959 matches
-
tihnită și cam tristă, pe care aproape că nu se circula, dar cu un lung trecut sinistru ce Începea din secolul al șaisprezecelea, când se numea Findsilver Lane, deși pe atunci avea și o denumire mai vulgară datorită canalelor sale dezgustătoare. Sufeream teribil de frig, deși nu este adevărat ceea ce susțin unii și anume că temperatura polară din dormitoarele de la Cambridge făcea să Înghețe apa În cana de la lavoar. Ca să fiu sincer, nu se forma decât o pojghiță subțire de gheață
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
prezență la o ședință de Consiliu la Uniunea Scriitorilor constituia o disidență. Cu sistemul, Leonid Dimov se potrivea ca nuca-n perete. Era un om prea liber pentru a da puternicilor zilei măcar iluzia unei posibile cooperări. * Lăcomia - retrospectiv ușor dezgustătoare - de a mă simți cât mai bine, de a mă ospăta cu plăceri: înaintea regalului marii finale a campionatului mondial de fotbal din Mexic, care urma să înceapă spre miezul nopții și a cărei vizionare, cu prieteni și șprițuri, fusese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ni s-a dat nici măcar un răspuns negativ. Pur si simplu, n-am primit nimic de la „ei”, nici un fel de înștiințare. De parcă „depunerea actelor” n-ar fi fost decât un apăsător coșmar. * Ultimul oportunism, oportunismul de bătrânețe, este cel mai dezgustător și totodată cel mai feroce. Calcă peste cadavre! Inclusiv peste cele ale prietenilor... * În aprilie 1991, la Paris, îmi propusesem să-l întreb pe vechiul meu prieten, „bătrânul Bernard”, expatriat în 1986, dacă în noua lui țară se simte, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
la arma cuvântului, un creator de valori NU trebuie pedepsit (pus la stâlpul infamiei, proscris, cu atât mai puțin condamnat la detenție). În această privință sunt, spre propria mea surpriză, elitist. * Lașitatea, se știe nu de azi, de ieri, e dezgustătoare, grețoasă. Cine și-ar fi putut închipui însă, înainte de 1989, că și opusul ei ar putea fi la fel? De un bun număr de ani trăim în perioada curajului infect. A curajului între ghilimele, desigur. A „curajului” de masă. Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
sau punea la cale crime, nu este nici o diferență, în schimb este mai malefică decât Iliescu fiindcă el a tras cu glonțul, ea cu bazooka. Ea este mincinoasa mincinoșilor. Minciuna este trăsătură psihologică, nu doar morală. A jucat un teatru dezgustător și o făcea pe mironosița, fraierind inclusiv oamenii deștepți. A adus pe scena politică românească noutatea absolută: minciuna în extaz. Ea este ruina politicii, căzătura căzăturilor. A jucat tare sub mantia purității, făcând praf și puritatea și politica. Din cauza ei
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
numea «suflet»). O glumă de prost gust, care a lăsat o impresie negativă în sufletul delicat al copilului. Fiind acum preot și înaintat în vârstă, când i se întâmpla să treacă prin preajma acelei cârciumi, don Calabria își reamintea acea peripeție dezgustătoare. Și spunea: «Să nu răspundeți niciodată cu anumite replici copiilor! Le zăpăcesc inocența și lasă într-înșii o impresie proas tă!». Odată, fără nici o ezitare, a luat foarfecele și și-a tăiat părul pe ceafă, în felul clericilor. Mama Angela
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pe care mama Angela a obținut-o cu mari sacrificii, pentru a pregăti o supă soțului bolnav. «Ah, aici facem chefuri...», mormăi domnul. Și, Giovanni, cu chipul înroșit, a înghițit umilirea suferită de familia sa, imprimându-și în memorie scena dezgustătoare ca o pecete încinsă în foc, până într-atât încât o va repeta totdeauna religioșilor săi ca să-i respecte pe cei săraci, pentru că «sunt chipul lui Cristos în suferință». Într-o altă împrejurare, un domn al aceleiași asociații, văzându-l
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în casele cele mai luxoase (toate acestea, moderne, construite, pe Ring, în locul vechilor cazărmi, sînt infestate și nu găsesc locatari nici la cel mai scăzut preț) în așa măsură încît ziarele erau pline de anunțuri din partea agențiilor de "asigurări" împotriva dezgustătoarelor ființe (Wanzen versicherunggesellschaft) și de rețete adecvate. Despre supremația ploșniței în cetatea imperială, în timp ce în satele cele mai mizerabile din Italia aproape că nu se găsesc, mi s-a dat de către vienezi o explicație plauzibilă: se pare că în casele
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
