1,549 matches
-
era trupul întins pe otava de toamnă mirositoare. Umerii se-ngropau foșnitori sculptați în albul zăpezii pe care umbra nu se așeza. În flori erau închegate aromele verii privirea încărunțită ca o taină sonoră se alungea peste ape. Clipele devin diafane și se întrec să urce prin măduva timpului lumina din trup. Să înlăture durerea frustă straturi suprapuse în memorie nasc fericirea în ea. Cum se învață zborul de păsări. Referință Bibliografică: Lumina din trup / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN
LUMINA DIN TRUP de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376291_a_377620]
-
răspunsul în pericol. Unde-s florile de limbă În buchete adunate Care farmecă și schimbă Versu-n șir de nestemate? Dar simțirea sufletească Prinsa-n tainice cuvinte Ce-o pot face să sclipească Și auzul să-ți alinte? Și metaforă aceea Diafana și isteața Care-nnobiland ideea Poeziei îi dă viață? Asta-i poezia culta? Dumnezeu să ne ferească! Nu sunt versuri, ci insultă Pentru limba românească. Doar dorința de mărire Fără un efort în spate, Fără hâr,fără gândire, Printre rânduri da
POEZIA de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379633_a_380962]
-
conviețuim în dragoste, să trăim în cinste, să îmbătrânim în speranță, să murim împliniți.” - Ghevond Alisan Draga, scumpa mea mătușică și nașă! Sunt un suflet trecător pe acest Pământ, un suflet pribeag și singur printre miile de stele! O umbră diafană a gândurilor mele, pierdute-n Univers. Un simplu trecător prin noapte și prin viață cu gândurile, trăirile și nostalgiile mele, cu dureri și bucurii, decepții și melancolii, toate curgând spre tot și toate! Dragă matușică și nașă ai renunțat la
HORIA ASISTENŢA MEDICALĂ ÎN ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU HEMORAGIE DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ PRIN RUPEREA VARICELOR ESOFAGIENE DIN CIROZA HEPATICĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379751_a_381080]
-
semnelor cusute, simboluri misterioase, numai de fete și femei știute. Pe pieptul cămășii se repeta simbolul dragostei, cu cerculețe spre care erau îndreptate sugestiv săgeți, cercuri alternate cu simboluri de bărbăție. Mirifice erau ștergarele de borangic, cu țesătura lor subțire, diafană. În apa țesăturii străvezii pluteau flori de câmp sau trandafiri, himere din visuri colorate, țesute-n pânza Fetei Morgana. Nu puteu fi văzute! Doar ghicite...Intuite, mereu căutate și negăsite. Păreau că sunt aievea doar în vis, cântând ca niște
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
dispărut. Mai întâi a dispărut legendarul car frumos cu patru boi. A dispărut și cel cu doi boi. A venit Tractorul și a călcat triumfal peste ei cu șaizeci și cinci de cai-putere. În trecerea sa, a mânjit cu motorină și ulei diafanele flori de câmp de pe ștergarele de borangic. Au venit în iureș camioanele cu gazele înecăcioase și pocnetele țevilor de eșapament. Toate au pătruns brutal în sufletele curate de la Govie, înnegrind cu fumul lor salcia și liliacul înflorit. C.A.P.-ul
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
o ajute în iubire fiindcă fluturu’-i bengos are-n aripi fericire Morala: De ești fluturaș sub soare nu te-ncrede în urzică n-are zâmbetul de floare are țepi și n-are frică Să te piște, să-ți rănească diafana-nfățișare ea nu știe să iubească, îi după interes, se pare Referință Bibliografică: Un fluture / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1727, Anul V, 23 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Tălpău : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
UN FLUTURE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374750_a_376079]
-
Acasa > Poezie > Cantec > TĂRÂM DE VIS Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 2275 din 24 martie 2017 Toate Articolele Autorului Cunosc eu un tărâm pe unde merg ades Să sorb licori albastre din cupe de cristal. Fantasme diafane în preajma mea se țes Și mă cuprind, în taină, în zborul sideral. Cunosc un tărâm pe unde-am fost hoinară Și-am adormit la sânul înmiresmat al verii, Inundată de-o lumină purpurie crepusculară Și de-al clopotelor cântec din
TĂRÂM DE VIS de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375640_a_376969]
-
lui sunt culese și oferite în dar femeilor de ziua lor. Dar nu e singurul copac ce înflorește în februarie. Soața mierlă, scoase de sub aripă o altă crenguță înflorită, dar de data asta florile erau de un roz suav și diafan. Murmure de admirație se ridicară în eter. - Aceasta e o ramură de migdal! se îmfoi de mândrie, mierloiul. Nu ați mai văzut așa ceva, deoarece nici acest copac nu crește prin părțile astea. În țara de unde venim noi iarba e mereu
LEGENDELE PRIMĂVERII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375649_a_376978]
-
