1,201 matches
-
hotare erau contestate de o masă semnificativă, dovedindu-se astfel o flexibilitate destul de mare și o capacitare a celor implicați de a influența direct distribuirea resurselor. Așadar, mecanismul de aplanare a conflictelor legate de împărțirea terenului era întoarcerea terenului în devălmășie și reîmpărțirea lui. Acest mecanism funcționa și în cazul conflictelor între sate și în cazul conflictelor între săteni. Conform teoriei, pentru ca un mecanism de aplanare a conflictelor să fie eficient, el trebuie să nu impună costuri mari. Dacă judecăm prin
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cât tehnicilor agricole rudimentare care nu permiteau exploatarea an de an a aceleiași parcele. Prin urmare, nici nu ar fi fost avantajos din punct de vedere economic ca o gospodărie să aibă definit exact terenul care îi revenea spre exploatare. Devălmășia era, după cum afirmă Stahl, provocată de mijloacele tehnice care necesitau mobilitate în stabilirea locului culturilor. Forma de proprietate care seamănă cel mai mult cu proprietatea privată, dar este totuși departe de a o putea numi astfel este stăpânirea locurească. Aceasta
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
tehnice la început, menite să împiedice ieșirea vitelor dintr-un anume țarc sau intrarea vitelor în anumite tarlale, capătă un sens juridic: gardul devine semn de proprietate.” (Stahl, 1998, vol. II, p. 171) Apariția ocinilor nu implică nici ea dispariția devălmășiei întrucât, pe lângă faptul că ocina nu era o proprietate privată propriu-zisă, exploatarea agricolă se făcea în continuare pe mai multe categorii de terenuri aflate în devălmășie, nicio gospodărie neputând supraviețui doar prin exploatarea ocinilor (Stahl, 1998, vol. II, p. 171
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
proprietate.” (Stahl, 1998, vol. II, p. 171) Apariția ocinilor nu implică nici ea dispariția devălmășiei întrucât, pe lângă faptul că ocina nu era o proprietate privată propriu-zisă, exploatarea agricolă se făcea în continuare pe mai multe categorii de terenuri aflate în devălmășie, nicio gospodărie neputând supraviețui doar prin exploatarea ocinilor (Stahl, 1998, vol. II, p. 171). Pe lângă factorii tehnici și demografici care au contribuit la apariția ocinilor, obștea avea o serie de reguli explicite cu privire la modalitatea de transformare a stăpânirilor locurești în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
încă păduri fără stăpân. În ciuda acestui fapt, exista totuși un fel de împărțire naturală, de la sine a munților și pădurilor în funcție de distanța de la sat la aceste sisteme de resurse (Stahl, 1998, vol. I, pp. 132-135). Exploatarea pădurii în perioada de devălmășie absolută se făcea fără reguli care să impună limite cantitative sau tehnologice. Pădurea ca atare nu era considerată un bun în sine. Atâta timp cât limitele tehnologice, demografice și gradul de dezvoltare a economiei, a piețelor împiedicau transformarea lemnului în marfă, preocuparea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de studiul lui Stahl, analiza asupra acestor sisteme de resurse se va centra pe zona Vrancei. Împărțirea inițială a Munților Vrancei a fost un rezultat al colaborării dintre cele 14 obști sătești originare, fără niciun amestec din partea statului. Trecerea de la devălmășia de ocol la împărțirea pe sate a munților a avut ca primă cauză preocuparea de a asigura tuturor satelor un acces egal la anumite locuri de pășunat. Astfel, conform opiniei lui Stahl (1998, vol. I, pp. 132-135), primele distribuiri ale
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
motivul pentru care nu a produs o criză a fost dat nu de o acțiune conștientă a apropriatorilor, ci de faptul că nu aveau capacitatea tehnică și dezvoltarea demografică de a epuiza respectivele sisteme de resurse. 2.3.4. Dezagregarea devălmășiei absolute Deși obiectul acestei analize este proprietatea în comun a bunurilor comune, voi lua în discuție și fenomenul de destrămare a devălmășiei absolute, întrucât concluziile la care ne-ar putea duce această etapă sunt relevante pentru forma de organizare anterioară
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
nu aveau capacitatea tehnică și dezvoltarea demografică de a epuiza respectivele sisteme de resurse. 2.3.4. Dezagregarea devălmășiei absolute Deși obiectul acestei analize este proprietatea în comun a bunurilor comune, voi lua în discuție și fenomenul de destrămare a devălmășiei absolute, întrucât concluziile la care ne-ar putea duce această etapă sunt relevante pentru forma de organizare anterioară. De exemplu, faptul că dezvoltarea capacităților tehnice de exploatare, dezvol tarea piețelor și creșterea demografică au coincis cu declanșarea procesului de destrămare
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
