2,015 matches
-
și grotele din mare, construise o altă reședință, mică, luxoasă. El n-o văzuse niciodată, nu avea despre ea nici măcar imagini mentale. Știa doar că acolo fusese exilat și-și luase viața Nero, fratele său mai mare. Și în vila devastată de pe insula Pontia rămăsese garnizoana de gardă. Ca și în insula Pandataria, recuperă, închisă într-o urnă sărăcăcioasă, cenușa lui Nero. Greutatea aceea insignifiantă era puternicul, veselul său frate mai mare, mai înalt decât tatăl lor, cel care, când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
nelămurită. Vorbești despre vechiul templu egiptean demolat de Tiberius, Augustus? — Despre acela, zâmbi Împăratul. — Oamenii nu trec cu plăcere pe-acolo, îndrăzni să spună Manlius. Se vorbește despre niște vrăji, despre zgomote în vreme de noapte... Micul templu isiac fusese devastat și redeschis de patru ori, urmând destinul puterii. În timpul războiului împotriva Aegyptus-ului, poporul neștiutor, senatorii dezamăgiți și nemiloșii tribuni militari - o singură dată, toți laolaltă - spuseseră că lui Marcus Antonius i se întunecase judecata în ziua când dăruise terenurile zeilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
devastarea templului isiac din centrul Romei avea să facă plebea să se dezlănțuie, împinsă de vechile superstiții și de intoleranță; prin urmare, era foarte utilă. Se declară de acord, zâmbind cu blândețe. Iar oamenii aveau să ardă vechile papyri, să devasteze încăperile, să dărâme statuile și să le arunce în fluviu, împreună cu obiectele de cult și cu cadavrele preoților. Saturninus continuă: — Mensa unde preoții egipteni ard parfumurile acelea otrăvitoare, masa aceea de bronz și de aur acoperită cu semne obscure, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cetatea Carthago. În câțiva ani, profitând de încrederea Împăratului, devenise peste măsură de bogat. Bogățiile lui proveneau din furturi necontrolate, sentințe plătite, comisioane pentru aprovizionarea militară și pentru lucrările publice, pentru întreținerea străzilor și apeductelor, până și pentru reconstruirea orașelor devastate de cutremure sau inundații. Furturile lui îndelungate începeau să afecteze finanțele imperiale; averea lui scandaloasă stârnea lăcomia celorlalți curteni. Și pe când puterea lui devenea tot mai fragilă, el nu înțelegea că oricui i-ar fi fost ușor să-i dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
nepoata divinului Augustus, soția lui Germanicus, mama lui Gajus Caesar Augustus Germanicus princeps“. Nimic altceva; nici condamnarea, nici uciderea, nici felul în care a murit; jumătatea de jos a acelui spațiu a rămas liberă. După multe secole, când mausoleul fusese devastat și jefuit, recipientul de marmură, cu inscripția lui tăioasă, a călătorit mult prin Roma. În secolul al XIV-lea, spațiul interior gol a fost mărit, iar cubul a fost folosit pentru cântărirea grâului la piață. Nimeni nu mai înțelegea acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
plămânii și i-ar dezumfla. Dar păsările? întrebă el, rugându-se în gând ca nimic să nu se fi întâmplat cu vulturii călători. Nu i-ar fi păsat dacă s-ar fi mutat pe altă clădire, dar l-ar fi devastat vestea că au fost cumva răniți sau uciși. - Thom a spus că sunt bine. S-au mutat pe celălalt pervaz. Au mai stat o clipă îmbrățișați, apoi a intrat Thom. - Trebuie să îți schimb poziția. Sachs îl mai trase încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
lemn de plută; nu ca să i-l admire, ci doar ca să-i remarce existența. Acum, era mai mare și Îi plăcea să se considere copilotul Packard-ului. Pe JIm Îl interesaseră dintotdeauna avioanele, mai cu seamă bombardierele japoneze care, În 1937, devastaseră cartierele Shanghai-ului, Nantao și Hongkew. Stradă după stradă, casele chinezești fuseseră făcute una cu pămîntul, iar În Avenue Edward VII o singură bombă ucisese o mie de persoane, mai mult decît oricare altă bombă din istoria războaielor. Principala atracție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
domnul Maxted aveau să-și ia lua locul cam la mijlocul cozii. Ultimii veniți tropăiau pe cărarea de zgură, urmăriți de sute de prizonieri costelivi. Într-o zi din săptămîna precedentă nu se dăduse mîncare, rezultat al unui raid Superfortress care devastase orașul Tokyo, iar prizonierii continuaseră să privească spre bucătării pînă după-amiaza tîrziu. Tăcerea Îl descumpănise pe Jim, amintindu-i de cerșetorii de lîngă casele din Amherst Avenue. Fără să stea pe gînduri, Își scosese pantofii și Îi ascunsese printre morminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Hangchow. Poliția militară aduse Înapoi la casa paznicilor grupul de șase englezi care Încercaseră să meargă pe jos la Shanghai. Bătuți crunt, zăcură inconștienți pe treptele casei paznicilor. CÎnd sergentul Nagata permise să fie duși În priciurile lor, descriseră regiunea devastată de la sud și vest de Shanghai, miile de țărani disperați, mînați Înapoi la oraș de japonezii În retragere, și bande de jefuitori și de soldați Înfometați din armatele regimului marionetă, lăsați să se apere singuri. În ciuda acestor pericole, chiar a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
