6,301 matches
-
putem sintetiza, urmându-i pe R. Petty și D. Wegenen (1998), astfel configurația factorilor principali implicați în persuasiune: Figura 1. Structura generală a interacțiunii dintre factorii schimbării atitudinale (adaptare după Petty și Wegenen, 1998) Față de modelul clasic (sursă - mesaj - receptor), diagrama de față încorporează o idee fundamentală prezentă pe parcursul întregului secol XX cu privire la schimbarea atitudinală, dar operaționalizată eficient începând cu teoria disonanței cognitive (anii ’50-’60) și dezvoltată la sfârșitul secolului abia trecut. Este vorba despre ideea că determinarea variabilelor independente
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
determină reciproc. O informație ce contrastează sever cu ideea noastră despre o personalitate politică poate produce imediat puternice reacții emotive și, de aici, un anumit comportament. Numeroase alte determinații între variabile de mediere pot fi evidențiate. c) Săgețile continue din diagramă indică raportul de cauzalitate care este dinspre variabilele independente înspre cea dependentă, „schimbarea de atitudine”. Față de schema propusă de R. Petty și D. Wegener (1998), unde doar între factorii mediatori cauzalitatea era reciprocă, am introdus săgețile punctate, marcând astfel constatarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
anumit mesaj. Apoi, caracteristicile recipientului (vârsta, sexul, gradul de cultură și inteligență) determină o anume orientare contextuală și în alegerea sursei. Multe alte conexiuni se pot dezvălui. Invit cititorul la un interesant și util joc intelectual prin lecturarea dialectică a diagramei propuse în figura 1. 4) