a avertiza asupra incapacității pieței muncii de a absorbi promoții de aspiranți la funcții publice sau profesii intelectuale
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din Ardeal și Bănat, Institutul de Arte Grafice Ardealul, Cluj-Napoca, 1925. Rădulescu-Motru, C., "Scopul învățământului secundar", în Revista de Filosofie, vol. XV, 1, 1930. Rădulescu-Motru, C., "Școala practică și democrația", în Revista de filosofie, 3, vol. XIV, 1929. Rădulescu-Motru, C., Demagogia școlară, București, Atelierele Adevărul, 1927. Tașcă, George, " Problema șomajului", în ALACI - Revistă lunară de studii și cercetări economice, II, nr. 2, 1933. Theodoru, G., "Dare de seamă", în Statistica învățământului public și particular din România (Vechiul Regat) pe anul școlar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Gabrea, Mișcarea pedagogică..., p. 16. 74 G. G. Antonescu, Educație și cultură, p. 23. 75 Traian Chelariu, Zilele și umbra mea, vol. II, Editura Ideea Europeană, București, 2007, pp. 23-24. 76 C. Rădulescu-Motru, "Școala practică...", 1929, p. 355. 77 Idem, Demagogia școlară, Atelierele Adevărul, București, 1927, p. 4. 78 Sașa Pană, Născut în '02, Editura Minerva, București, 1973, p. 118. 79 T. Chelariu, Zilele și umbra mea, vol. II, p. 49. 80 Ibidem, p. 50. 81 G. Tașcă, " Problema șomajului", în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
botezarea unui copil musulman. Un musulman e oare un om mai puțin bun decît un creștin? Trebuie să-și schimbe credința pentru a fi român? E necesar, e legitim, e firesc ca religia să se rostească în spațiul public. Dar demagogia grăbită și greoaie nu îi face oare deservicii? Asemenea apeluri la ortodoxie nu sînt ele, într-un mod prea evident, prea impudic, recuzită improvizată, gîdilătură, se speră convingătoare, la urechile identitare ale majorității? în genere, credinciosul tîrziu modern nu amestecă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lup sau un urs. Procedeul artistic specific în construcția fabulelor este personificare. Explicânduli-se acest fapt, elevii vor înțelege fabula ca pe o narațiune cu măști. „Suprafața de atac a fabulelor este amplă: lăudăroșenia, zgârcenia, parvenitismul, superficialitatea, îngâmfarea, prostia, agresivitatea, trădarea, demagogia etc”[2, p.113]. Prin satirizarea acestor trăsături și manifestări negative, general-umane, fabula contribuie la conștientizarea cititorilor asupra modului de a se comporta și de a gândi și subliniază importanța unor atitudini pozitive precum modestia, generozitatea, simțul realității, sinceritatea, hărnicia
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
de alegere. De altfel, părintele Ioan, deși intră în azil cu gândul de a salva pe cineva, săvârșește multă vreme singur Sfânta Liturghie. Roza însăși devenise necredincioasă după ce experimentase în lume atâta suferință. Reconvertirea ei nu se întâmplă nici prin demagogie, nici prin racolare ci prin aderare liber consimțită la o comuniune pe care ceilalți din azil o luau drept o frivolitate. Reconvertirea ei (unică în azil) este posibilă prin faptul că nu-și suspendă nici o clipă viața interioară. Inițial binevoitoare
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
teamă ca de foc: fuga de orice literaturizare, eroizare și, implicit, mistificare. O frazeologie ceaușist-bombastică nu poate și nu trebuie înlocuită cu o alta de sens contrar. Teză probabil nepopulară, dar riguros în spiritul adevărului. Nu iubim nici o formă de demagogie. Stilistică și nestilistică. în aceeași situație se află și o altă temă politologică esențială: ideea de opoziție. Ea presupune, în două cuvinte, un sistem de idei clar formulate și o tactică și strategie a acțiunii politice. Este evident că opoziția
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
implicit a securității ceaușiste. E imoral, dar inevitabi. Nici autorul (care confirmă analiza lui S. Brucan), nici noi înșine nu avem interese economice. Este însă evidența însăși că fără o clasă de mijloc democrația rămâne mereu o dulce iluzie (sau demagogie). Lucidă este și o anume despărțire de Franța actuală: A juca acum pe cartea franceză nu reprezintă soluția cea mai potrivită. Să spunem că, în 1991, era vorba totuși de Franța socialistă, miterandistă. Dar problema se pune în continuare și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
