1,930 matches
-
deschise însă spre alte spații, simetrice, ale cosmosului. Volumele Zenit de anotimpuri (1974) și Sărbătorile anului (1975) reiau alternanța introspecție - expansiune, ceea ce confirmă, într-un fel, că pendularea a devenit manieră. Un lirism mai sobru, sever chiar, se distinge în Descântece de gravitație (1977), care evită ceea ce anterior fusese verbiaj nebulos, uneori chiar balast strălucitor. Accentele expresioniste nu lipsesc, dar experiența poetului face ca stridențele să fie evitate. Cele două cicluri ale volumului - Orfice și Starea de dor - semnalează chiar prin
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
gânditoare, București, 1967; Poezii, București, 1968; Spațiile somnului, București, 1969; Noblețe de stirpe, București, 1969; Nostalgica triadă, București, 1970; Cântece de stemă, București, 1971; Poezii, București, 1973; Miazănoaptea miresmelor, București, 1973; Zenit de anotimpuri, București, 1974; Sărbătorile anului, București, 1975; Descântece de gravitație, București, 1977; Sonete, București, 1978; Fantastica pădure, București, 1980; Alte sonete, București, 1983; Desemne pe sticlă, cu ilustrații de Gina Hagiu, București, 1983; Bucureștiul artistic, București, 1984; Zilele, vârstele, anii. Mărturii despre mine însumi, pref. Cezar Baltag, București
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
și profesia acestora, localitățile cercetate, ba chiar și informatorii, vârsta, profesia și sursele lor, deși în ceea ce-i privește pe aceștia folcloristul n-a fost atât de consecvent. Remarcabilă și cu totul nouă în epocă este notarea, în cazul câtorva descântece, a gesticii informatoarei. Pentru volumul de povești H. se indică pe sine drept culegător. Nu este însă mai puțin adevărat că unele titluri, Lupul cu cap de fier și băiatul Irimie, Gincu Frunză, Fratele și sora, Serilă, Mezilă și Zorilă
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
se alătură importante indicații de ordin metodologic, de îndrumare și comentare a mișcării folcloristice a timpului, câteva încercări de definire și clasificare a principalelor categorii ale folclorului românesc, cu referiri speciale la literatura populară bănățeană. Parte dintre ele ( Ceva despre descântece, Balade bănățene, Cătănești) au fost strânse în volumul Literatura zilei (1941). SCRIERI: Manual de istoria literaturii române, Caransebeș, 1893; Schițe umoristice, Caransebeș, 1897; Convorbiri pedagogice alese și prelucrate, Caransebeș, 1898; Simeon Balint. Viața și luptele lui în Munții Apuseni ai
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
Sibiu, 1941; Din corespondența lui Simeon Bărnuțiu și a contemporanilor săi, Sibiu, 1944; Cercetări. Cu privire la trecutul școalelor confesionale ortodoxe române din Ardeal, Sibiu, 1944. Culegeri: Poezii poporale din Bănat, vol. I, Caransebeș, 1892, vol. II: Balade, Sibiu, 1906, vol. III: Descântece, Sibiu, 1912; Cântece bănățene, Caransebeș, 1898; Cântece cătănești, Caransebeș, 1898; Literatură poporală aleasă din diferite colecțiuni, Caransebeș, 1901; Frumoasa din nor și alte povești, Sibiu, 1914; Frunzulițe din război, I-II, Sibiu, 1918. Ediții: Mihai Eminescu, Câteva poezii, Caransebeș, 1901
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
special în primele categorii tematice), face ca aceasta să încalce hotarul basmului, uneori până la identificare. Și snoava se poate transforma ușor în l., dacă motivul ei se adaptează normelor speciei. O altă apropiere se poate constata între l. religioasă și descântecul cu formulă epică, apropiere mijlocită de personajele comune, cu un comportament similar (Dumnezeu, Maica Domnului, Iisus Hristos, Sfântul Petru). Uneori l. se prezintă și sub forma descântecului (în special cele etiologice sau mitologice). Motivele legendare, mai ales cele de circulație