unei munci uriașe de cercetare asupra biografiei fizice și spirituale a poetului și încercând să descopere și să motiveze substratul subtil al degringoladei sociale, al mizeriei morale și materiale în contrast șocant cu măreția artistică a operei hrănită de zborul diafan și tragic totodată al imaginației poetice. Al.Florin Țene încearcă să se transpună în pielea poetului pentru a descifra mecanismul psihologic al unei asemenea arderi ce se consumă între măreț și derizoriu, între sublim și banal între cotidian și absolut
AL.FLORIN ȚENE- VENIȚI, PRIVIGHETOAREA CÂNTĂ...! , CRONICĂ LA ROMAN DE PROF.ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375693_a_377022]
-
se gândi să țină un jurnal. Era un suflet sensibil și când emoțiile nu mai încăpeau în inima ei, le transforma în versuri timide dar deosebit de frumoase, pe care le recitea în taină, iar și iar, până când lumina dulce și diafană a speranței o învăluia tămăduitor. Ascunsese caietul de versuri cu mare grijă, împreună cu noul ei confident, ale cărui pagini imaculate suporta cu stoicism și înțelegere mută toate refulările și supărările ei de adolescentă. Se temea cel mai mult de ironia
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
scald... Iubire doamna mea un vis-tezaur... Cu bucle lungi scăldate-n auriu și aur Sărut mâna iubire,doamna mea! Te-ai rătăcit în inimă ... iar ea, Ți-a pus mantii peste cele vremi.... Iar din adâncuri ....tu ne chemi! Ești diafană ,dulce ori gingașă, O,cât ești de mare și frumoasă! De ce ești crudă și năbădăioasă, Când nu te mai primesc în casă? Vii nechemată,vii de nicăieri, Din ierni albe și blânde primăveri, Din bucle negre, galbene și-aurii, Din
SĂRUT MÂNA DOAMNA MEA! de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375733_a_377062]
-
din greșeli, Tată, învățăm a fi buni și toleranți și apreciem dragostea și prietenia între toți locuitorii pământului, căci iubirea între oameni este esența vieții... A venit Primăvara! dinspre Fuji-san, muntele sacru, adie briza reînnoirii. au înflorit cireșii! eterica și diafana floare de cireș este simbolul renașterii, pentru că spiritul samurailor nu moare niciodată... Precum nemuritoarea pasăre Phoenix, va renaște și Împărăția Soarelui Răsare, iar rănile și durerile vor fi uitate, cerul va fi iarăși limpede, oceanul va scălda blând arhipelagul. Din
RUGĂ PENTRU JAPONIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375742_a_377071]
-
Boboc de floare dalba, să infloreasca-n vise. S-astearna verde crud pe-a timpului cărare Când se-ofilesc pe tâmple frunze de brumă atinse. Să cânt pe stânci, sfioasa, ca șoaptă de izvor Ce murmura pe creste, cu note diafane. Și triluri să răsune, peste-amintiri ce mor Când zumzăie uitarea, în gând și pe icoane. Să fiu cristal de roua, tivit pe fir de iarbă Să se rasfranga-n mine seninul cel senin, Să picur lin pământul, de sete să
SA FIU... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375755_a_377084]
-
un câmp de maci, Și visam că părăsesc această lume... Ca un șoim spre cer mă avântam, Și dincolo de lună, voiam să zbor, Spre lumile celeste, și spre hotarul lor. Purtând cu el credința și iubirea, Sufletul se scaldă-n diafan văzduh, Despică nesfârșirea cuprins de bucurie Deasupra, peste mări, peste valuri sparte, Și peste nori, și curcubeu, și mai deaparte. O noapte-ntreagă-am colindat Galaxiile, în lung și-n lat... În zori, când m-am trezit, stupoare, Venise toamna
A VENIT TOAMNA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375776_a_377105]
-
stropi de soare, Topiți în unduirea ei, țesând fugar, Cu fire dulci de stihuri și visare, Întorcându-se sfioasă înspre mal. Și soarele și luna și stelele în taină, Se cuibăresc pe rând la pieptul ei... În tăcerea ei albastră, diafană Marea ascunde poemul dragostei. Baia Mare, 15 august 2016 Cu Tine Vara iar plânge pe umărul zilei, Cu razele strânse la pieptu-i duios. Cu Tine chiar ploaia ce pare că vine, Îmi pare un lucru frumos, maiestuos. Se aud șoapte în
POEME de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379219_a_380548]
-
fuge ochiul prin fereastră, Se-ntrezăresc trecând luciri... Atâta basm e în jur că mult mă mir! În noapte e atâta pâlpâit de ceară, Că lipsa voastră începe să mă doară! Parcă,..nu pot să mai respir... Ca-n cerul diafan răscolit pe zări, Sufletu-mi întoarce vremea rând pe rând... Lângă masa împodobită eu, așteptând, Umplu tăcerea-ntre visări... Și din senin toropeala mă prinde, Dilată, vechi parfum, florile din glastră, Dorul fredonează ușor pe sub fereastră Clipa, mintea, mi-o
PĂRINŢII de LIA RUSE în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379270_a_380599]
-