literar) ca să scrie încă o carte în limba lui Molière. El, care nu e decât un biet bastard al lui Caragiale. Scrie e un fel de a spune: de fapt, el ia banii, iar eu scriu cartea!... Găsesc că e dezgustător din partea Franței să profite de disprețul pentru cultură din fostele țări comuniste și să-i atragă cu sosele și momele pe scriitorii de acolo, să-i determine să renunțe la limba lor maternă. Deschid o paranteză. De ce Uniunea Scriitorilor nu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de jaf și de înstrăinare a tot ce-i românesc. Suntem victima unei false democrații și a unor falși patrioți. Istoria ne este falsificată, avutul furat, înstrăinat, iar peste toate relele propaganda revizionistă maghiară s-a dezlănțuit iarăși furibund, perfid, dezgustător și amenințător cu teza autonomiei, care înseamnă stat în stat, amenințând integritatea granițelor statului român NAȚIONAL și indivizibil. Culisele aspirațiilor maghiare „mocnesc” manevrate și de alte „îndemnuri”, masonerie, finanțe, interese perfide care urmăresc destrămarea și dezmembrarea statului Național Unitar Român
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
înapoi. Gustave le Bon33 a scris despre psihologia mulțimilor și a dat explicarea marelui adaos de puteri pe care individul îl dobândește de la colectivitățile în mijlocul cărora se află. În ziua de 27 aprilie 1875 mulțimea a fost de o lașitate dezgustătoare, n-a știut să reziste și a fugit în fața unor forțe adverse neînsemnate. Dacă a fost rezistență și oarecare manifestație de bărbăție, acestea n-au venit decât din partea agenților și a câtorva studenți. În sfârșit mă văd singur în fața halei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
culturală, politică, didactică, familială) m-au pus în contact cu o lume diversă, surprinzătoare, cu contraste ce mi s-au dezvăluit pe parcurs, uneori abia după ce m-am ciocnit de ele: oameni integri, cu calități remarcabile, și secături cu năravuri dezgustătoare; talentați și veleitari; consecvenți și marionete; moderați și abuzivi; loiali și ipocriți; zeloși și rezervați; sinceri și vicleni; îndrăzneți și fricoși; calmi și anxioși; robaci și superficiali; onești și „învîrtiți”, generoși și egoiști etc. Am asistat la „evenimente”, dar și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
el îi dezaprobă pe cei care (din acest centru universitar sau de aiurea), pentru o mică bijuterie, pentru o piesă de schimb auto, pentru un radiocasetofon etc. cedează din exigență, se pretează la tot felul de tranzacții și „legături” dezonorante. „Dezgustător!”, zice, cuprins de greață, cu capul aplecat în față, gata să și scuipe. „Uite, de pildă L., o femeie rea, la fel de rea ca Gr.” ...Nu-l las să termine și-i spun că povestea, pe care am auzit-o de la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nici dacă există vreo șansă de a-i pedepsi pe cei culpabili. Cînd se vor vedea răzbunați cei corecți? Cum ar putea fi stopat un proces de putrefacție fără intervenții dureroase în corpul social? Dezvăluirea abuzurilor e, oare, suficient de dezgustătoare pentru a opri repetarea lor? și, peste toate aceste întrebări: pe cînd articole despre mafia românească în presa noastră? *În aceeași zi, întîlnire cu Sorin Preda și cu Ion Roșu. Amîndoi nemulțumiți. Primul mi-a vorbit despre „înghesuiala sinistră” din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
qu’on a brûlé”. Făcută din oportunism, o răsturnare similară constat și la noi. Văd și mă mir că unii care abia au prins tonul glasnost-ului încearcă să se erijeze în democrați. Ce despărțire subită de dogmatism, ce năpîrlire dezgustătoare! Cu lipsa noastră, specifică, de memorie, nu-i exclus ca ei să fie crezuți! *Nu doar o singură dată discursul prezidențial se aseamănă cu cel regal. „V-ați arătat astfel la înălțimea situației, iar Țara, care a primit voios să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe care sunt înregistrate aventurile micului și deșănțatului prinț, spre a le confisca și trage în țeapă pe cei care le dețin. Bucureștiul nostru, atât de frumos și ospitalier altădată, este un oraș murdar, invadat de șobolani și securiști, la fel de dezgustători și unii, și alții. Și ceea ce se petrece în capitala celui de al XIII lea congres se repetă la altă scară în toate orașele de provincie. Sunt prezenți la acest congres activiști și chiar oameni de bine din zonele în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mânăstirii. În ceasul acela s-a hotărât pieirea așezământului și, împreună cu ea, amputarea severă a memoriei orașului. 18 decembrie 1984. Se dărâmă biserica Gherghiceni din piața Socului, cartierul Pantelimon. Și de data aceasta, Patriarhia s-a conformat cu cel mai dezgustător servilism ordinelor Partidului Comunist. După ce la 15 decembrie Primăria Capitalei trimitea Arhiepiscopiei Bucureștiului o adresă prin care se solicita avizul pentru dărâmarea bisericii Gherghiceni, patriarhul Iustin Moisescu se grăbea să convoace un consiliu restrâns și, fără a consulta preotul sau
