1,902 matches
-
lanțul lung și greu Cerca să Îl sugrume -/Revoltă aprigă mustea Jăratecul sub spuză!/ În beznă se ivise-o stea - Râvnită călăuză./ Poetul clocotea acum De vajnic dor de viață/Setos să Își deschidă drum Prin caerul de ceață;/Și despicând Într-un târziu Însingurării zidul,/În minte Îi pătrunse viu Cu torțe mii - Partidul,/În rând cu trudnicii, porni Cătușele să sfarme/ Și tăinuit, el zi cu zi Le făurește arme. (Ă)”./(St. CAZIMIR. - În rând cu trudnicii porniă Lui
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
organizată pentru a conduce clasa la victorie. Din păcate, latura activă, transformatoare a vieții, nu prea are existență În carte, e de cele mai multe ori strangulată de un schematism vizibil. Prin cursul narațiunii trece un fel de linie de umbră, care despică fenomenele În două. Ceea ce se află la dreapta ei, ceea ce privește aspectele vechilor relații sociale cu meschinăria și contradicția lor e puternic luminat. Ce trece de această barieră se cufundă Într-un fel de ceață deasă care disolvă contururile. Autorul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
puteți face? Preventiv, puteți să plantați varietăți rezistente și să faceți rotația culturilor cu leguminoase. Toamna, puteți să puneți tijele în pământ sau să le tăiați și să le îngropați la începutul primăverii. Dacă descoperiți găuri făcute în tulpină, puteți despica tija cu unghiile pentru a alunga larva. O altă posibilitate este utilizarea capcanelor cu lumină (insecticid electric) pentru a captura adulții. Omida roșiei (Manduca quinquemculata) Insecta adultă este un fluture mare de noapte, cu o deschidere a aripilor de aproximativ
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
Sunset Boulevard, i s-a părut c-a ajuns în al nouălea cer. În acest context, e oarecum surprinzător că scriitorul mai are resurse să scrie un text destul de întins, publicat, în noiembrie 1945, în The Atlantic Monthly, în care despică în patru firul implicărilor și dezimplicărilor sale în industria filmului. Deși amestecă reproșul blând cu elogiul, articolul a fost rău primit: de la actori la regizori și producători, dinastia de la poalele dealurilor pleșuve dintre Laurel Canyon și Griffith Park a sărit
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
tot mai iute. Bărbatul și femeia nu făcură nici un gest, subjugați de rapiditatea rotației și totodată de neverosimila încetineală cu care se desfășura mișcarea prin fața ochilor lor. Văzură un trunchi ce bara drumul acestei roți de piatră, nu rupt, ci despicat precum un braț tăiat de sabie. Mărăcinișul ce ar fi putut s-o rețină păru că se dă la o parte, la trecerea ei. Un alt copac fu evitat cu o agilitate șireată, de felină. Amurgul ascunse anumite etape ale
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mort. Cu siguranță, asaltul din direcția aceea nu era prevăzut. Soldații se năpustiră spre sârma ghimpată. Și, ca întotdeauna în luptă, totul se sparse în fragmente tot mai rapide și mai neprevăzute. O bârnă ruptă din mirador. Mitraliorul cu fruntea despicată de o rafală. Cade și se ivește din nou - are un chip intact, e un alt neamț. Gloanțele lovesc spuma, brăzdează malul. Un soldat se oprește, se așază, parcă spre a se odihni. Pavel îi dă ocol alergând, îi aruncă
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
demonstrative pe poligoane de operetă. Pretindeau condiții de război reale, probe obținute sub focul armelor, trupuri adevărate, sfârtecate, în locul manechinelor găurite. Teleobiectivele „văzătorilor“ decupau tancul cu turela smulsă din care ieșeau carcase omenești înnegrite, reușeau să încadreze grupul de soldați despicat de o grenadă de asalt... Din cauza lor rămăseserăm noi în acel oraș. Am reușit să ne apropiem de ei, am făcut cunoștință, le-am făcut diverse servicii, ne-am asigurat că vom putea da de urmele lor în Europa. Apoi
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Aceste părți de continent ne înfățișează o civilizație cât se poate de originală, dătătoare și ea de minunate „izvoade ale spiritului, ale artelor, ale politicii timpurilor moderne”. Ce propunem atunci? Să trecem deci de axa mediană, de nevăzuta linie ce despică Europa de la Hamburg la Triest, cum sugera, printr-o fericită expresie, un istoric al artelor sud-est europene. Meritele, chiar dacă vin din partea unei elite intelectuale (și nu doar a ei) sunt rezultatul instruirii prin școli și universități, prin biblioteci și cărturari
