1,282 matches
-
dar nu oferă soluții de management economic și cu atât mai puțin de planificare efectivă. Totul trebuia să fie la stat și condus de către stat. Nu este de mirare că socialismul a fost mereu o lume a moralei evitate, individul deposedat de atributele sale fundamentale fiind indiferent față de sine și față de ceilalți. Mereu altcineva era responsabil pentru volumul producției, mereu altcineva trebuia să ne dea case, mașini, sau să ne pună mâncare în frigidere. De-responsabilizarea individului față de destinul său a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fi obligarea fiului să-și denunțe și să-și ponegrească tatăl sau a credinciosului să-și renege într-un limbaj murdar credința. O represiune nemiloasă a fost declanșată și împotriva familiilor celor arestați, care au fost date afară din case, deposedate de bunuri, supuse unor anchete de intimidare, private de drepturi. Din dicționar reiese, indirect, că societatea românească s-a opus cu îndârjire și curaj genocidului comunist. Rezistența organizată în munți, energica împotrivire a țăranilor la colectivizare, solidaritatea unei mari părți
LUPTA CU AMNEZIA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16641_a_17966]
-
Theodorescu, este primul dintre deținătorii acestei funcții de după 1989 care s-a declarat în mod public mulțumit cu bugetul (infim) alocat ministerului său, ca să nu mai vorbim de faptul că n-a protestat împotriva scandaloasei tentative a Guvernului de a deposeda Biblioteca Națională de clădirea care i-a fost rezervată încă dinainte de Revoluție. Puteam presupune, deci, că astfel de prestatori de servicii publice în domeniul culturii nu se pot ilustra în activitatea de reglementare a funcționării instituțiilor culturale, dar nu ne
Improvizație legislativă în cultură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14300_a_15625]
-
Marina Constantinescu Fără evenimente spectaculoase nici măcar pe ultima sută de metri, anul 2001 își trăgea, ostenit, ultimele clipe ale existenței. Ca și în filmul Zorba grecul, bocitoarele se grăbeau să-l înmormînteze, de viu, totuși, să-l deposedeze de bunuri, să-i smulgă și dreptul la orele pe care le mai avea de trăit, să zicem în tihnă. Și pe la mine prin ogradă lucrurile arătau cam la fel. Poate mai multă considerațiune față de intervalul petrecut în compania lui
Curcanul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15609_a_16934]
-
Guvernul arată, în final, că reclamantul poate obține despăgubiri în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 care prevede, la articolul 1, că persoanele deposedate abuziv de proprietatea lor în această perioadă sunt îndreptățite la măsuri reparatorii prin echivalent. Reclamantul consideră că prezenta cauză este diferită de cauza Malhous împotriva Republicii cehe, citată de Guvern, care nu ar fi, prin urmare, aplicabilă în speță. El
DECIZIE din 11 iunie 2002 asupra admisibilităţii din 11 iunie 2002 în cauza Costandache împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163159_a_164488]
-
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum și în două ziare de circulație națională, în conformitate cu dispozițiile legale. ... (2) Efectele procedurii de redresare financiară asupra unui proces civil în curs privind un bun sau un drept de care a fost deposedată societatea de asigurare/reasigurare sunt reglementate de legea statului membru în care procesul este în curs. ... (3) După publicarea deciziei, conform alin. (1), Autoritatea de Supraveghere Financiară publică de îndată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene un extras din decizia
LEGE nr. 503 din 17 noiembrie 2004 (*actualizată*)(**republicată**) privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea voluntară în activitatea de asigurări*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163597_a_164926]
-
deține pachetul majoritar de acțiuni la Societatea Comercială «Pilot Service» - S.A., care a avut până în anul 1989 în obiectul de activitate pilotajul, activitate pe care o are și în prezent, nu înseamnă că prin concesionarea serviciului public societatea a fost deposedată de anumite bunuri, încălcându-i-se dreptul de proprietate." Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima
DECIZIE nr. 533 din 7 decembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de tranSport naval în porturi şi pe căi navigabile şi ale art. 84 alin. (1) lit. b) şi art. 85 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind tranSportul naval. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164767_a_166096]
-
împrejurarea că Societatea Comercială "Pilot Service" - S.A., în cadrul procesului de privatizare, a obținut pachetul majoritar de acțiuni al societății respective, în opinia Guvernului, aceasta "nu înseamnă că, prin concesionare, în condițiile legii, a serviciului de pilotaj, societatea respectivă a fost deposedată de bunurile [sale], încălcându-i-se dreptul de proprietate". Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituționale. În motivarea acestui punct de vedere, se arată că, "în ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 72 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr.