grea fiindc? nu avem o adev?raț? clas? mijlocie�, spunea Ion Heliade R?dulescu (1802-1872), autorul Echilibrului �ntre antiteze (binele este echilibrul �ntre antiteze: dac? guvernul este atotputernic avem despotism, tiranie; dac? poporul e atotputernic poate s? apar? anarhia, libertinajul, demagogia). O dezvoltare armonioas? cere cooperarea �ntre to?i actorii implică?i, �n mai multe etape: descrierea problemelor sociale cu ajutorul �categoriilor duale� ?i relevarea caracterului lor istoric; prezentarea institu?iilor ?i actorilor care au �ncercat rezolvarea lor că ?i a celor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
19 martie a.c.? Din unele puncte de vedere, regimul din Belarus seamănă cu regimul din România din timpul lui Ceaușescu: putere concentrată în mâinile câtorva cu un tătuc în frunte -, forțe de represiune atotputernice, frică difuză, teroare, economie puternic centralizată, demagogie, populism, dar și șomaj redus, protecție socială, diferențe sociale ținute în frâu etc. Din alte puncte de vedere, însă, există și deosebiri mari între cele două regimuri: în Belarus există și un sector privat în economie, mai ales în comerț
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
populară) și spiritul major (limba literară și cultura de erudiție). Aceasta fiind situația, trebuie aflate în condițiile istorice și în istoria culturală cauzele ce au generat deosebirea dintre români și lumea occidentală, sub semnul eliberării de prejudecata patriotismului fundamentat pe demagogie. Din punct de vedere spațial, europenismul românilor este atestat de întreaga lor existență și de continuitatea lor milenară într-o zonă determinată a Europei. Desigur, acest aspect este confirmat în mod deosebit de limba română și de alte tradiții cu descendență
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
În lupta cu ideile revoluționare ale ardelenilor, o asemenea atitudine a devenit treptat măgulitoare pentru spiritele comode și mediocre ale vremii, transfor-mîndu-se în populism și, în acest context, Alecu Russo, care știa mai bine franceza decît româna, a putut instaura demagogia grijii față de "limba poporului". De altfel, criticii ardelenilor nu au oferit decît în rare cazuri texte care să ilustreze într-adevăr aspectul cultivat al limbii, lipsit de stîngăcii în exprimare și de elemente regionale în expresie, Russo distingîndu-se în mod
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
că mijloacele limbii vechi și populare trebuiau îmbogățite și perfecționate sub multe aspecte, încît el a conceput limba literară ca fiind în același timp o valorificare a tradiției și o inovație în raport cu ea. De asemenea, marele poet a combătut insistent demagogia patriotardă și politicianismul categoriilor sociale care nu-i reprezentau pe români, nici prin origine, nici prin simțire și nici prin aspirațiile europene. Ideile susținute de Curentul istoric-popular au avut o mare audiență și astfel au devenit pedagogia de masă a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și inept a devenit la rîndul său un activist învîrtitor de hîrtii și oprimator al inginerului specialist care-l complexa și-i producea disconfort. Am-bii activiști și-au putut apoi legitima privilegiile prin "dragos-tea de patrie", adică printr-o intensă demagogie patriotardă, a cărei tradiție este veche la români, căci tipul Cațavencu nu a fost inventat după 1947, ci avea o continuitate seculară. Faptul că, după 1950, prin tendința de a realiza un proletariat căruia să i se poată atribui revoluția
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și repercusiunile psihologice ale faptelor. O sugestie shakespeariană apare în treacăt și în discursul celui care califică primele edicte republicane drept vorbe, vorbe, vorbe (V, p. 76). Folosirea insolită a replicii adresate de Hamlet lui Polonius (Hamlet, II, 2) dezvăluie demagogia consulilor instalați, parcă, pe tron în locul regelui. Viziunea dramaturgului modern asupra evenimentelor din anul 509 a. Chr. expuse în cronica latină este îmbogățită și nuanțată prin prisma contactului cu operele lui Shakespeare și Stendhal. Cea mai notabilă modificare faptică între
