6,415 matches
-
ȚOPA, Tudor (27.V.1928, Cernăuți - 10.VIII. 2008, București), prozator și traducător. Descendent pe linie paternă al unei familii de cărturari și militanți pentru drepturile românilor bucovineni, Ț. este fiul Angelei Țopa (n. Almăjanu), profesoară, directoare a Școlii Normale din Cernăuți, și al lui Ovidiu Țopa, profesor, doctor în istorie. Învață la Cernăuți
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
fi chiar a ta», a spus tatăl meu strâmbându-se ușor / din pricina ceaiului prea fierbinte” ( Ce i-am spus tatălui meu când l-am întrebat ce este aceea o sinucidere grațioasă și migăloasă). Culegerea Amurgul nobililor (1998) cuprinde interviuri cu descendenți ai unor familii aristocratice. SCRIERI: Poeme provinciale, București, 1990; Un lucru peste puterile tale, București, 1993; Amurgul nobililor, București, 1998; Tata nu evoluează, București, 2003. Repere bibliografice: Horia Gârbea, „Poeme provinciale”, LCF, 1990, 10; Nicolae Manolescu, Balansul imperceptibil între poem
TUDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290292_a_291621]
-
alți scriitori reputat realiști, ale căror romane le citesc și le imită, voluntar sau nu, creaturile fictive ale lui U. Nuvela centrală s-ar putea numi foarte bine Viața și opiniile lui Zenovie. Ea construiește cronica familiei al cărei ultim descendent este Zenovie, amalgamând mărturii, amintiri, opinii și adagii sapiențiale provenind din trei surse principale, cu o serie de afluenți. În același plan cu Zenovie se mai află doi martori și povestitori: tatăl său vitreg, tâmplarul de sicrie Semproniu, și negustorul
URSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290389_a_291718]
-
State Daltaban, fiul unui „fioros bivolar” de la Zimnicea, fost hoț de cai, obține prin tertipuri cognomenul „de Seraschier” și visează să figureze în Almanahul de la Gotha, din care îi citește încântat, după cină, consoartei. Un subaltern al său se pretinde descendent din Porfirogeneți și semnează Théodore Trascano-Porphyrogénète, în realitate fiind nepotul unei Profira, preoteasă în satul Trăscău din Vale. Cu foarte rare excepții, nu numai diplomații, ci și alți deținători ai vreunei dregătorii sunt suflete pervertite, ariviști odioși, demnitari obtuzi, aroganți
ZAMFIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
constantă a modelelor de comportament stabil. Teoria funcționalistă reliefează importanța funcțiilor familiei la nivel microsocial -pentru membrii acesteia și la nivel macrosocial - pentru întreaga societate. Pe plan microsocial familia exercită două funcții fundamentale și ireductibile: socializarea primară și formarea personalității descendenților biologici. Există o structurare bipolară a rolurilor în funcție de gen, pe baza complementarității funcționale ale bărbatului și femeii: tatăl are un rol instrumental, realizează eficacitatea funcționării grupului familial și mama are un rol expresiv, de coeziune afectivă. Teoria sistemică abordează familia
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
și hipotalamusului, s-a presupus a avea un rol primordial În generarea agresivității. Asocierea altor factori precum numărul mic de cazuri de agresivitate ictală, vechimea epilepsie cu afectare lezională a unor structuri și Întinderea În profunzime, studii la familii cu descendenți violenți care au arătat modificări EEG, semne neurologice, reduc din importanța epilepsiei temporale ca prim factor generator de agresivitate. Emisfera dreaptă prezintă mecanisme specifice pentru medierea comportamentului irațional. Există un sistem dorsal critic de atenție, supraveghere și un sistem ventral
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
a altor persoane din anturajul său și care constă din următoarele: 1) Stabilirea antecedentelor familiale ale bolnavului, în special cele de ordin patologic privind următoarele aspecte: a) antecedente directe (părinți, bunici); b) antecedente colaterale (unchi, mătuși, veri, frați, surori); c) descendenți (copii). 2) Cunoașterea antecedentelor personale ale bolnavului, insistându-se în mod special asupra celor de ordin patologic: a) nașterea (sarcină dorită, accidentală, nedorită, născut la termen, prematur, sarcină gemelară, complicații la naștere etc.); b) dezvoltarea (motorie, senzorială, limbaj, comunicare etc.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în satul Boteni, fostul județ Muscel, într-o regiune reprezentativă din punct de vedere etnografic. Acesta probabil că a fost motivul principal care m-a îndrumat spre o precupare etnografică. Mă gândesc, în special, la oameni, la faptul că sunt descendent al unor moșneni din satul Boteni. Ei mi-au înrâurit conștiința, mi-au imprimat, aș putea spune, pornirea mea spre cercetarea etnografică. Acești moșneni au fost întotdeauna prezenți când am realizat un lucru deosebit”. Atașamentul față de clasa muncitoare și îmbrățișarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