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
adaptează normelor speciei. O altă apropiere se poate constata între l. religioasă și descântecul cu formulă epică, apropiere mijlocită de personajele comune, cu un comportament similar (Dumnezeu, Maica Domnului, Iisus Hristos, Sfântul Petru). Uneori l. se prezintă și sub forma descântecului (în special cele etiologice sau mitologice). Motivele legendare, mai ales cele de circulație universală, au constituit o bogată sursă pentru balade ca Soarele și luna, Meșterul Manole, Voica ș.a. Primele colecții românești de l. apar spre sfârșitul secolului al XIX
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
Tăuțan, Marcel Lucaciu, Dumitru Mureșan, iar proză semnează Constantin Zărnescu și Györfi Déak György. Se fac traduceri din Anna Ahmatova, Marina Țvetaeva, Jacques Prévert, Antonio Amurri, Graham Greene și Antoine de Saint-Exupéry. Rubrica „Ethnos” scoate la lumină adevărate tezaure de descântece, ghicitori și obiceiuri din partea locului. Echilibrat structurate sunt paginile în limba maghiară, unde pe lângă nume de oarecare notorietate (Balla Zsófia, Visky András), figurează colaboratori locali statornici. Sunt incluse, de asemenea, memoriale de călătorie în Italia sau Grecia, comentarii pe marginea
LIMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287816_a_289145]
-
ginerele său, preotul Aurel Iana, în 1895 a publicat în o monografie a satului Măidan, urmată de un studiu al lui At. M. Marienescu. Sub semnătura Liuba-Iana au mai apărut, în revista „Familia”, cercetări de medicină populară (credințe, leacuri și descântece), balade și poezii lirice, mici povestiri hazlii scrise în grai bănățean, precum și câteva texte ale jocurilor de copii, acestea la un apel al lui At. M. Marienescu. A răspuns, de asemenea, la chestionarele lui B. P. Hasdeu și N. Densușianu
LIUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287839_a_289168]
-
în el/ năvălesc alții șchiopătând,/ ținând în cumpănire suliți/ scurt ucigându-se/ ori prefăcându-se în scârnă./ O ceață aromitoare/ afumă căpățâna lor/ și nici un sunet auzindu-se/ nervii felin se moaie/ ca de muzici.” După Utopia ninsorii (1975), incluzând „«descântece» despre singurătatea trupului și a sufletului în marele univers”, „«mituri» personale, discrete” (Petru Poantă), Spiritul însetat de real acutizează orientarea poetului (semnalizată în câteva rânduri anterior) către poemul cu înscenare similară parabolei. Ceea ce nu înseamnă că se amorsează un mesaj
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
Struguri de foc (1976) el plătește tribut realismului socialist. Când se nutrește din creația populară, din umorul și satira folclorică, scrisul lui are un timbru mai puțin fals. Vocația de liric narativ e fructificată în culegerile din anii ’70-’80: Descântece de dragoste (1977), Patosul potrivirii (1980), Amiaza lucrurilor (1982), Cu viața de-o ființă (1982) și Mereu ucenic (1984), aceasta din urmă fiind cartea de referință a poetului. Îmbrățișând formele fixe (sonetul, gazelul, haiku, tanka), versul dobândește o concentrare aforistică
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
frumos anotimp, Chișinău, 1970; Curcubee, Chișinău, 1970; Vremea cireșelor, Chișinău, 1972; Cei șapte pitici și pădurea, Chișinău, 1972; Nașterea basmului, Chișinău, 1973; O sută de ochi, Chișinău, 1974; Povestea norocului, Chișinău, 1974; Strada, Chișinău, 1976; Struguri de foc, Chișinău, 1976; Descântece de dragoste, Chișinău, 1977; Din podgoria mea, Chișinău, 1978; Câte sunt pe lumea asta, Chișinău, 1979; Patosul potrivirii, Chișinău, 1980; Amiaza lucrurilor, Chișinău, 1982; Cu viața de-o ființă, Chișinău, 1982; Decorațiile bunelului, Chișinău, 1982; Nasul Babei-Cloanța, Chișinău, 1982; Pădure
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