DECIZIE nr. 533 din 7 decembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de tranSport naval în porturi şi pe căi navigabile şi ale art. 84 alin. (1) lit. b) şi art. 85 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind tranSportul naval. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164767_a_166096]
-
8. Alineatul (3) al articolului 6 se abrogă. 9. După articolul 6 se introduce articolul 6^1 cu următorul cuprins: «Art. 6^1 . - (1) În situația în care anumite suprafețe sunt revendicate de 2 solicitanți, dintre care unul este proprietarul deposedat prin măsurile abuzive aplicate în perioada anilor 1945-1959, iar cel de-al doilea este persoana care a fost împroprietărită cu teren preluat de la fostul proprietar, teren ce a fost preluat în orice mod de cooperativă sau de stat, se va
DECIZIE nr. 90 din 4 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 400/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156851_a_158180]
-
asemenea, a decis că nici această critică nu poate fi primită, întrucât din textul criticat nu rezultă un asemenea privilegiu pentru deținătorul imobilului. Persoana îndreptățită are posibilitatea să obțină, în condițiile legii, măsurile reparatorii pentru imobilele de care a fost deposedată fără titlu valabil, iar asupra valabilității titlului se pronunță, de asemenea, în condițiile legii, instanța de judecată, iar nu deținătorul imobilului. Nu se poate reține, așadar, încălcarea art. 16 din Constituție, republicată, referitor la principiul egalității cetățenilor în fața legii și
DECIZIE nr. 222 din 18 mai 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 lit. a), art. 24 alin. (1) şi (7), art. 27 alin. (1) şi (2) şi ale art. 32 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158585_a_159914]
-
de art. 44 din Legea fundamentală, motiv pentru care Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În ceea ce privește imobilele preluate fără un titlu valabil de către stat, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 , persoanele care au fost deposedate de aceste imobile și-au păstrat calitatea de proprietari de la data preluării. Însă nici în asemenea situații nu există temeiuri care să impună și să justifice calificarea reglementării în cauză ca fiind neconstituțională. În argumentarea criticii sale, autorul excepției pleacă
DECIZIE nr. 62 din 17 februarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156273_a_157602]
-
și reglementate în capitolul ÎI titlul al II-lea din Constituție". Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 11 din Legea nr. 213/1998 sunt constituționale. Acest punct de vedere se bazează pe susținerea că "legea nu îngrădește posibilitatea persoanei abuziv deposedate de a revendică bunuri pe calea unei acțiuni în justiție, instanța de judecată având posibilitatea verificării valabilitații titlului statului asupra bunului revendicat". Se face referire, de asemenea, la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 136 din 21 octombrie 1998
DECIZIE nr. 143 din 10 aprilie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150760_a_152089]
-
egalității consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție. Curtea constată că motivarea opiniei autorilor excepției privind încălcarea acestei prevederi din Legea fundamentală se mărginește la afirmația că textele criticate îi privilegiază "pe cei care au preluat imobilele foștilor proprietari deposedați în mod abuziv"; or, o asemenea argumentare nu îngăduie nici o analiză a existenței unei presupuse inegalități. Curtea Constituțională nu se poate substitui autorilor excepției în ceea ce privește motivarea excepției de neconstituționalitate. În acest sens este și practica jurisdicționala a Curții, așa cum rezultă
DECIZIE nr. 33 din 28 ianuarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (1), (2) şi (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150145_a_151474]
-
o derogare de la dreptul comun, deoarece prevede că acțiunea în revendicare este prescriptibilă. În aceste condiții garanția constituțională a dreptului de proprietate devine inoperantă. Mai mult, dat fiind că excepția de la beneficiul imprescriptibilității acțiunii în revendicare este aplicabilă numai celor deposedați în mod abuziv în timpul regimului comunist, nu și celorlalți cetățeni sau statului, autorii excepției apreciază că proprietatea particulară nu se bucură de o ocrotire egală, așa cum prevede art. 41 alin. (2). De asemenea, consideră că art. 46 alin. (5) din
DECIZIE nr. 272 din 24 iunie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 5 alin. 1 şi 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
10/2001 încalcă prevederile constituționale ale art. 51 care consacră supremația Constituției în raport cu celelalte legi. În continuare se susține că acest text de lege contravine art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece instituie un privilegiu pentru terții dobânditori, în defavoarea proprietarilor deposedați în mod abuziv în timpul regimului comunist. Autorii excepției consideră că art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 ignoră principiul constituțional al liberului acces la justiție, deoarece acesta "nu se rezumă la aspectul formal al promovării unei acțiuni în
DECIZIE nr. 272 din 24 iunie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 5 alin. 1 şi 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
de art. 16 alin. (1) din Constituție, republicată. Curtea constată însă că motivarea opiniei autorilor excepției privind încălcarea acestei prevederi din Legea fundamentală se mărginește la afirmația că textele criticate îi privilegiază pe cei care au preluat imobilele foștilor proprietari deposedați în mod abuziv; or, o asemenea argumentare nu îngăduie nici o analiză a existenței unei presupuse inegalități. În continuare, analizând criticile aduse de autorii excepției prevederilor art. 5 alin. 1 din Legea nr. 29/1990 , Curtea observă că și acestea au
DECIZIE nr. 272 din 24 iunie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 5 alin. 1 şi 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
anterior menționate, pentru o mai bună administrare a justiției. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul părții Cristian Heroiu susține neconstituționalitatea textului de lege criticat, întrucât acesta lezează egalitatea cetățenilor în fața legii prin instituirea unui tratament juridic diferențiat între persoanele deposedate în mod abuziv, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, de bunuri imobile față de cele deposedate de bunuri mobile, respectiv prin scutirea de la plata taxelor de timbru la promovarea acțiunilor în restituire numai a celor dintâi. Se arată că
DECIZIE nr. 428 din 18 noiembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154300_a_155629]
-
Cristian Heroiu susține neconstituționalitatea textului de lege criticat, întrucât acesta lezează egalitatea cetățenilor în fața legii prin instituirea unui tratament juridic diferențiat între persoanele deposedate în mod abuziv, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, de bunuri imobile față de cele deposedate de bunuri mobile, respectiv prin scutirea de la plata taxelor de timbru la promovarea acțiunilor în restituire numai a celor dintâi. Se arată că prin omisiunea celei de-a două categorii de persoane de la scutirea plății taxei de timbru legiuitorul a
DECIZIE nr. 428 din 18 noiembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154300_a_155629]
-
în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că, în esență, critica autorului excepției vizează faptul că reglementarea dedusă controlului omite să circumscrie scutirii de la plata taxelor de timbru persoanele deposedate de bunuri mobile, preluate în mod abuziv de către stat, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Așa fiind, pentru asanarea viciului de neconstituționalitate invocat, Curtea ar trebui să procedeze la completarea normei legale, ceea ce, potrivit art. 2 alin. (3
DECIZIE nr. 428 din 18 noiembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154300_a_155629]
-
135 alin. (6) din Legea fundamentală, motiv pentru care Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În ceea ce privește imobilele preluate fără un titlu valabil de către stat, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 , persoanele care au fost deposedate de aceste imobile și-au păstrat calitatea de proprietari de la data preluării. Însă nici în asemenea situații nu există temeiuri care să impună și să justifice calificarea reglementării în cauză ca fiind neconstituțională. În argumentarea criticii sale autorul excepției pleacă
DECIZIE nr. 344 din 18 septembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153431_a_154760]
-
limitele prevăzute în Constituție, asupra conținutului reglementărilor legale și oportunității acestora." Autorul excepției mai critică dispozițiile ordonanței și pe motiv că înfrâng principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, deoarece, susține acesta, "persoane care sunt în aceeași situație, deposedate fără titlu valabil de imobile aflate în detenția statului, nu împărtășesc aceeași soartă", exemplificând această susținere printr-o comparație referitoare la cazul unui imobil preluat fără titlu valabil de la stat și aflat în posesia unei societăți aparținând APAPS-ului, unde
DECIZIE nr. 413 din 6 noiembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor titlului I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155261_a_156590]
-
preluat cu titlu valabil. Nici această critică nu poate fi primită, întrucât din textul criticat nu rezultă un asemenea privilegiu pentru deținătorul imobilului. Persoana îndreptățită are posibilitatea să obțină, în condițiile legii, măsurile reparatorii pentru imobilele de care a fost deposedată fără titlu valabil, iar asupra valabilității titlului se pronunță, de asemenea, în condițiile legii, instanța de judecată, iar nu deținătorul imobilului. Nu se poate reține așadar încălcarea art. 16 din Constituție referitor la principiul egalității cetățenilor în fața legii și a
DECIZIE nr. 487 din 16 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 lit. a), art. 24 alin. (1) şi (7), art. 27 alin. (1) şi (2) şi art. 32 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155467_a_156796]
-
prevederile constituționale invocate, dimpotrivă constituie o aplicare a principiului constituțional privind protecția proprietății private. Referitor la art. 24 din aceeași lege, arată că și aceste dispoziții sunt în concordanță cu principiul constituțional al garantării dreptului de proprietate, deoarece foștilor proprietari deposedați în orice mod de terenuri li se atribuie teren echivalent, ca reparație integrală a prejudiciului suferit. În concluzie, se consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că dispozițiile legale criticate au drept
DECIZIE nr. 394 din 21 octombrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. 1 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii şi a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) şi art. 24 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155520_a_156849]
-
din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 102 din 27 iunie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 29 iunie 2001. Articolul 6^1 (1) În situația în care anumite suprafețe sunt revendicate de 2 solicitanți, dintre care unul este proprietarul deposedat prin măsurile abuzive aplicate în perioada anilor 1945-1959, iar cel de-al doilea este persoana care a fost împroprietărita cu teren preluat de la fostul proprietar, teren ce a fost preluat în orice mod de cooperativa sau de stat, se va
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159463_a_160792]
-
reglementării care sancționează nerespectarea termenului de trimitere a notificării - unui drept pe care nu-l mai are. În ceea ce privește imobilele preluate fără un titlu valabil de către stat, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 , persoanele care au fost deposedate de aceste imobile și-au păstrat calitatea de proprietari de la data preluării. Însă nici în asemenea situații nu există temeiuri care să justifice calificarea reglementării în cauză ca fiind neconstituțională, deoarece potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din
DECIZIE nr. 21 din 27 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (5) şi art. 24 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157042_a_158371]