întrucât concluziile la care ne-ar putea duce această etapă sunt relevante pentru forma de organizare anterioară. De exemplu, faptul că dezvoltarea capacităților tehnice de exploatare, dezvol tarea piețelor și creșterea demografică au coincis cu declanșarea procesului de destrămare a devălmășiei ar putea fi interpretat ca un eșec al vechii organizări de a identifica un model de organizare care să permită în același timp o exploatare avansată și menținerea formei de proprietate în comun. Faptul că abia acum apar reguli de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a se considera proprietar deplin.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 181-183) Țăranii contestau terenurile îngrădite și se adunau noaptea pentru a dărâma gardurile. Când lemnul a devenit marfă, cei care aveau resurse să facă tăieri masive au profitat de legea devălmășiei și au tăiat fără limită. Perioada aceasta de abuzuri cu efecte devastatoare asupra pădurii este foarte bine ilustrată de D. Sârbescu Lopătari (apud Stahl, 1998, vol. II, pp. 183 184): Nu cred să fi existat vreodată vreun chip mai barbar
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a venit din eșecul comunităților în a se proteja de influența externă, de pătrunderea unor acaparatori, eșec generat de permanentul conflict, semnalat pe parcursul analizei, dintre legile formale și regulile internalizate de săteni. După cum afirmam, concluziile asupra perioadei de destrămare a devălmășiei absolute sunt relevante pentru perioada de devălmășie absolută. Astfel, faptul că sistemele de resurse au intrat în criză ca urmare a acțiunilor unor acaparatori externi ne împiedică să ne pronunțăm cu privire la eficiența vechiului sistem de organizare. Pentru a putea afirma
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
se proteja de influența externă, de pătrunderea unor acaparatori, eșec generat de permanentul conflict, semnalat pe parcursul analizei, dintre legile formale și regulile internalizate de săteni. După cum afirmam, concluziile asupra perioadei de destrămare a devălmășiei absolute sunt relevante pentru perioada de devălmășie absolută. Astfel, faptul că sistemele de resurse au intrat în criză ca urmare a acțiunilor unor acaparatori externi ne împiedică să ne pronunțăm cu privire la eficiența vechiului sistem de organizare. Pentru a putea afirma dacă devălmășia absolută a fost eficientă sau
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sunt relevante pentru perioada de devălmășie absolută. Astfel, faptul că sistemele de resurse au intrat în criză ca urmare a acțiunilor unor acaparatori externi ne împiedică să ne pronunțăm cu privire la eficiența vechiului sistem de organizare. Pentru a putea afirma dacă devălmășia absolută a fost eficientă sau nu, ar fi trebuit ca ea să ajungă la condiții tehnice și demografice care să fi permis epuizarea resurselor. În lipsa dovezilor empirice, ne putem pronunța asupra eficienței devălmășiei absolute doar prin comparație cu schema teoretică
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de organizare. Pentru a putea afirma dacă devălmășia absolută a fost eficientă sau nu, ar fi trebuit ca ea să ajungă la condiții tehnice și demografice care să fi permis epuizarea resurselor. În lipsa dovezilor empirice, ne putem pronunța asupra eficienței devălmășiei absolute doar prin comparație cu schema teoretică a analizei instituționale, așa cum am făcut în paragrafele anterioare. Prin urmare, devălmășia absolută ca sistem de organizare nu a ajuns niciodată la maturitate instituțională. Pentru a se fi perfecționat, ea ar fi trebuit
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
să ajungă la condiții tehnice și demografice care să fi permis epuizarea resurselor. În lipsa dovezilor empirice, ne putem pronunța asupra eficienței devălmășiei absolute doar prin comparație cu schema teoretică a analizei instituționale, așa cum am făcut în paragrafele anterioare. Prin urmare, devălmășia absolută ca sistem de organizare nu a ajuns niciodată la maturitate instituțională. Pentru a se fi perfecționat, ea ar fi trebuit să se confrunte cu condiții de raritate. Condițiile de raritate au fost însă create de modul în care anumiți
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
devălmașe, modificând în același timp și forma de proprietate, și patternurile decizionale. Faptul că acaparatorii externi nu au putut exploata abuziv sistemele de resurse decât prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că a putut fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretată ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional astfel încât să poată fi menținută. Revenind la suprapunerea defectuoasă între
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
modificând în același timp și forma de proprietate, și patternurile decizionale. Faptul că acaparatorii externi nu au putut exploata abuziv sistemele de resurse decât prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că a putut fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretată ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional astfel încât să poată fi menținută. Revenind la suprapunerea defectuoasă între nivelul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