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
niciunul din cele 11 magazine pe care le-am vizitat în două județe. Într-o sâmbătă dimineața, pe la orele 10, într-o alimentară din Sibiu, la secția mezeluri am văzut opt ciolane afumate de porc, trei salamuri și un caltaboș dezgustător la vedere pe care se plimbau niște muște verzi. Când am întrebat de iaurt, vânzătoarea ne-a atras atenția să luăm spirt sanitar, care tocmai sosise. Apă minerală, Pepsi sau Coca-Cola, citronadă, oranjadă, adică tot ce se găsește pentru potolirea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care pleacă din lumea În care s-a născut și și-a visat visul vieții În pragul vârstei de cincizeci de ani nu este de conceput. Dar devenisem un român care, uite, simțea că «acasă» - deși nu există ceva mai dezgustător pentru mine decât dulcegăriile și sentimentalismul ieftin, mai ales cel cu coloratură patriotardă - este ceva aflat În altă țară decât aceea În care se născuse. De necrezut. Un «acasă», hai să-l numim abstract, hai să-l numim ipotetic. Dar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să inventezi un dispozitiv de transformare a undelor sonore în cuvinte. Probabil că l-au făcut Simbolatorii. Și bunicul meu ar fi putut inventa așa ceva, dar n-a vrut. — De ce? Pentru că nu voia să vorbească cu ei. Sunt niște creaturi dezgustătoare și vorbesc o limbă oribilă. Îți zgârie pur și simplu timpanul. Nu mănâncă decât putreziciuni și gunoi. Beau doar apă stătută. Pe vremuri locuiau sub morminte și se hrăneau cu carnea morților. Înainte de a se practica incinerarea. — Nu mănâncă oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
edifiante, ceea ce dictează și introducerea în acțiune a unui grup de personaje cu evoluție simetric antagonică, acestea fiind menite să recupereze și să încununeze ideea de virtute: banul C., Maria (fiica banului) și vătaful Gheorghe, „băiat cuminte, infam de cuminte, dezgustător de cuminte”, cum îl categorisea N. Iorga. În Ciocoii vechi și noi există astfel două realități literare extrem de inegale, denumite de Paul Cornea „romanul” lui Dinu Păturică și „romanțul” lui Gheorghe. Pornirea justițiară a lui F., sesizabilă în orice rând
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
îi face portretul. Privind învălmășeala de forme bărbătești și femeiești de pe pânză, de o lubricitate intensă, madam Ionescu este la început scandalizată, apoi, înțelegând mesajul ascuns al tabloului, își judecă sever fiul: „E în toată mâzgâleala ta un erotism absolut dezgustător, parc-ai fi obsedat! Da, da, ești obsedat, nu te mai gândești la altceva decât la coadă. Fă dușuri reci.” Băiat frumos și inteligent, Fili are succes erotic, două ciobănițe se bat pentru el, apoi, din relatarea unui oarecare Matejko
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
față de deciziile care privesc viața în comun, adică interesul față de politică, a fost demonizat și discreditat într-o asemenea măsură, încât și astăzi implicarea în politică este privită, de către marea majoritate a cetățenilor noștri, ca fiind cea mai rea, mai dezgustătoare și mai demnă de dispreț activitate care ar putea exista pe pământ. Or, aceasta se petrece pentru că vreme de 45 de ani politica a fost nu numai diabolizată, ci a fost deopotrivă o activitate compromițătoare și periculoasă: dacă te apropiai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
proaste, chipurile noi, "ale unor oameni pe care nu-i va revedea niciodată, cu care nu poți fi tovarăș". Dar o asemenea existență, o asemenea libertate sunt vecine cu dezmățul. Gregor Samsa copleșit de culpabilitate rămâne acasă, ca o ființă dezgustătoare. Viața lui de gândac răspunde unei aspirații de care abia dacă îndrăznește să ia cunoștință. Nu e doar un accident: este expresia unei alegeri de nemărturisit. Samsa va accepta abjecția pentru că ea este de acum încolo singura lui soluție. Unul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
moralității. Se întâmplă ca faptul acesta să fie atât norocul, cât și pierzania noastră. Este elementul central și, de departe, cel mai important al condiției noastre sociale împărtășite: orice sistem care îl neagă, așa cum este ‘antropologia interpretativă’, reprezintă o travestire dezgustătoare a situației noastre reale. Existența cunoașterii transculturale și amorale este o realitate a vieților noastre. Nu spun că asta e bine; dar sunt absolut sigur că e un fapt real. Trebuie să constituie punctul de pornire pentru orice antropologie sau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]