1,243 matches
-
și mă face să mă simt norocos și mândru. Prin creațiile lui în teatru și film, prin cărțile lui, Alexa Visarion onorează cultura românească. Dorel VIȘAN Unicitatea Scriu fără să fiu silit să recurg la memorie. N-am istorii (de depănat). Onest e să scriu acest text la timpul prezent. Așa e: îl întâlnesc pe Alexa Visarion o dată la nu știu câți ani, de fiecare dată în fugă, pe fugă eu, el în alergare. De fiecare dată îl întâlnesc din nou. Natura ființei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
De asemenea, autorul reorganizează structurile stereotipe, în acord cu viziunea artis tică proprie și cu principiile sale estetice. Astfel, naratorul nu mai este o instanță supraindividuală, ci o prezență textuală care își asumă explicit rolul de povestitor: ...să încep a depăna firul poveștii; Eu sunt dator să spun povestea și vă rog să ascultați! Alte linii de forță ale basmului cult sunt personajele individualizate prin comportament, prin limbaj și psihologie. Eroii lui Creangă „se comportă țărănește și vorbesc moldovenește“, după cum afirma
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în acest orizont spațio temporal sunt relatate din perspectiva omniscientă a unui narator heterodiegetic, subiectiv, care nu mai este o instanță supraindividuală, ci o prezență textuală subiectivă, un eu narator care își asumă explicit rolul de povestitor: ...să încep a depăna firul poveștii; Eu sunt dator să spun povestea și vă rog să ascultați! Alte linii de forță ale basmului cult sunt personajele puternic individualizate, precum Harap Alb, care se înscrie în final în canonul eroic, deși nu în maniera clasică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ușoară.“ Buric Femeia însărcinată nu trebuie să treacă peste funie, că face copilul cu buricul încurcat pe după gît; nici nu trebuie să stea pe saci, că naște greu. Femeia însărcinată să nu pună vreo legătură după cap ca s-o depene, că are să facă copilul cu buricul pe după cap. Dacă trece cineva peste o femeie îngreunată și nu și aduce degrabă aminte, copilului i se învîrte buricul pe după grumaz. Femeia care face cel dintîi copil se uită pe buricul lui, și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cruce, să nu-l culci pe partea stîngă, că se face nătîng. Copiii cărora li se schimbă numele cresc ușor și nu se bolnăvesc lesne. Se crede că nu este bine ca un copil să treacă pe sub ață cînd se deapănă ea pe ghem, că apoi el nu ar crește. Dacă trec alți copii peste un copil, acesta se închircește ori rămîne ghebos. Se crede că nu este bine a trece sau a lua vreun lucru peste un copil culcat, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
femeii. (Gh.F.C.) Nici roșul nu se deoache în prăvălie, nici iapa albă în herghelie. (Gh.F.C.) Prin urechile copiilor se trece fir roșu contra deochiului. Tot pe fir roșu se atîrnă galbenii la urechile femeilor. (Gh.F.C.) Depănare Cînd te vei visa depănînd, ai să vezi ori ai să pățești ceva. Desculț La praznice nu-i bine a ieși afară desculț. Deșteptăciune Copiii cu fruntea despicată vertical sînt deștepți. Cînd facerea a fost ușoară, copilul născut va fi mintos. Copii mintoși sînt acei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
răpezi cumva urzitorul să treacă o rază [gradație], [e] semn bun: ai să pui pînza mai lungă. Marți nu-i bine a urzi pînza, c-apoi îi a năpaste. Cînd ai urzit mai multe jărbiuțe* decît îți trebuie, ca să-l depeni înapoi, te duci după urzitor, iar nu mîi urzitorul îndărăpt, că nu-i bine. Cînd gătești de urzit, torni apă peste urzitor, ca să-l adăpi. Dacă se gătește de urzit, se toarnă apa pe urzitor, ca să se șteargă lenea și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
față"; mi-a și vîndut două kile de carne (cînd i-am zis că n-am prea mulți bani, s-a strîmbat și mi-a creat senzația că-mi face un favor, dar unul ne-repetabil). Pe cînd începusem să depănăm amintiri, a intrat în magazin fostul mare portar de fotbal Voinescu, cu o sarsana uriașă, și-a cumpărat, tot "prin spate", nu mai puțin de zece kilograme de carne!... Am plecat repede, rușinat... Peste vreo două luni, m-am dus
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
puțin... Noul statut politic l-ar recomanda măcar pentru Brînzovenescu! * Obosesc să mă tot mir ce mică e lumea! Iată, mă-ntîlnesc, întîmplător, pe stradă, în Timișoara, cu regizoarea Magda Bordeianu (însoțită de frumoasa ei fiică, Luise); și-n timp ce depănăm amintiri, aud din spate o voce: "Acesta trebuie să fie B.U., după rîs!". Mă-ntorc: era vechiul meu amic de la Brăila, Țino Geirun de peste două decenii directorul Teatrului "Pygmalion" din Viena. Și cînd te gîndești că acum treizeci și cinci de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
un echilibrat comentariu al jurnalului lui Mircea Zaciu accentul punîndu-se, firește, pe episoadele teatrale, portretele colegilor de teatru (artiști, dar și personal "auxiliar", mai puțin întîlnit în cărțile de specialitate: maestrul de lumini, bufetierul, croitorul...). La un moment dat, tot depănînd, depănînd, Vetuța Pop face o pauză spre-a constata: "Ce vremuri frumoase! Dar cînd nu sînt frumoase vremurile în teatru?! Sau poate numai amintirile sînt frumoase?"... Zău, ce rost are să afli?!... Cum era să-l cunosc pe Victor Eftimiu... Marele
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
echilibrat comentariu al jurnalului lui Mircea Zaciu accentul punîndu-se, firește, pe episoadele teatrale, portretele colegilor de teatru (artiști, dar și personal "auxiliar", mai puțin întîlnit în cărțile de specialitate: maestrul de lumini, bufetierul, croitorul...). La un moment dat, tot depănînd, depănînd, Vetuța Pop face o pauză spre-a constata: "Ce vremuri frumoase! Dar cînd nu sînt frumoase vremurile în teatru?! Sau poate numai amintirile sînt frumoase?"... Zău, ce rost are să afli?!... Cum era să-l cunosc pe Victor Eftimiu... Marele dramaturg
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
lumii interlope. Poate, în loc să se ducă într-o excursie tîmpită, cu niște colegi cretini, o să-și ia bagajele și-o să vrăjească pe unul dintre ei de un loc pentru cîteva zile. Bătrînul a deschis gura să spună ceva, probabil să depene cîteva amintiri despre mamă, despre ceilalți copii, să se plîngă cum făcea de obicei, chestiile obișnuite, sau să-i spună c-o să-i fie dor de el cît o să fie plecat sau să producă vreun moment pe care-l credea
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
în jur.“ De aceea, dacă te-ai decis să-ți influențezi radical partenerul, e important să nu i dai de înțeles că a devenit altcineva, ci că e aceeași persoană, cu performanțe îmbunătățite. Din când în când e bine să depeni amintirile începutului vostru comun, astfel încât să nu se piardă legătura cu situația care v-a unit. Unul pe viață Sună a sentință? Credeți că este o pedeap să destul de mare, dragi băieți, să aveți o singură par teneră pe viață
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
oportun, pentru că sătenii au păstrat această imagine a femeii măritate comportându-se ca o fată mare și au relatat-o la judecată, atunci când li s-a cerut. Martorii indirecți sunt și ei chemați să povestească ceea ce au auzit sau să depene zvonurile care circulă pe ulițele satului sau ale mahalalei cu privire la cutare sau cutare personaj implicat în dispută. Chiar în cărțile de blestem, mitropolitul cere detalii asupra zvonurilor care circulă pe seama jeluitorilor. Mărturia indirectă prezintă mai multe nuanțe și se plasează
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și fiică, la protopopul plășii, apoi la ispravnicii județului și ajunge la episcopul Buzăului. Din nou numele fetei nu este menționat nici o dată, procesul se judecă între logodnic și tată, considerat responsabil de actele fiicei sale. În fața episcopului, fiecare își deapănă istoria și, abia la un moment dat, „au catadicsit trea ba să se între be fata pe cine voiește“. Cum prezența celor doi ar fi putut-o intimida, răspunsul său este luat într o altă în căpere, unde se află
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
30 decembrie 1975, este tratată cu o anume detașare, servind drept pretext pentru a vorbi despre practicarea exorcismelor în zona Bucovinei, cu un grăunte de mândrie localăkk. În fapt, relatarea preluată din sursa cea mai autorizată, "instanța maternă", care o "deapănă căjvănește" nu este lipsită de dramatism iar pentru cititorul/ ascultătorul de texte sacre nu este deloc anodină deoarece interfera cu Sfânta Scriptură. 60 Mama era în așteptarea pruncului, undeva, spre miezul nopții (între orele 20-22)ll. Moașa uitase să le
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
dobândit ceva de la celelalte care îl preced și îl generează prin însumare în lunga narație. Oficial Salvatore este protagonistul, deoarece din haotica lui povestire apar necontenit liniile altor parcursuri biografice, rămășițe și fragmente pierdute ale altor vieți. Ca și cum vocea ce deapănă povestea în interiorul cărții (depoziția-monolog a pacientului față-n față cu psihiatrul) nu ar fi doar cea a lui Tore, un om care a străbătut infernurile veacului XX, antifascistul luptător în Spania, militantul pentru libertate deportat la Dachau în timpul ultimului război
