29,716 matches
-
prevederile criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. Reține că algoritmul de desemnare a completelor specializate ale secțiilor curților de apel și ale instanțelor din circumscripția acestora este prevăzut de art. 41 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 și constă în desemnarea acestor complete de către președintele instanței, la propunerea colegiului de conducere al acesteia. De asemenea, reține că, potrivit art. 41 alin. (2) din același act normativ, componența acestor complete se realizează de către colegiul de conducere al instanței, ținându-se
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
de conducere al acesteia. De asemenea, reține că, potrivit art. 41 alin. (2) din același act normativ, componența acestor complete se realizează de către colegiul de conducere al instanței, ținându-se seama de specializarea judecătorului. Constată că această tehnică de desemnare a completelor specializate asigură pe deplin principiile independenței și imparțialității instanței, fiind astfel satisfăcut și principiul repartizării aleatorii a cauzelor între completele de judecată în fond. De asemenea, consideră că Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, privind
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
nr. 304/2004 se referă la completele specializate în cadrul instanțelor de judecată din circumscripția curților de apel, iar, în cazul completelor de apel de 5 judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, legea prevedea în mod explicit modalitatea desemnării prin tragere la sorți a acestora, aspect care nu poate fi extins și în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. ... 13. Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
dispozițiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, Curtea reține că problema de drept a competenței colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completelor de judecată a mai fost supusă controlului de constituționalitate, Curtea pronunțând deciziile nr. 71 din 9 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 25 mai 2021, și nr. 470 din 8
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.164 din 8 decembrie 2021. ... 31. Referitor la competența colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completelor de judecată, Curtea a reținut, la paragraful 33 al Deciziei nr. 71 din 9 februarie 2021, că ceea ce se critică este însăși ideea de învestire ex lege a acestora cu competența de a stabili compunerea completelor
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
Deciziei nr. 71 din 9 februarie 2021, că ceea ce se critică este însăși ideea de învestire ex lege a acestora cu competența de a stabili compunerea completelor, ceea ce înseamnă că pot opta pentru o anumită modalitate concretă de desemnare a membrilor completelor, tocmai pentru că legea nu reglementează dacă aceasta se face aleatoriu sau prin nominalizare. Or, legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/să valideze compunerea completelor de judecată sau, din contră, să lase acest
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/să valideze compunerea completelor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție să lase stabilirea organului competent în sarcina colegiului de conducere. ... 32. Referitor la modul concret de desemnare a membrilor completului, Curtea a reținut că sunt aplicabile mutatis mutandis paragrafele 48 și 51 din Decizia nr. 27 din 22 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 28 februarie 2020. Astfel, ori de
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
a unei măsuri/finalități prevăzute prin lege, revine actului administrativ normativ să o reglementeze, fără ca un asemenea procedeu să poată fi echivalat cu o adăugare la lege. În situația în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor unor complete cu privire la care legea nu dispune nimic, caz în care se încadrează și situația litigioasă analizată, Curtea a constatat că aceasta are o marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva relației dintre
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
paragraful 35 al Deciziei nr. 71 din 9 februarie 2021, Curtea a mai reținut că nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modul de desemnare a membrilor completelor să fie realizat în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
2021, că și în privința curților de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate și a judecătoriilor este aplicabil mutatis mutandis paragraful 57 din Decizia nr. 27 din 22 ianuarie 2020, astfel că, dacă legea nu prevede în mod expres ca desemnarea membrilor completelor să se facă prin tragere la sorți sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ cu caracter normativ a reglementat, în lipsa unei dispoziții legale restrictive, una dintre aceste două modalități, înseamnă că această compunere a completului, sub aspectul