precum Viena, Praga, Bratislava. Publicul turdean nu putea primi un dar mai prețios înainte de Crăciun decât acest concert formidabil. Practic, timp de câteva zeci de minute, aș putea spune că, am făcut o terapie pentru suflet, prin sunetele atât de diafane ale naiului. O companie excepțională a fost prezența muzicianul Klaus Dieter Untch care a creat un ,,dialog” între orgă și nai. Despre Ansamblul Folcloric ,,Ceatăra” într-o scurtă prezentare, muzicianul Adrian Pașca spunea „Taraful Ceatara a luat ființă in anul
MAESTRUL NICOLAE VOICULEŢ – DE NAŞTEREA DOMNULUI LA SALINA TURDA de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379259_a_380588]
-
dragostea-ți fecioreasca. Peruzeaua mea, chipul tău e raiul meu! În inima mea înrămat va fi pe veci Gingaș suvenir, al iubirii panaceu, Cănd dorul mă va prinde, zburdând, pe poteci. Noi iar am furat iubirea de la îngeri, Pe norii diafani când ne plimbăm visând, Un joc ne răscolea, venit de nicăieri, Ne-ademeneam, râzând, din cupă vieții band. Mangalia, 28.11.2016 h: 21.47 ************************** Biz așkı çaldık Biz, gene meleklerden așkı çaldık, Her eski șarkı’da kendimizi tekrar buluyoruz
POEZIE BILINGVĂ (TURCĂ-ROMÂNĂ) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379273_a_380602]
-
latura luminoasă a lucrurilor după cum afirmă: Dar mă îndrept ne-ncetat spre lumină / Să-mi regăsesc plăsmuirea divină ”/, încercând să uite ” bezna unei lumi trecătoare”.( Tânguire). Subtilele variații ale cuvântului care cutreieră spațiile pline de rod ale imaginarului, ating o notă diafană , chiar dacă poetul Titi Nechita oprit ”la porțile tăcerii”, constată, adesea, că ”timpul hain mi-a luat toate comorile”. Sigur, deznădejdea și extazul sunt stări specifice unui poet. Dar, iată, când ”zarea își culcă neputința peste culmi”, adăugând picături de elixir
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
doilea război mondial.Poezia acestuia se intersectează cu cea a lui Robert Musil,concetățean austriac,pentru care edenul este o stare de spirit.Tonalitatea poeziei lui Trakl o amintește pe aceea a lui Holderlin,la care edenul se află în diafanele anale ale vântului.,de fapt cum spune odinioară Don Luis de Gongora.Aerul enigmatic a lui Trakl interpretat sofistic de Heidegger,ne descoperă un poet pentru care edenul este;Luna,ai spune un mort/ Ieșind din genunea-I albastră.( Occident
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > POEM DE IUBIRE Autor: Viorel Birtu Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului POEM DE IUBIRE iubirea are culoarea unui chip de femeie pictat între stele suavă, firavă, diafană zeiță în cer se ascunde în ziua ce vine în clipe divine de aripile sărutului purtată alearg printre astre în noapte te caut te ascunzi în falduri de vis un sân obraznic în lumină țâșnește te caut în gând și
POEM DE IUBIRE de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374169_a_375498]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DRONĂ Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului dronă Parcă a început să mi fie dor de ce-i sublim și diafan de flacăra luminii la început de an de grâul răsărit în geam semn de reânsămânțare a tot ce-i viu și grija timpului nu are Abia atunci simt că-mi învezesc toate gândurile reci și ultimul alean îl las să
DRONĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374180_a_375509]
-
cireș ce știe că din albul ei va răsări un fruct cu obrajii înroșiți nainte de cules Ești subiectul unei împliniri sau visul meu visat mereu în zori de zi după toate căderile de nopți când ce i sublim și diafan speram să am în fața ochilor minunea pusă ca dorință în geam la începutul fiecărui an de angheș zamfir dan, azed Referință Bibliografică: dronă / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2093, Anul VI, 23 septembrie 2016. Drepturi de
DRONĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374180_a_375509]
-
sfîntă mînă-n vastu-adînc sublim, Întoarse roată cercul Sorții cu lacrimi și amar suspin Și zise: "Revino, O rătăcitoareo, cînd ziua Norilor sfîrși-se-va." Astfel zicînd, căzu în mare, un leș alb palid. În chin căzu și curse prin Pînză ei cea diafana, 75 Spectru-i8 ieșindu-i din picioare în vîlvătăi de foc. Scoase afară-n aprig chin de ale ei iubite degete, ea numărắ fiece nerv, Fiece vină și limfatic vas9, trecîndu-le prin Pînza-i de teroare. Înfricoșata și bînd lacrimi de durere
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Mădulare palide-n absența lui, și-ades Fiicele ei pe un 190 Altar de Aur arseră parfumuri: era-ntocmit în patru colțuri 81 Cu o Cerească Artă, Gravat cu gingășie și sculptat ca să incinte pe-a lor întunecată mama. Urcînd în diafanele-i vesminte, albastrul fum se răsucea ca să re-nsuflețească Recile sale mădulare cînd Domnul ei era plecat. Și fiii ei, Cu vieți de Jertfe-aduse pe-un altar de-aramă 195 Dinspre Răsărit 82, Re-nsuflețeau sufletul ei cu vieți de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]