neobosit dușmanul, imagine preferată de Ceaușescu și, evident, de capii Securității. Multe dosare de rețea, adică ale informatorilor, consemnează recrutarea prin șantaj pentru cele mai variate motive: politice, profesionale, personale sau toate la un loc. Membrii sau simpatizanții partidelor burgheze, descendenții familiilor de altă extracție socială decât cea proletară sau rural-pauperă, clerul recalcitrant, indiferent de confesiune, rudele emigranților legali sau clandestini, minoritarii de orice fel - toți erau în egală măsură șantajabili. Obiectul șantajului putea fi oricare dintre drepturile fundamentale: libertatea, dreptul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
porțiuni ale corpului și să determine deficiențe regionale, segmentare sau locale, mai mult sau mai puțin profunde. Frecvent, se utilizează și criteriul de împărțire a cauzelor în predispozante, favorizante și determinante (declanșatoare). Cauzele favorizante ori predispozante sunt raportate la ereditate. Descendenții prezintă, de regulă, asemănări morfologice și funcționale cu ascendenții și colateralii (frații, surorile și rudele apropiate). Acest fenomen biologic este și mai evident atunci când tipurile constituționale ale înaintașilor sunt relativ identice și când condițiile de mediu și de viață sunt
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
primului său născut etc. Legendă și adevăr în biografia lui Tudor Arghezi („Manuscriptum”, 2/1975), primul din serie, a provocat o dispută aprigă, întinsă pe mai mulți ani, din care au ieșit la iveală informații noi, unele provenind chiar de la descendenții scriitorului. Frecventator avizat al arhivelor literaturii române moderne, P.-C. identifică alte acte importante, fonduri epistolare și chiar manuscrise inedite. Jurnalul Caietele de la miezul nopții al lui Alexandru Busuioceanu este unul dintre acestea. Întins, cu unele sincope în timp, între
POPESCU-CADEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
de dandy, de „monden”, făcând oricând figură bună în înalta societate, a „căzut” peste câteva „mituri” ale generației anilor ’70: singurătatea colectivă, limbajul secret al muzicii „tinere”, subversivitatea adolescenței, drama lipsei de ideal etc. Scriitor citadin prin natură și cultură, descendent, cum îi place să spună, dintr-o familie de ofițeri patrioți, Petru Popescu n-a disprețuit, de la primele cărți, succesul, ci l-a căutat cu lumânarea. L-a avut, pe merit, căci, fără a face concesii gustului comun, a găsit
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
RÂȘCANU, Theodor (4.XI.1888, Iași - 29.VII.1952, Vaslui), prozator, poet și publicist. Este descendentul unei familii boierești cu filiații ilustre: mama, Maria (n. Ghyca), tatăl, August, era fiul postelnicului Toderiță Râșcă din Vaslui. Învață la Iași, în particular clasele I-VI, după care frecventează Liceul Național. Aici, devenit copilul teribil al școlii, scrie versuri
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
1910. Colaborează la „Neamul românesc literar” și „Gazeta Transilvaniei”, apoi la „Luceafărul”, „Flacăra”, „Sburătorul”, „Rampa”, „Universul literar” ș.a. Cultivator al sonetului, M. nu e în volumul de debut și nici în Sufletul grădinei (1920) un parnasian, ci un simbolist minor, descendent din D. Anghel. El cântă „moartea florilor”, înregistrează „visul unui flutur” adormit pe o floare, „rugăciunea florilor”. Tonalitatea și figurația din a doua carte sunt cuprinse rezumativ în piesa titulară: „S-a scuturat o chiparoasă/ Și florile se-apleacă toate
MOSOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288260_a_289589]
-
NĂDEJDE, Sofia (14.IX.1856, Botoșani - 11.VI.1946, București), publicistă, prozatoare, traducătoare și autoare dramatică. Este fiica Pulheriei Profira (n. Neculce) și a lui Vasile Băncilă-Gheorghiu, descendent al unei familii de răzeși scăpătați, unul dintre cei patru frați ai ei fiind viitorul pictor Octav Băncilă. Învață mai întâi la Botoșani și, după căsătoria cu Ioan Nădejde, își ia bacalaureatul la Iași. Femeie energică și capabilă să se
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
o predispoziție familială pentru glomerulopatii, explicabilă prin susceptibilitatea pentru disimunitate. Există un istoric familial de diabet zaharat? Atât DZ de tip 1, dar mai ales cel de tip 2 la un subiect conferă un risc crescut de boală diabetică la descendenții direcți. Mai mult, predispoziția pentru nefropatie diabetică este și ea determinată într-o măsură importantă de factori genetici. • Există un istoric familial de ateroscleroză precoce? Ateroscleroza precoce familială nu reprezintă doar un factor de risc major pentru morbiditate și mortalitate
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
caucaziană. ADPKD este responsabilă de 7-10 % dintre cazurile de boală cronică de rinichi terminală (BRCT) care necesită tratament substitutiv (dializa și/sau transplantul renal). Transmiterea bolii este monogenică, autosomal dominantă, cu penetranță completă (gena patologică este transmisă la 50 % dintre descendenții posibili). Există cel puțin trei gene diferite care pot determina această boală: PKD1, PKD2, PKD3, gravitatea bolii fiind diferită pentru gene diferite; manifestările cele mai diverse și cea mai rapidă progresie a suferinței renale se înregistrează la cei cu PKD1