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
membrilor completelor să se facă prin tragere la sorți sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ cu caracter normativ a reglementat, în lipsa unei dispoziții legale restrictive, una dintre aceste două modalități, înseamnă că această compunere a completului, sub aspectul desemnării membrilor săi, a fost realizată în baza și în temeiul legii, cu alte cuvinte, prin lege. Pentru argumentele de mai sus, Curtea nu a reținut nici încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituție, în componenta sa referitoare la stabilirea prin
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
Magistraturii, care aprobă acest regulament - o competență de legiferare cu privire la compunerea completelor, deoarece nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modul de desemnare a membrilor completelor să fie realizat în mod direct prin lege. ... 36. Cât privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 privind instanțele judecătorești, Curtea a constatat că aceasta nu este
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
741 din 22 iulie 2022 Având în vedere prevederile art. 4 alin. (5), art. 6^1 alin. (2) lit. g) și alin. (3) și ale art. 7 alin. (2) lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 18/2011, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul emite prezenta
DECIZIE nr. 417 din 22 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257758]
-
z ă: Articolul 1 Se numește în funcția de membru al Guvernului domnul Marcel-Ioan Boloș, ministrul investițiilor și proiectelor europene. Articolul 2 La data publicării prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I, încetează efectele Decretului nr. 482/2022 pentru desemnarea unui membru al Guvernului ca ministru interimar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 7 aprilie 2022. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS București, 3 mai 2022. Nr. 771. ----
DECRET nr. 771 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254627]
-
Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 13/2022 privind stabilirea datei Conferinței Camerei Auditorilor Financiari din România în ziua de 29 aprilie 2022, prin vot la distanță; ... – Hotărârii Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 14/2022 privind aprobarea Normelor pentru desemnarea reprezentanților auditorilor financiari la Conferința Camerei Auditorilor Financiari din România organizată prin vot la distanță în data de 29 aprilie 2022; ... – Hotărârii Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 28/2022 privind convocarea și aprobarea ordinii de zi a Conferinței Camerei
HOTĂRÂRE nr. 1 din 29 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254674]
-
16.1, unul dintre membrii neexecutivi ai Consiliului de administrație desemnat în scris de către președinte sau numit de către Consiliul de administrație le va exercita în locul său. Aceste situații de imposibilitate temporară, atribuții și delegări, modul și criteriile de desemnare, precum și durata maximă de exercitare a acestora vor fi prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare al Băncii. ... 16.4. În situația în care funcția de președinte al Consiliului de administrație este vacantă, Consiliul de administrație va alege, dintre membrii
ORDIN nr. 4.010 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261376]
-
reglementate pentru gestionarea pădurilor cu rol socio-cultural Ghidurile de bune practici stabilesc măsurile silvotehnice recomandate pentru gestionarea pădurilor cu rol socio-cultural 100.000 hectare, din pădurile cu rol socio-cultural identificate, sunt gestionate fără reglementarea producției de lemn Finanțarea este asigurată pentru desemnarea și gestionarea, de către proprietarii de terenuri forestiere, a pădurilor cu rol socio-cultural Progres 2023: Set de criterii pentru identificarea pădurilor cu rol socio-cultural elaborat 2024: Set de măsuri specifice pentru gestionarea pădurilor cu rol socio-cultural elaborat 2026-2030: Suprafața pădurilor
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
ghidurile de bune practici privind gestionarea pădurilor cu rol socio-cultural 2026-2030: Suprafața terenurilor forestiere gestionate ca păduri cu rol socio-cultural, pentru care nu se prevede reglementarea producției de lemn 2026-2030: Fonduri utilizate în vederea stimulării proprietarilor de terenuri forestiere pentru desemnarea și gestionarea pădurilor cu rol socio-cultural, excluse de la recoltarea masei lemnoase în scop comercial 4.2. Activitățile bazate pe turism în natură sunt susținute prin programe naționale specifice, implementate începând din anul 2026 Realizare Planul intersectorial pentru promovarea turismului în
