4,097 matches
-
D.C. Ollănescu-Ascanio, N. Beldiceanu, I.N. Roman, N. Petrașcu. În mod deliberat, junimiștii nu au adoptat statute organizatorice, mulțumindu-se cu un secretar, Iacob Negruzzi, suplinit, în perioada 1871-1873, de A.D. Xenopol. În acceptarea unor noi membri, J. se călăuzea după deviza „Entre qui veut, reste qui peut!” -„Intre cine vrea, rămână cine poate!”. Din toamna anului 1876, a luat ființă în București o a doua J., ale cărei ședințe aveau loc numai în casa lui Titu Maiorescu. Din 1885, mutându-se
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
, publicație apărută la București, lunar, în 1919 (nouă numere), având ca director pe Gh. Gologan și redactor pe N. Thomescu-Baciu. Revista este consacrată poeziei, chiar și „programul” fiind scris în versuri: „Deviza-mi va fi cântec și poezie / Revărsând în cale numai veselie.” În sumar intră versuri și versificări patriotice, populare, religioase, soldățești. Sunt antologate poezii de Artur Stavri, N. Thomescu-Baciu, Iuliu Cezar Săvescu și mulți alții, ascunși sub pseudonime, printre poeme
REVISTA POEZIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289248_a_290577]
-
istoria românilor. De asemenea, problemele de ortografie completează lista subiectelor frecvent discutate. În 1845-1846 va fi redactată și difuzată revista manuscrisă săptămânală „Ziorile pentru minte și inimă”, care, distribuită gratuit școlilor românești, va capta repede interesul în principalele orașe transilvănene. Deviza sub care apărea era „Numai cultura va scăpa pe români, și cultura numai națională va fi”, oglindind crezul inițiatorilor ei, îndeosebi al lui Al. Papiu-Ilarian care, în articolul Nescari preliminarii, face un apel vibrant la conștiința românilor, spre a-și
SOCIETATEA DE LECTURA AURORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289753_a_291082]
-
română la gimnaziul din localitate, societatea avea în program activități în vederea cunoașterii limbii și istoriei poporului român. Petru Bran afirma: „Poporul român nu dorește astăzi nimic mai fierbinte decât institute literare naționale, care sunt factorul de căpetenie al culturii adevărate”. Deviza prelua câteva versuri ale lui Gh. Sion: „Mult e dulce și frumoasă / limba ce vorbim / altă limbă armonioasă / ca ea nu găsim”. În primii ani activitatea s-a rezumat la copierea de către elevi a unor articole din diferite publicații românești
SOCIETATEA DE LECTURA A STUDENŢILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289751_a_291080]
-
la discuții și lecturi de „operate” (disertații). Din 1876, la insistențele repetate ale lui Lazăr Petrovici Petrinu, apare și o foaie manuscrisă, „Rosa cu ghimpi”. Foaia a fost scoasă fără întrerupere până în 1894, trecând prin mai multe modificări. Așezată sub deviza „Cultura va salva românimea”, gazeta ieșea de două ori pe lună, scrisă de mână, cu excepția frontispiciului care era tipărit. Cuprinsul este mai ales „literar și umoristic”; s-au publicat și numeroase poezii, povestiri și disertații. Selectarea materialelor se făcea de
SOCIETATEA ACADEMICA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
aveau decât să colinde Dacia de la o margine la cealaltă ca să facă cunoștință cu adevărata limbă română”. El îndeamnă la elaborarea de studii de „istorie națională și literatură poporană în care românismul este adânc sculptat cu obiceiuri, datine și costume”. Deviza lui Hasdeu și, implicit, a societății susține „înflorirea patriei” și exercită o puternică influență asupra intelectualilor. Ca urmare a abnegației și devotamentului cu care membrii asociației se angajează la slujirea limbii române și a istoriei țării, este atras și Mihai
SOCIETATEA ROMANISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289769_a_291098]
-
sau cantoane (A și B): scut roșu-carmin (AB) pe fundal policrom (A) sau maro (B), cu un glob pământesc 4 la vârf (AB), pe axa căruia se sprijină o literă dublă, suprapunând F (Frater) și T (Teutonicus), după cum rezultă din deviză (B), acompaniată În centrul scutului de o lalea albastră (dextra) și o roză (senestra), (A) având un timbre gotic cu numele localității: „Honigberg”. Globul este simbolul unui spirit deschis multitudinii câteodată contradictorii de experiențe, care asumă tacit un adagiu din