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cu preluarea nemijlocită. Doinaș nu modifică desfășurarea evenimentelor relatate, dar oferă o perspectivă inedită asupra lor. În prologul piesei, au loc câteva schimburi de replici între mai mulți opozanți ai regalității - prilej de a dezvălui rigiditatea și uscăciunea incoruptibilului Brutus, demagogia lui Publicola, caracterul ezitant al lui Collatinus, soțul Lucreției și ruda lui Tarquinius. Pe neașteptate, vine la rampă spre a se adresa publicului un individ ciudat, înscris în lista personajelor drept ministrul anacronic al autorului. El este îmbrăcat în togă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
o separă de un anume Bejan, numit astfel de cerințele ficțiunii, corespunde unei rupturi importante. Bătălia nu mai are loc înăuntrul ei, ci în afară, pe câmpul luptelor derizorii și înverșunate, într-o lume lipsită de valoare, încremenită în autismul demagogiei și al încrederii ei de neclintit în virtuțile represiunii directe sau disimulate. Consagvinitatea care o lega de celelalte personaje nu mai există aici, înlocuită fiind de răceală. Eul i se împlinește în detașare. Mușcă dintr-o felie de pâine prăjită
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cele mai afectate de criză: mica burghezie urbană, funcționari, muncitori în șomaj etc. Ideologia și programul mișcării sînt încă foarte neclare. Acestea constituie un amestec de teze împrumutate de la mișcarea naționalistă și de la sindicalismul revoluționar, cu o puternică doză de demagogie menită să-i reunească pe toți cei care aruncă pe umerii regimului "burghez" responsabilitatea greutăților cu care se confruntă. Pînă în toamna lui 1920, fascismul își păstrează caracterul de grupare destul de mică. Abia odată cu regresul marelui val revoluționar acesta la
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de pericolul revoluției, în rîndurile șomerilor și ale marginalizaților cărora organizațiile naziste le oferă un refugiu provizoriu împotriva sărăciei și în sfîrșit în rîndul tinerilor al căror viitor pare a fi fără speranțe și care cred că vor găsi în demagogia hitleristă un remediu pentru disperarea lor. Electoratul feminin pînă atunci tentat să voteze în favoarea centrului și a partidelor conservatoare, trece și el de partea PNSMG. Marea burghezie industrială și financiară, moșierimea, înalții funcționari și conducătorii Reichsweru-lui sînt mai reticenți și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
idei puse în slujba intereselor mulțimii. În realitate, ferocitatea se menține pentru că o luptă a fost substituită cu mai multe lupte tot oneroase, sunt cele ale partidelor care n-au demonstrat, în timp, că ele pun mai presus de orice (demagogie, meschinărie, lăcomie) doleanțele firești ale comunităților. Cui prodest? Nici într-un caz oamenilor, mereu rămași cu speranțele în gol. Se constată că partizanatul politic se extinde la scară națională și globală. Clasa politică de la noi și de aiurea s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și până la punerea lor în operă drumul este atât de lung și întortocheat încât la capătul lui întâlnești surprinzător o pseudo-democrație. Mai toate principiile redate cu fidelitate în definiții capătă alte înfățișări, sub aceste măști se strecoară interese, egoisme, perfidii, demagogii și astfel descoperim alte conotații, mult mai apropiate de realitate precum: "Democrația este calea de mijloc care nu duce nicăieri" sau "Într-o democrație puterea pleacă de la popor, dar rar se întoarce la acesta". Ce e de căutat nu e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
valori. Pentru cei care mai citesc încă le amintim că a apărut "Jurnalul" său (2013) cu cele 32 de caiete de însemnări, scrise în perioada 1929-1961, ultimul an fiind cel al dispariției, dar nu din galeria marilor femei românce. 21 Demagogia politică, cu farsele ei electorale de 25 de ani, a dus țara unde a dus-o, în mizerie și lipsă de demnitate națională, într-un sistem de relații "fără moral și fără prințipuri", încât ne punem întrebarea firească: când vom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de douăzeci de secole. O, Doamne, dar cîte sînt de spus și cine le va spune, oare, vreodată? Și cine te va plînge, țară blîndă ca o mireasă, popor cinstit, muncitor, brav și sclipitor de deștept, pierdut în beția tuturor demagogiilor și în urgia tuturor răutăților? Lucrări consultate Pamfil Șeicaru, Istoria Partidelor Politice în România, 2 vol., Editura Carpați, Madrid, 1964 Encyclopédie politique, Editions Unions Française, Paris, 1951 Foreign Relations of the United States. Diplomatic Papers, 1944 (Volume IV: Europe, Washington
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]