critic. Două lucrări ale lui R. se situează la granița dintre lingvistică și folcloristică. În Colindele religioase la români (1920) el opinează că textele colindelor religioase își au originea în Noul Testament, Viețile sfinților, în apocrife și în apocalipse. În Limba descântecelor românești (1975) relevă bogăția, inventivitatea și frumusețea lexicului și a formulelor incantatorii din această specie arhaică și analizează mult mai multe unități decât Ovid Densusianu în Limba descântecelor, studiu apărut în anii ’30. Umanismul este termenul ce a definit în
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
originea în Noul Testament, Viețile sfinților, în apocrife și în apocalipse. În Limba descântecelor românești (1975) relevă bogăția, inventivitatea și frumusețea lexicului și a formulelor incantatorii din această specie arhaică și analizează mult mai multe unități decât Ovid Densusianu în Limba descântecelor, studiu apărut în anii ’30. Umanismul este termenul ce a definit în totalitate ființa în opera lui Al. Rosetti. Nu umanismul tocit și demonetizat prin aplicări calpe, ci acela care anima, la cumpăna anilor de după prima conflagrație, numeroase spirite europene
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
București, 1961; ed. 2, București, 1971; Diverse, București, 1962; Note din Grecia. Diverse, București, 1964; Cartea albă, București, 1968; Note din Grecia, India, Israel. Diverse. Cartea albă, pref. Liviu Călin, București, 1970; Câteva precizări asupra literaturii române, București, 1972; Limba descântecelor românești, București, 1975; Călătorii și portrete. Note din Grecia, India, Israel, SUA, Albania. Diverse. Cartea albă, București, 1977; Călătorii și portrete. Note din Grecia, India, Israel, SUA, Albania, Africa, Brazilia. Diverse. Cartea albă, pref. Liviu Călin, București, 1983; Diverse II
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
acela al lui N. Densușianu, Cestionariu despre tradițiunile istorice și anticitățile țerilor locuite de români, iar în 1895 răspunde la Apelul literar al lui S. Fl. Marian, trimițându-i creații populare despre Avram Iancu. Culege și tipărește doine și hore, descântece, colinde, balade, legende, strigături, povești. Deși prelucrarea este vizibilă, poveștile sunt cele mai interesante, autorul figurând drept primul culegător care manifestă un interes mai larg pentru proza populară bihoreană. Scoate la Editura Noastră din București, în colecția „Biblioteca Vașcăului”, peste
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
Mândrețea jocului bihorean, București, 1939; Folclorul bătrânesc, București, 1939; Du-te bade și te culcă, București, 1939; Aș muri..., București, 1939; Mormântul, București, 1939; Doruri, București, 1939; De-ale poporului, București, 1939; Pățania lui Mândru Solomon cu ciuma, Oradea, 1939; Descântece bihorene, București, f.a.; Descântece, 1940; Descântece de prin Bihor, București, f.a.; Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu, București, f.a.; Descântece bătrânești, București, f.a.; Descântec de speriat, București, f.a; Zâmbete populare, București, f.a; De-ale mele, București, f.a.; Descântec
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
1939; Folclorul bătrânesc, București, 1939; Du-te bade și te culcă, București, 1939; Aș muri..., București, 1939; Mormântul, București, 1939; Doruri, București, 1939; De-ale poporului, București, 1939; Pățania lui Mândru Solomon cu ciuma, Oradea, 1939; Descântece bihorene, București, f.a.; Descântece, 1940; Descântece de prin Bihor, București, f.a.; Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu, București, f.a.; Descântece bătrânești, București, f.a.; Descântec de speriat, București, f.a; Zâmbete populare, București, f.a; De-ale mele, București, f.a.; Descântec de desclintit, București, f.a.