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Areta cu invidie. - Dé, la noi, fiecare pe la casa lui. Pe Petrache Pelin cum îl ferchezuiește baba ? Cică-i pune curaua în gât și-un genunchi în piept și, haști haști, trage briciul, că sufli pe el puful și-l despici în lung. - Bine-ar fi de n-ar fi lumea strâcată, rămâne Soltana la vechea ei constatare. Acu am ajuns ca cânele țărănesc și ca calul țigănesc. Mai auzit- ați de opincă ? Mie îmi plac, că-s ușoare la mers
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Scufundat în încălțări, în coada săniei călca voinicește un bărbățel. Cu nesfiită curiozitate, moșneagul ridică mustața. Când căluțul opri, omul se prăvăli de sus, de pe saci, să-și dezmorțească picioarele. Ca și celălalt, era la fel de mărunt. Amândoi aveau ochii oblici, despicați în obrazul vânăt cu pomeți ciolănoși ; erau pesemne frați, căci purtau același strai gros și tare de șiac sur. Unul dintre mititei îi puse căluțului în cap traista cu ovăz. Moșul se interesă : - Bre, da’ voi ați făcut sania după
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
-Rostul nostru e s-o găsim pe mămuca! Cerul se întunecă într-o clipită, umbre grele se aștern pe crengi, frunzele tremură în vântul rece, soarele se lasă învins de tunetul gălăgios și se ascunde după niște dealuri bătrâne. Fulgerul despică cerul, veverițele se sperie, tot mai greu se țin de crengile bătute de o ploaie repezită. Pit alunecă și cade pe frunziș. -Peeeet! Unde ești? Am căzut din copac! - anunță frățiorul necăjit. -Piiiiiit! Vin și eu, nu te las singur
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
ei, dar e bine venită în familia lebedelor. -Mă pui, te rog, pe o lebădă albă, cu ochi negri și cioc roșu aprins? Te-am așezat, dar să stai cuminte și vei avea un peisaj deosebit în față. -Șirul lebedelor despică apa în două și noi înotăm în VE, ca și păsările pe cer! Ce frumos! -Acum o duc pe soră ta, pe Cris, la papagali. -Ce bine! -Ascultă numai, ce vorbesc aceste păsări și spune-mi și mie, ce ai
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
din gâtul ei Începură să iasă văicăreli arhaice din Orientul Apropiat: ― ULIULIULIULIULIULIU! ULIULIULIULIULIULIU! Bunicul meu privi Înmărmurit cum soția lui cea pudică Își făcea zdrențe Îmbrăcămintea sub ochii lui poalele rochiei, talia, pieptul, gulerul. Cu o ultimă sfâșiere, rochia se despică În două și Desdemona se Întinse pe linoleum, arătându-și lenjeria ei jalnică: sutienul cu balene, supraâncărcat, chiloții mohorâți și corsetul imens, de ale cărui jartiere trăgea acum, apropiindu-se de culmea pandaliilor sale. Dar până la urmă se opri. Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
povestea mea, Îmi trebuie mai mult ca niciodată. Nu mai pot să stau retras și să privesc totul de la distanță. De acum Înainte tot ce vă voi spune este colorat de experiența subiectivă dată de participarea la evenimente. Aici se despică povestea mea, se divide, trece prin meioză. Deja lumea pare mai grea acum, că fac și eu parte din ea. Vorbesc despre pansamente și despre vată muiată, despre mirosul de igrasie din sălile de cinema, despre toate pisicile păduchioase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
NU AVEM CE NEGOCIA! SUNTEȚI NIȘTE TERORIȘTI ȘI VEȚI MURI CA NIȘTE TERORIȘTI! Capitolul 12 La orizont, modelat după forma dealurilor din depărtare și a micuțelor case și biserici, o linie portocalie apăru ca o sabie de flăcări în noapte. Despică întunericul, separându-l în pământ și cer. Atunci mi se făcu frig! Ca și cum aș fi fost scufundat într-o apă înghețată, pielea mi se făcu ca de găină și totul începuse să încetinească în jurul meu. Creierul îmi înghețase! Inima îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
să mă rănească? Te-ai dematerializat. "Poftim?" Sigur! Corpul tău a reacționat instinctiv. Celulele, chiar atomii din care sunt făcute ele, au devenit distante. Legătura dintre ele nu a mai existat. Au fost doar... molecule în aer, iar glonțul a despicat, trecând prin tine, doar aer. În urma lui, celulele dispersate s-au reunit, așa cum au fost inițial, sub influența, mai bine zis puterea minții tale. Deci, în cazul unui pericol, mintea mea manipulează materia din jur, chiar și propriul meu corp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mare, un ocean... un univers. Un univers de posibilități, pentru că eu deveneam un copac și începeam să-mi observ evoluția, de la sămânță, la cea mai îndepărtată frunză. Și creșteam! Cu fiecare secundă și moment, ramurile mele se extindeau și se despicau. Se