frac și pantaloni vărgați și stătea pe o cruce dintr-un cimitir ruinat și devastat de bombe care nu mai știi dacă era Coreea, China, Cuba sau Zanzibar. Sunt multe țările lumii. Și multe, războaiele. Sunt multe și cimitirele, ruinate, devastate de bombe. Bombele lui Eisenhower. Așa era caricatura de Nell Cobar. „A murit Kennedy!”, spuneau gospodinele și gospodarii. John Fitzgerald Kennedy a fost asasinat. Iar tu, tu nu poți să crezi că Kennedy a murit. Kennedy este pentru tine ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
să aduceți flori domnești!”, așa au spus la telefon. A murit bunica, bătrâna ta bunică, și odată cu ea s-a dus și o fărâmă a veacului trecut. Ochii și mintea ei au dus dincolo de mormânt imaginea capitalei, a unei Viene devastate de război, ea căutându-și fratele ce pleca pe frontul italian, „toate, iubirea, primăvara, anii, necazurile, tot, sunt Încă vii În ochii capului rostogolit pe eșafod”, ehe, „ce zici, vere” Îți spune o rudă venită de pe undeva de la Sibiu mușcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
secundă, Împrăștiind sub roți, printre grelele spițe, peste biele și motor bucăți de carne, piele, oase, viscere și valuri de sânge pe care locomotiva le duce sub bătăile ucigașe ale „cravașei” acum spre un definitiv pierdut orizont. Imensa câmpie e devastată de o liniște absolută. Locomotiva ucigașă a trecut pe aici precum glonțul prin ceață. Departe, aproape insesizabil, ciobanul cu oaia lui, Încremenit În timp și spațiu. Câmpie În față, câmpie În spate, câmpie În dreapta, câmpie În stânga. Fără să tulbure veghea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și cu trei degete ale mânii drepte, împreunate la vârfuri ca pentru închinăciune, am apucat cele câteva fire de păr din creștetul capului, ridicându-mi astfel țeasta ca un capac de pudrieră. Acum, când se putea vedea rumeneala creierului meu devastat de un incendiu lent și înăbușit, rugai pe David Golder să se urce pe masă, ca să poată observa fenomenul, la care el mi-a răspuns de jos, că nu e lichidator la nici o societate de asigurare pentru fixarea pagubelor cauzate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
semnat, după atâtea revizuiri, tăieturi și modificări subtile ale dialogurilor și indicațiilor regizorale, să i se spună, după toate acestea, că “Îi lipsește intriga“! Pentru numele lui Dumnezeu, cum să mai bage intrigă În ea acum? În primul moment fu devastat, apoi Însă se Înfurie. Era limpede că Daly, speriat de lanțul de nereușite din faimoasa sa „stagiune“, Își pieduse curajul și credința În Calea doamnei Jasper, până acolo Încât uitase că odată avusese o părere bună despre ea. Ce Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
că are mintea tulburată de boală. Termenul „sigilat“, care apărea de mai multe ori În mesaje și care sugera secrete Întunecate așteptând să fie scoase la iveală, Îi stârnea teama. Nu se Îndoia că Fenimore se omorâse și era destul de devastat de tragismul acestui fapt, dar lucrul de care Îi era cu adevărat frică era că ar fi putut găsi dovezi că făcuse pasul din cauza lui. Corectitudinea bănuielilor cu privire la primul aspect i se confirmă de Îndată ce văzu, din interiorul apartamentului, fereastra de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
refăcute din ruine piatră cu piatră, m-a atras, ori de câte ori mi-am vizitat orașul natal care făcea eforturi ca să semene din nou cu sine, aceea mai izolată, din apropiere de Mottlau, Sankt Johann. Rămas întreg pe dinafară, dar ars și devastat pe dinăuntru, edificiul de cărămidă atât de afectat le-a folosit restauratorilor polonezi timp de decenii întregi ca magazie pentru refolosirea unor fragmente rămase intacte în ceea ce privește detaliile. Atunci când, în martie ‘58, l-am întrebat de această biserică pe un bătrân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pe debutantul din care la sfîrșit nu mai rămînea nici umbra debutului. După cei doi, practic, procesul de salubrizare literară era Încheiat, oricine mai avea ceva de spus o și făcea, dar fără să mai atingă nivelul letal al radiației. Devastau, nelăsînd În aer nici urmă de speranță. Un adevărat holocaust. Faptul că-mi era destul de milă de cei puși la zid nu Însemna decît că nu pricepeam rolul cenaclurilor. Aveam să-l pricep peste ani, ca scriitor, dar mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
la pîndă, Îi băgau În cală ca pe șerpi , așadar nu doar că Îl acceptă dar, mai mult, se arată Încîntați să-i facă vocea a doua, a treia și așa mai departe. A doua scenă: finalul, cînd, după ce focul devastează cortul predicii incendiind-o și pe sora Falconer, Gantry Își redobîndește masca de comis voiajor și este de acord să-i redea speranța mulțimii din jur cîntînd același On my Way; Într-adevăr, Lancaster se află din nou pe drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
aninată de colțul ochilor, dar asta ar fi putut-o avea oricine altcineva, și totuși, da, el era, scria pe ecran. Se transformase, cu adevărat, din nou În Johnny Handsome, un actor de duzină În filme de duzină cu figura devastată de droguri și noua operație estetică de data asta executată pe dos, În lumea adevărată. Ca să fie și mai rău, nici măcar nu te sperie, așa cum o face De Niro, ce reușește În orice clipă să-și compună, fără să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nici eu - pentru a explica de ce fusese visul atât de înfricoșător. Adevărul este că îl recunoscusem pe bărbatul care se aplecase deasupra patului. Îl recunoscusem pentru că eram eu. Eram eu, bărbat matur, privindu-mi sinele tânăr și fața mea era devastată de bătrânețe și brăzdată ca o sculptură veche de urmele suferinței. Fotografia era una dintre pasiunile tatei. Avea un aparat mic într-o cutie de piele și un blitz improvizat de el, iar în loc de cameră obscură acoperea ferestrele de la baie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
intrarea În Mecklenburgh Place, apoi intră În piață. Casele georgiene, delicate ca niște figuri bine-crescute, plictisite și inexpresive, Îi părură amenințătoare - pînă cînd Începu să meargă și văzu cerul din spatele ferestrelor și-și dădu seama că multe dintre ele fuseseră devastate de explozii și foc. Crezu că-și amintește care dintre ele era casa Juliei, deși fusese aici o singură dată. Dar era sigură că a Juliei era la capătul uneia dintre casele Înșiruite. Își aminti că avea o treaptă spartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
sunetele schimbătoare ale pămîntului. Curînd asta deveni descurajant. Se gîndeau la șobolani, vipere și vagabonzi. O luară Înainte, mai repede, Îndreptîndu-se spre adăpostul străzilor din spatele stației de metrou din Cannon Street. Aici erau clădiri de birouri și bănci; unele fuseseră devastate În 1940, și nu mai fuseseră reparate de-atunci, altele erau Încă folosite, dar la această oră și, mai cu seamă, sîmbătă seara nu puteai spune În ce stare se află, de fapt; toate arătau fantomatic - și-ți dădeau sentimentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Barbie Întărit, pe jumătate uscat, care a Început să miroase a ceva care seamănă cu mirosul de mormoloci, din câte Îmi amintesc. Apoi, Încep să dezlipesc dintr-un colț covorașul antiderapant ale cărui ventuze cedează cu un râgâit indignat. Apoi devastez dulăpiorul În căutarea unui ulei de baie relaxant - levănțică, castravete de mare, bergamotă -, dar cum mereu mi se termină aromele relaxante, mă mulțumesc cu o chestie care face spumă, se numește Vitality și are o culoare radioactivă de lămâie verde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
tolănită ca un covrigel bronzat pe o salteluță albă. Bună, i-am spus. —De-vas-ta-tori! exclamă ea, uitându-se la bikinii mei. —Poftim? Sunt devastată, zise Jazzy. —De ce? De bikinii tăi. Ce, e ceva în neregulă cu ei? Nu! Nuuuuu! Sunt devastată în sensul bun al cuvântului, sunt sexy. Îți făceam un compliment. —Mulțumesc mult, Jazz. Și eu sunt devastată de costumul tău, i-am întors complimentul. Purta un costum de baie cu imprimeu exotic și avea în jurul gâtului mai multe diamante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
la bikinii mei. —Poftim? Sunt devastată, zise Jazzy. —De ce? De bikinii tăi. Ce, e ceva în neregulă cu ei? Nu! Nuuuuu! Sunt devastată în sensul bun al cuvântului, sunt sexy. Îți făceam un compliment. —Mulțumesc mult, Jazz. Și eu sunt devastată de costumul tău, i-am întors complimentul. Purta un costum de baie cu imprimeu exotic și avea în jurul gâtului mai multe diamante decât un întreg alai de starlete pe covorul roșu de la Hollywood. Cred că afișa versiunea FdRÎ a genului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]