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
cererii pentru serviciile de natură socio-culturală oferite de păduri trebuie să determine adaptarea legislației specifice la cadrul mai larg existent la nivelul UE. Pornind de la actualul sistem de clasificare funcțională a pădurilor, este necesară elaborarea unor ghiduri pentru identificarea, desemnarea și managementul pădurilor cu rol socio-cultural, pe baza respectului pentru natură și proprietar. Implementarea acestor ghiduri, ce poate însemna chiar și excluderea unora dintre pădurile respective de la recoltarea masei lemnoase în scop comercial, trebuie să se bazeze, de asemenea
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
ale pădurii, așa cum a rezultat din procesul de consultare a factorilor interesați, necesită o identificare mai specifică a acelor păduri, care să răspundă la cerințele sociale. Pentru creșterea rolului pădurilor respective pentru societate și comunitatea locală și pentru ca desemnarea și gestionarea lor să se facă prin respectarea mediului natural și a opțiunilor proprietarului terenului, sunt foarte importante: i) actualizarea criteriilor de identificare și desemnare a pădurilor cu rol-socio-cultural, ii) implicarea comunităților și a deținătorilor de terenuri în procesul de
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
cerințele sociale. Pentru creșterea rolului pădurilor respective pentru societate și comunitatea locală și pentru ca desemnarea și gestionarea lor să se facă prin respectarea mediului natural și a opțiunilor proprietarului terenului, sunt foarte importante: i) actualizarea criteriilor de identificare și desemnare a pădurilor cu rol-socio-cultural, ii) implicarea comunităților și a deținătorilor de terenuri în procesul de identificare și desemnare, iii) elaborarea de măsuri speciale de management pentru aceste păduri și iv) elaborarea de criterii de evaluare a modului în care aceste
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
lor să se facă prin respectarea mediului natural și a opțiunilor proprietarului terenului, sunt foarte importante: i) actualizarea criteriilor de identificare și desemnare a pădurilor cu rol-socio-cultural, ii) implicarea comunităților și a deținătorilor de terenuri în procesul de identificare și desemnare, iii) elaborarea de măsuri speciale de management pentru aceste păduri și iv) elaborarea de criterii de evaluare a modului în care aceste păduri îndeplinesc efectiv rolul socio-cultural desemnat. Identificarea pădurilor cu rol socio-cultural ar putea determina, pe de o parte
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
biodiversitate a UE: protejarea acelor elemente de biodiversitate, care sunt importante din perspectivă socio-culturală (de exemplu, păduri cu specii de floră care asigură o valoare estetică ridicată). Cadrul strategic recomandat este ca, prin elaborarea în mod obiectiv a criteriilor de desemnare și a măsurilor speciale de gestionare, unora dintre aceste păduri să le fie atribuit, în funcție de prezența elementelor de biodiversitate de importanță socio-culturală, un rol mai ridicat de protecție a biodiversității. În acest fel, aceste păduri vor putea fi
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
unora dintre aceste păduri să le fie atribuit, în funcție de prezența elementelor de biodiversitate de importanță socio-culturală, un rol mai ridicat de protecție a biodiversității. În acest fel, aceste păduri vor putea fi considerate inclusiv ca răspunzând criteriilor de desemnare a zonelor de protecție strictă de 10% (a se vedea si obiectivele strategiei de biodiversitate EU 2030). Relevante pentru acest subiect sunt capitolele 3.3.3 si 5.3 din Ghidul CE Criteria and guidance for protected areas designations 9 . Ghidul menționat nu
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
forestiere 3.1./ 3.2./ 3.3. / 3.5./3.6 Studiu privind comunitățile dependente si criterii și materializarea acestora în cadru de reglementare pentru valorificarea masei lemnoase contractare Publice/Private ACS/UNIV/ONG ASAS, GF, UAT, RNP, AAP, ASFOR, APM 12 Păduri cu rol socio-cultural 4.1. Criterii pentru desemnarea padurilor cu rol socio-cultural input extern Publice/Private ACS/UNIV/ONG ASAS, GF, UAT, RNP, AAP, ASFOR 13 Cadrul de reglementare și proceduri pentru catalogul ecosistemelor valoroase (10%) 5.3. Analiza informațiilor existente și elaborarea criteriilor științifice pentru identificarea și caracterizarea ecosistemelor cu valoare
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]