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
coincide cu sensul moral. Dacă tema se va menține, ca și tehnica schimbării perspectivelor narative (modelul este cel al romanului-mozaic, cum mărturisește autorul), atmosfera crepusculară, hipnotică, încărcată de o „poezie a decadenței umane” (I. Negoițescu), specifică acestui roman al „ultimilor” descendenți ai lumii vechi („burghezo-moșierești”) este unică în proza lui N. Trilogia Somnul vameșului (1981), care cuprinde romane publicate anterior - Fără vâsle (1972), Noaptea (1974; Premiul Asociației Scriitorilor din București) și Grădina Icoanei (1977) -, continuă tema nevinovatului vinovat, descendent al lumii
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
al „ultimilor” descendenți ai lumii vechi („burghezo-moșierești”) este unică în proza lui N. Trilogia Somnul vameșului (1981), care cuprinde romane publicate anterior - Fără vâsle (1972), Noaptea (1974; Premiul Asociației Scriitorilor din București) și Grădina Icoanei (1977) -, continuă tema nevinovatului vinovat, descendent al lumii vechi și purtător al stigmatului trecutului. Scriitorul exersează mijloace stilistice total diferite însă abandonează subtilitățile unei scriituri poetico-simbolice, de sugestie și de atmosferă, în favoarea uneia realiste, exacte, de tipul scenariului cinematografic, dar cu suplețea unui stil intelectual în
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
NOTTARA, Constantin I. A. (21.I.1872, Ariceștii Rahtivani, j. Prahova - 1923, București), prozator. Cu o obârșie modestă, N. pretindea a fi un descendent al lui Hrisant Nottara, patriarh al Ierusalimului la începutul veacului al XVIII-lea. Își ia licența în drept la București, cu teza Individul și statul (1899), își continuă studiile ca bursier la Paris și la întoarcerea în țară devine magistrat
NOTTARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288476_a_289805]
-
un Întemeietor al acelei confederații sătești. Rudenia de sânge Își pierde Însă rolul și mai ales caracterul ei structurant al ansamblului societății. Dacă un Întemeietor de sat este adesea amintit, cel ce Îl numesc nu pot merge de la Întemeietor până la descendenții lui În viață. Într-o societate tribală fiecare membru poate să urce la Întemeietorului neamului, fratriei, tribului. Se cunosc și În secolul al XIX-lea neamurile, dar caracterul lor nerealist este evident, Întrucât se clasează ca aparținând unui aceluiași neam
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dintre generația intermediară și generația tânără. Îngrijirea nepoților - Ancheta trigenerațională coordonată de Attias-Donfut a pus În evidență faptul că, ocazional și În timpul vacanțelor, 85% dintre femeile și, respectiv, 75% dintre bărbații din generația-pivot Își ajută copiii În creșterea propriilor lor descendenți (a nepoților). În ceea ce privește păstrarea permanentă În grijă a nepoților, procentul este de 38% dintre femeile din G2 (și doar de 26% În cazul bărbaților) și e o caracteristică definitorie a familiilor În care tânăra mamă lucrează (Attias-Donfut, 1988, 135). De
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai multe forme: coabitație, daruri financiare, furnizarea de Îngrijiri și de servicii. Fiecare dintre aceste ajutoare reprezintă o formă de susținere economică ce tinde să scadă pe măsură ce veniturile părinților cresc. De fapt, sumele de bani transferate de către persoanele În vârstă descendenților reduc și mai mult propriile lor disponibilități financiare. După părerea noastră, această mișcare dublă, pe de o parte, În sensul ascendent al generației intermediare către bătrânii mai săraci și, pe de altă parte, În sensul descendent al bătrânilor mai bogați
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și vor avea o mai mare grijă de aceștia din urmă. Cercetările empirice demonstrează Însă că legătura cea mai strânsă cu părinții În vârstă Îi aparține acelui copil rămas celibatar, „ca și cum, neputând să achite o parte din datoria sa intergenerațională descendenților săi, el le dă tot ceea ce câștigă părinților săi” (Attias-Donfut, 2000, 671). Aproape două treimi din copii care trăiesc cu părinții mai În vârstă sunt celibatari. Din partea părinților, reciprocitatea se exprimă prin dăruirea locuinței copilului rămas la domiciliu, acesta fiind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Între generații implică o reducere moderată, dar reală a inegalităților sociale, atât Între generații, cât și În interiorul generațiilor de tineri și, respectiv, de vârstnici. Singură, doar generația intermediară - cea care contribuie cel mai mult În relațiile cu ascendenții și cu descendenții - acuză o accentuare a inegalităților sale interne, generate de jocul transferurilor de bunuri către celelalte generații. Aceste transferuri private, interacționând cu cele publice, intră În interferență cu dinamica macrosocială de-a lungul a două procese principale: În primul rând, prestațiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]