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
bătrânesc, București, 1939; Du-te bade și te culcă, București, 1939; Aș muri..., București, 1939; Mormântul, București, 1939; Doruri, București, 1939; De-ale poporului, București, 1939; Pățania lui Mândru Solomon cu ciuma, Oradea, 1939; Descântece bihorene, București, f.a.; Descântece, 1940; Descântece de prin Bihor, București, f.a.; Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu, București, f.a.; Descântece bătrânești, București, f.a.; Descântec de speriat, București, f.a; Zâmbete populare, București, f.a; De-ale mele, București, f.a.; Descântec de desclintit, București, f.a.; Descântec de
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
și te culcă, București, 1939; Aș muri..., București, 1939; Mormântul, București, 1939; Doruri, București, 1939; De-ale poporului, București, 1939; Pățania lui Mândru Solomon cu ciuma, Oradea, 1939; Descântece bihorene, București, f.a.; Descântece, 1940; Descântece de prin Bihor, București, f.a.; Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu, București, f.a.; Descântece bătrânești, București, f.a.; Descântec de speriat, București, f.a; Zâmbete populare, București, f.a; De-ale mele, București, f.a.; Descântec de desclintit, București, f.a.; Descântec de Marin, București, f.a.; Descântec de matrice
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
1939; Mormântul, București, 1939; Doruri, București, 1939; De-ale poporului, București, 1939; Pățania lui Mândru Solomon cu ciuma, Oradea, 1939; Descântece bihorene, București, f.a.; Descântece, 1940; Descântece de prin Bihor, București, f.a.; Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu, București, f.a.; Descântece bătrânești, București, f.a.; Descântec de speriat, București, f.a; Zâmbete populare, București, f.a; De-ale mele, București, f.a.; Descântec de desclintit, București, f.a.; Descântec de Marin, București, f.a.; Descântec de matrice cu ceas rău, București, f.a.; Descântec de deochiat
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
Doruri, București, 1939; De-ale poporului, București, 1939; Pățania lui Mândru Solomon cu ciuma, Oradea, 1939; Descântece bihorene, București, f.a.; Descântece, 1940; Descântece de prin Bihor, București, f.a.; Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu, București, f.a.; Descântece bătrânești, București, f.a.; Descântec de speriat, București, f.a; Zâmbete populare, București, f.a; De-ale mele, București, f.a.; Descântec de desclintit, București, f.a.; Descântec de Marin, București, f.a.; Descântec de matrice cu ceas rău, București, f.a.; Descântec de deochiat (potcă), București, f.a.; Descântec
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
Descântece bihorene, București, f.a.; Descântece, 1940; Descântece de prin Bihor, București, f.a.; Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu, București, f.a.; Descântece bătrânești, București, f.a.; Descântec de speriat, București, f.a; Zâmbete populare, București, f.a; De-ale mele, București, f.a.; Descântec de desclintit, București, f.a.; Descântec de Marin, București, f.a.; Descântec de matrice cu ceas rău, București, f.a.; Descântec de deochiat (potcă), București, f.a.; Descântec de mărit, București, f.a.; Descântec de legat, București, f.a.; Un suspin, București, f.a.; La pruncii mici
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
1940; Descântece de prin Bihor, București, f.a.; Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu, București, f.a.; Descântece bătrânești, București, f.a.; Descântec de speriat, București, f.a; Zâmbete populare, București, f.a; De-ale mele, București, f.a.; Descântec de desclintit, București, f.a.; Descântec de Marin, București, f.a.; Descântec de matrice cu ceas rău, București, f.a.; Descântec de deochiat (potcă), București, f.a.; Descântec de mărit, București, f.a.; Descântec de legat, București, f.a.; Un suspin, București, f.a.; La pruncii mici, București, f.a.; Bocete, București, f.a.
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
București, f.a.; Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu, București, f.a.; Descântece bătrânești, București, f.a.; Descântec de speriat, București, f.a; Zâmbete populare, București, f.a; De-ale mele, București, f.a.; Descântec de desclintit, București, f.a.; Descântec de Marin, București, f.a.; Descântec de matrice cu ceas rău, București, f.a.; Descântec de deochiat (potcă), București, f.a.; Descântec de mărit, București, f.a.; Descântec de legat, București, f.a.; Un suspin, București, f.a.; La pruncii mici, București, f.a.; Bocete, București, f.a.; Cântarea de nuntă, București, 1940
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]