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Nero creștin. Grandoare și decadență, atrocități, șarlatanii, simonie, farsa multiplicării relicvelor, miracolistică de bazar teatral, felurite mașini și mecanisme cu abur, de creat vid sau de ucis. Așa cum Boccaccio & comp. se retrage dintr-o Florență primejdioasă și coruptă spre a depăna firele narative ale "Decameronului", tot astfel Baudolino (Eco) se eliberează de urgențele istoriei în timpul real al narațiunii, cele două voci, a protagonistului și a scribului, completându-se, suspectându-se, acreditându-se, salvându-și biunivoc viața și opera. Narațiunea ordonatoare Gesta
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
rai, căci nepotrivirea dintre realitate și arhetip este bătătoare la ochi. Pe acest flagrant contrast între esență și aparență, între riturile contractului social și intermitențele inimii, între purgatoriul britanic al partenerilor de călătorie și "raiul" plajelor oceanice din Hawaii, se deapănă o aventură epică, erotică, spirituală, pe scurt, un roman fără cusur, dat "la cheie", ca de obicei, de David Lodge. Grupul de turiști bănuiți a fi potențiale identități, fie și în rama unor cupluri și familii, este dat în vileag
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
apoi pe Justinian, este călugăr budhist, mercenar în slujba lui Barbarossa și apoi olăcar împărătesc în La Grande Armée napoleoniană; este omul cu o mie și una de vieți și de povești, o Șeherezadă ce merge pe pilot automat, ce deapănă istoria omenirii, un carnaval neîntrerupt, un amestec de geniu și mistificare, de suferință și caraghioslâcuri, de martiraj și frumusețe inefabilă. Simon Fussgänger este cel care, refuzând să se uite pe sine de dragul celuilalt, să se dăruiască prin iubire, se livrează
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Chișinevski) armonizează ireproșabil ficțiunea cu informația livrată de arhive în reconstituirea stilului unei epoci și a vieții protagonistului din titlu, adus în scenă în ultimii unsprezece ani de internare (închisoare) în stabilimentul din Charenton. Scrisă la două mâini, povestirea se deapănă alternativ pe două voci (partituri), Anne Parlange substituindu-se dicțiunii inconfundabile a divinului marchiz, în timp ce Vincent Lestréhan oferă o excelentă cronică a celebrului ospiciu, substituindu-se unui personaj fictiv, un anume Morvan Tonnerre, de felul lui breton și șchiop în urma
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
agoniei iminente a lui Alik, deținătorul, așa cum vom vedea, al majorității firelor epice, prin vastul apartament-atelier din Manhattan al bolnavului terminal (deși încă lucid) se perindă multă lume, de dimineață până seara. Este o succesiune continuă de scene epice care deapănă foste și prezente biografii, studii de caz, personajele fiind zugrăvite atât prin trăsăturile de caracter ce le unește, cât și prin ceea ce le desparte. Galeria de portrete feminine este cu adevărat performantă, astfel că fiecare din acele femei din jurul pictorului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
a trecutului fiecărui personaj. Este vorba de o veselă, brechtiană înmormântare a gândirii captive, regizată alert și în cunoștință de cauză de mult talentata naratoare Ulițkaia, expertă în tragicomedia vieții, indiferent de meridianul geografic sau fundalul istoric pe care se deapănă. Viața și viziunile pastorului Cederblom Suedezul Göran Tunström (1937-2000) își datorează reputația romanului "Oratoriul de Crăciun" (1984), tradus în peste 20 de limbi. Ultima sa carte, Bărbați celebri care au trecut prin Sunne (Editura Humanitas, 2004, 270 p.), apărută într-
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
les beaux jours, trăite odinioară sub efectul unei proustiene dulceți de cireșe amare, marca Eliza, geniul locului adolescenței sale din Colonie, vremelnic guvernată de tatăl său. Îndrăgostit ce oscilează între matura Eliza și feciorelnica Aurela, clandestin și pe fugă, Alexandru deapănă imagini inefabile dintr-o memorie de detectiv voyeurist și grefier părtinitor, prilej pentru Florin Șlapac de a-și proba eficiența și versatilitatea narativă, stilul multialuziv, tipologic și semantic vorbind. Pe acest traseu al obsesiei, Alexandru are elanuri livrești spre o
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Andres Trapiello) la căderea omului în istorie (Jean d'Ormesson cu al său ubicuu protagonist Ahasverus), o veritabilă sarabandă a măștilor narative oferită de unul și același martor-actor, de la răstignirea și învierea lui Iisus până în zilele noastre. Narațiunea postmodernă se deapănă și se edifică prin însumarea algebrică a vocilor-personaje (Tracy Chevalier, Lobo Antunes), prin recurs la estetica suspiciunii detectiviste și reconstituirea realului prin grilă onirică (Petru Cimpoeșu). Izvoarele de ficțiune populară (imaginarul colectiv) coroborate alchimic cu istorii documentate, livrești, apocrife sau
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]