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
elevi din provinciile istorice ale României, între aceștia numărându-se George Meniuc, redactor pentru Chișinău, Pavel P. Belu pentru Banat și Oravița, Demostene G. Nolla și Th. Zuca pentru Pind, Petru Sfetca pentru Lipova și Banatul de Nord. S. are deviza „Mai multă lumină”. Articolul-program, intitulat Dacă ni se cere vreun program și semnat de Alex. Al. Ionescu-Lungu, enunță aspirația ca aici „să se întâlnească, să se înfrățească prin scris gândurile celor de la Nistru cu cei de la Tisa, cei din Hotin
SBUCIUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289527_a_290856]
-
și Lirici din România, înființat la 3 aprilie 1908, sub conducerea lui Th. M. Stoenescu. Comitetul de redacție e alcătuit din Th. M. Stoenescu (președinte), G. Popescu (secretar girant), Șt. Ciocârlan, Nicolae Țincu, Lucia Rosandi-Calomeri, Iuliu I. Roșca. Pornind de la deviza „Facem din teatru școală; vrem din autori și artiști, profesori”, prezentă în articolul-program Ce facem... Ce vrem, S. pledează pentru extinderea teatrelor de nivel înalt și în alte capitale de județ, în afara celor consacrate, existente la București, Iași și Craiova
SCENA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289542_a_290871]
-
încheiată. Cu toate acestea, apar și elemente noi: ambiția de a menține un echilibru între viața psihică și rezultatele activității; vanitatea; posturile avantajoase, premiile, distincțiile, favorurile, stima, recunoașterea meritelor, superioritatea, reputația. Onoarea mai întâi, apoi onorurile, acestea trebuie să fie deviza morală a adultului temperat, echilibrat, conștient. Cultul onoarei devine o pseudomistică, dominatoare, care va conduce persoana și viața individului. Mai sunt apoi hipertrofia Eului, manifestată prin tulburări de caracter, erori de judecată etc., adaptarea efectivă, autocontrolul în situațiile dificile ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a solidarității naționale, a unirii sufletești, a comandamentelor morale și de realizări practice ce decurg din ele” și că „va năzui, în aceeași vreme, să fie exponentul vieții culturale, sociale și economice ale celor trei ținuturi din Ardeal și Banat”. Deviza este „O Patrie, o națiune, un monarh!”. Apariția jurnalului va fi salutată de Elie Dăianu, fost director al „Tribunei” din Sibiu, precum și de o serie de importante fete bisericești. Sumarul divers și bogat se structurează în primul rând în rubrici
TRIBUNA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290266_a_291595]
-
să demoleze o ordine spirituală „hâdă”, falsă, și să reformeze viața socială. Revoltat împotriva politicianismului și a arivismului, convins de nocivitatea unor aspecte ale culturii și civilizației occidentale, găsește repere și modele în ortodoxie, în tradiția românească de tip voievodal. Deviza ziarului său - „Credința noastră e să înfăptuim «Țara slobodă și duhovnicească»” - este pusă în practică prin atacuri dure la adresa unor persoane și realități politice, sociale, culturale, între care și gruparea Criterion. Este oripilat de ideologia și de practicile legionare („prostie
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
vechi”, „Scânteia”, 1981, 12 100; Mihai Ungheanu, Interviuri neconvenționale, București, 1982, 155-171; Aurel Martin, „Accente și profiluri”, CNT, 1983, 32; Al. Dobrescu, Actualitatea lui Maiorescu, CL, 1983, 8; Corneliu Vadim Tudor, „Accente și profiluri”, SPM, 1983, 38; Dan Ciachir, O deviză: restaurarea omului, LCF, 1983, 51; Mihai Ungheanu, Exactitatea admirației, București, 1985, 181-202; Ion Cristoiu, Lumea literaturii, București, 1986, 80-83; Ilie Purcaru, Literatură și națiune, București, 1986, 130-139; Gabriel Țepelea, Însemnări de taină, București, 1997, 328-329; Dimisianu, Lumea, 42-43; Popa, Ist.
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
Aiud, săptămânal, între 1 octombrie 1923 și 9 martie 1924, având la 10 februarie 1924 subtitlul „Cea dintâi gazetă românească din Aiud”, ulterior schimbat în „Gazetă culturală”. Director: Ovidiu Hulea; redactor responsabil: Paul Fodorean. În articolul-program, Ori de câte ori, se afirmă că deviza publicației va fi „Totul pentru cultură”. În sumar intră versuri de Livia Rebreanu, Ovidiu Hulea (Către oastea țării...), Vidu Rusmin (Numai noi), Teodor Murășanu (Povestea unui cântec), proză de Al. Ciura și Liviu Rebreanu (Nevasta). O. Hulea scrie despre Titu
ZORILE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290756_a_292085]
-
aleargă spre coșurile de gunoi, aruncă deșeurile în coș, apoi se întorc în fugă, dând ștafeta următorului elev. Câștigă echipa care termină mai repede, aruncând toate gunoaiele în coș. Un mediu curat - o viață sănătoasă” ar trebui să fie o deviză pentru întreaga populație a globului. Este nevoie de mai multă atenție și mai multă responsabilitate din partea fiecărui cetățean pentru a trăi într-un mediu curat, pentru a putea folosi condițiile de viață pe care ni le oferă natura .Însă , se
Educaţia ecologică prin activităţi extracurriculare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
interacțiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv, valorile materiale și spirituale. Bineînțeles că starea mediului înconjurător, ce depinde numai și numai de fiecare dintre noi, ne afectează în mod direct viața și sănătatea noastră. Această temă “”, ar trebui să fie o deviză pentru întreaga populație a globului. Este nevoie de mai multă atenție și de mai multă responsabilitate din partea fiecărui cetățean pentru a trăi într-un mediu curat, pentru a respira aer curat, pentru a bea apă curată și pentru a putea
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
de o școală riguros organizată, întemeiată în anul 550 î.Hr., la Crotona, de către un personaj real, marele matematician al Antichității, Pitagora din Samos. Școala sa a fost luată ca model de către Platon pentru edificarea Akademiei sale, care i-a împrumutat deviza (misiunea) și curriculumul. Pitagora s-a prezentat ca mag, șaman și filosof, dar era un om de știință. Modul de viață pitagoreic impus acusmaticilor la Crotona a atribuit confreriei un caracter ezoteric. Altfel curriculumul, învățăturile și tehnicile de cercetare și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu bine”, să „sară peste hopuri”, și nu să realizeze obiectivele pedagogice propriu-zise. 256. Exprimarea originală a lui Mark Twain este următoarea: I have never let my schooling interfere with my education. Este meditația unui nonconformist, dar ar putea fi deviza tuturor designerilor postmoderni care au transformat nonconformismul în metodă. În loc de încheieretc " În loc de încheiere" Gânduri despre designul curricular ultramodern și teoria generală a curriculumuluitc "Gânduri despre designul curricular ultramodern și teoria generală a curriculumului" Și totuși, cum va arăta curriculumul viitorului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
presă scrisă sau audiovizuală, sub motivația că tot ceea ce nu este interzis este permis. La nivel privat, se înregistrează o reținere mai mare pe linia informațiilor publice și numai documentele cu mențiunea „pentru public” pot fi accesibile tuturor. De fapt, deviza în acest caz este tot ceea ce nu este permis este interzis. Totuși, un tratament special îl au informațiile solicitate de organismele guvernamentale de la unitățile private. La nivelul firmelor, deseori, șefii compartimentelor uzează sistemul consemnării exprese, sub forma unor subcategorii de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de Al. Zanne, iar redactori, Cezar