întăreau și apoi iar se despicau. Eram ca o pânză de păianjen, iar în mijlocul plasei mă aflam eu, iar o arahnidă invizibilă țesea și țesea și țesea spre nesfârșit. Dar eu simțeam. Simțeam fiecare nod din copac în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de posibilități, pentru că eu deveneam un copac și începeam să-mi observ evoluția, de la sămânță, la cea mai îndepărtată frunză. Și creșteam! Cu fiecare secundă și moment, ramurile mele se extindeau și se despicau. Se întăreau și apoi iar se despicau. Eram ca o pânză de păianjen, iar în mijlocul plasei mă aflam eu, iar o arahnidă invizibilă țesea și țesea și țesea spre nesfârșit. Dar eu simțeam. Simțeam fiecare nod din copac în care se făcea o ramificație, fiecare picătură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
tu pe mine. Luna pe cer trece-așa sfântă și clară, Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară, Stelele nasc umezi pe bolta senină, Pieptul de dor, fruntea de gânduri ți-e plină. Nourii curg, raze-a lor șiruri despică, Streșine vechi casele-n lună ridică, Scîrție-n vânt cumpăna de la fântână, Valea-i în fum, fluere murmură-n stână. Și osteniți oameni cu coasa-n spinare Vin de la câmp; toaca răsună mai tare, Clopotul vechiu împle cu glasul lui sara
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
sfâșie stomacul, provocându-i dintr-odată greață fierbinte. Se Îndepărtă greoi, la pas, pe labele lui mari, clătinându-și stomacul mare și rănit printre copaci, spre iarba Înaltă, la adăpost, când bubuitura se auzi din nou, trecând peste el și despicând aerul. Apoi tunetul se auzi din nou și-l lovi jos, Între coaste, sfâșiindu-i carnea și un șuvoi de sânge fierbinte și-nspumat Îi umplu gura, așa că o luă la fugă Înspre iarba Înaltă, unde se putea ghemui ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
dacă nu-i lua nimeni, buștenii rămâneau pe mal până se umflau de apă și putrezeau. Tatăl lui Nick presupunea mereu că asta o să se-ntâmple, așa că angajă câțiva indieni să vină să-i taie cu fierăstrăul și să-i despice În așchii și butuci de ars În cămin. Dick Boulton coborî spre lac, ocolind casa. Erau patru bușteni mari, aproape Îngropați În nisip. Eddy atârnă fierăstrăul de craca unui copac. Dick lăsă topoarele pe micul debarcader. Dick era metis și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
aproape de coadă, Îl lovi de buștean. Păstrăvul fremătă rigid. Îl Întinse pe buștean, la umbră, și apoi rupse gâtul celuilalt păstrăv În același fel. Stăteau Întinși, unul lângă celălat, pe buștean. Era o captură bună. Se apucă să-i curețe, despicându-i dinspre coadă spre cap. Măruntaiele, limba, branhiile, ieșiră toate deodată. Amândoi peștii erau masculi - lăsară dâre lungi, gri-albicioase, moi și curate de lapți. Toate măruntaiele, curate și compacte, ieșeau În masă. Nick aruncă resturile pe mal pentru nurci. Spălă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pe o arșiță înăbușitoare, s-a pornit din senin un potop ca la începuturile lumii, cu tunete și fulgere care mai de care mai înspăimântătoare. Și în toiul furtunii, cu o bubuitură asurzitoare un trăsnet s-a năpustit asupra stâncii, despicând-o și dându-i numeroase și felurite înfățișări. Se spune că de atunci mulți curioși vin să vadă stâncile cele detunate de trăsnet și unde se adăpostesc pustnicii, cei care vor să îl afle pe Dumnezeu în inima muntelui. Cerințe
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Conștiința Veșniciei. Tot ce am simțit a fost că-l considerau pe Rupert un fel de zeitate care i-ar fi putut salva. Curând, trei bărci Încărcate cu cei doisprezece tovarăși ai mei, ghidul lor și cantități excesive de bagaje despicau valurile lacului Inle. Iar eu eram bompresul invizibil al bărcii din frunte. Plimbarea ar fi fost idilică dacă nu ar fi fost frigul și duduitul motoarelor atașate În exteriorul bărcilor. Dar prietenii mei erau fericiți, cu dinții strânși În bătaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cât vedeau cu ochii, avea cam șase metri lățime și era Înspăimântător de adâncă - un labirint amețitor de coturi și curbe care se continuau În adâncime făcând imposibil de văzut unde era fundul prăpastiei. Părea că miezul pământului plesnise și despicase muntele În două. Ar putea fi o dolină, spuse Roxanne. Am văzut una În Galápagos. Se spunea că ar avea vreo doi kilometri adâncime. Dar nimeni nu știa sigur, din moment ce toți cei care coborâseră să cercetaze nu se mai Întorseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]