decât prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că a putut fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretată ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional astfel încât să poată fi menținută. Revenind la suprapunerea defectuoasă între nivelul constituțional și „obiceiul pământului”, agenții economici cu profil forestier cumpărau dreptul țăranului de a exploata pădurea conform Codului civil și exploatau „după puteri
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cu valoare economică mare, iar ultimele împiedicau valorificarea lor. Nu în ultimul rând, beneficiile generate de resurse au o distribuție nesigură, motiv pentru care zonele de accesare a resurselor exploatate se modificau regulat. După ce am stabilit, conform grilei teoretice, că devălmășia absolută era cea mai bună formă de organizare la acea vreme, voi încerca să formulez o concluzie și în privința eficienței aranjamentelor instituționale particulare identificate în satele devălmașe. Pe parcursul capitolului am punctat diversele elemente care ne determină să afirmăm dacă acele
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
datorită condițiilor tehnice și economice, resursele erau abundente, fapt care nu a generat preocuparea pentru exploatarea sustenabilă. Un alt factor e reprezentat de imaturitatea administrației. Când statul își face simțită prezența, iar tehnologia și economia amenință supraviețuirea sistemelor de resurse, devălmășia începe să se destrame. Nu știm în ce măsură destrămarea acesteia poate fi pusă pe seama propriei incapacități sau pe seama altor factori, întrucât nu avem elementele necasare pentru a ne pronunța. Scopul acestui capitol este însă acela de a vedea dacă avem în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
că nu avem un exem plu testat empiric în care capacitățile de exploatare să fie suficient de dezvoltate pentru a provoca raritate și în care proprietatea în comun să fi împiedicat acest lucru. De asemenea, nu avem un exemplu de devălmășie absolută care să coexiste cu o autoritate externă suficient de consolidată, element esențial dacă suntem în căutarea unor exemple de guvernare a bunurilor care să fie aplicabile României de azi. Nu afirm că soluția guvernării în comun nu este potrivită
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
schimbă fețe-fețe. De unde știe? — Armele! urlă instructorul. Gladiatorii înțepenesc. Vittelius se retrage prudent spre mar gine, lângă Pusio. — Până număr la zece, să fiți la locurile voastre, că alt min teri... Nu termină niciodată amenințările. Nu este nevoie. — Unu... În devălmășie, luptătorii se reped să-și ia armele și se așază în formație. — Doi... Pusio privește concentrat. Are la început impresia că fiecare apucă la întâmplare ce-i cade în mână: care un scut lung și arcuit, care o sabie dreaptă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în a doua parte a secțiunii. Astfel, satul arhaic este un sat cu o obște democratică egalitară, vag colorată gerontocratic și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași, formând o singură „ceată” închisă nebăștinașilor, folosind trupul de moșie în „devălmășie absolută”, prin „stăpâniri locurești” și, excepțional, „pe sumă de stânjeni”, pe baza unei economii naturale, dominată de „folosirea” prin muncă directă a pământului, cu tehnicile primitive ale defrișărilor și desțelenirilor permanente” (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Pe de altă
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
posibilă obiecție este că nivelul confederal ar fi putut dispărea și numai sub efectul singular al expansiunii piețelor interne. Contrafactual, acest lucru este desigur posibil, însă nu este și necesar: mai degrabă, nivelul confederal ar fi putut asigura tranziția de la devălmășia pe toată Vrancea la confederația satelor cu obști teritorializate. O asemenea confederație nu ar fi inclus nicio contradicție. Se prea poate ca stimulentele în direcția teritorializării pe sate și tendințele de acaparare privată să fi crescut incidența conflictelor interne prin
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
înseamnă să admitem existența obligațiilor ori a datoriilor, nu implică în mod necesar și admiterea drepturilor. Interludiu: despre ubicuitatea bunurilor comune Două caracteristici sunt definitorii pentru modul devălmaș de gestionare a bunurilor pe care azi le numim comune. Folosirea în devălmășie a unui bun precum izlazul însemna, pe de o parte, că niciun membru al obștii nu putea fi împiedicat să îl folosească, deci că avea acces la acesta (în terminologie modernă, zicem că bunul nu este exclusiv); pe de altă
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]