Bolliac, Grigore Alexandrescu, Petre Teulescu și Nicolae Bălcescu (acesta e și redactor responsabil între 2 și 13 august). P.s. a fost unul dintre organele de presă ale revoluției muntene de la 1848. Pe frontispiciu figura deviza revoluției franceze, „Libertate, egalitate, fraternitate”, înlocuită ulterior cu dictonul latinesc Vox populi, vox dei. Ținta publicației, afirmată în articolul-program, era sprijinirea drepturilor poporului „în contra tiraniei” și unirea Principatelor. Cu o orientare sobră și consecvent revoluționară, exprimând în primul rând idealurile
POPOLUL SUVERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288958_a_290287]
-
în opoziție, Valentineanu a combătut mai întâi antiunionismul, apoi ideile politice ale unor miniștri ai lui Al. I. Cuza (N. Kretzulescu, M. C. Epureanu), pentru a continua să-l atace pe domnitorul străin și nedreptățile sociale ale noilor guvernări sub deviza „dreptate-naționalitate-adevăr”. Au colaborat, cu intervenții de natură politică, C.D. Aricescu, Th. Paschides, Th. Pascal (și cu cronici teatrale), D. Bolintineanu și, probabil, I. Heliade-Rădulescu. La R. au mai dat versuri, în primii ani, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, V. Alecsandri, D.
REFORMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289164_a_290493]
-
Aristide Pascal, Pantazi Ghica și I. Geanoglu. Editarea R.D. face parte din cele câteva tentative de întemeiere a unei publicații serioase, care au precedat apariția „Convorbirilor literare”. În program redactorii își propun să contribuie la îndreptarea situației culturale a României. Deviza pe care o adoptă era „Adevăr și dreptate”. Cele două numere ale revistei (care și-a încetat apariția prin suspendare) cuprind articole și studii politice semnate de C.A. Rosetti, I. Heliade-Rădulescu, D. Brătianu, vădind orientarea liberală a comitetului de
REVISTA DUNARII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289207_a_290536]
-
MUREȘUL, revista apărută la Târgu Mureș, săptămânal, între 1 februarie și 15 martie 1946. Prim-redactor este Ovidiu Drimba. Publicație cu orientare democratică, M. își propune o luptă hotărâtă sub deviza „Rege, Țara și Neam”. Idealul democratic formulat în articolele programatice este „libertatea de conștiință a omului moral, libertatea de acțiune a omului rațional”. În acest spirit, pe frontispiciu sunt înscrise valorile călăuzitoare: „Libertate. Dreptate. Prosperitate”. Într-o epocă în care
MURESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288315_a_289644]
-
pe spații mici, prozatorul câștigă în concizie și efect dramatic, reușind narațiuni mai alerte, mai expresive, mai puțin parazitate de elemente străine. Firesc aproape, activitatea lui M. se încheie cu „memoriile unui scriitor”, intitulate Viață și vis (1986) și având deviza „Scriu - deci sunt”. Principalele relatări se referă la cele dintâi încercări literare, încurajate de E. Lovinescu (al cărui elev a fost în liceu, și care este al doilea personaj principal al cărții, amintirile oprindu-se, practic, la data morții criticului
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
redactor e Ilie T. Echim. La numărul 31-33/1945 direcția e asigurată de E. Boșca-Mălin și Ion Costan. Din redacție au mai făcut parte George Sbârcea, Iustin Ilieșiu, Octavian Ruleanu ș.a. Fără să lanseze un program explicit, dar apărând sub deviza Virtus romana rediviva, publicația are un caracter cultural larg și, așa cum o arată diversele ei rubrici - „Luminișuri”, „Scormonind trecutul”, „Maramureșul voievodal” -, este consacrată în primul rând valorilor și tradițiilor regionale, restituite și comentate în numeroase articole pe teme istorice, folclorice
PLAIURI NASAUDENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288838_a_290167]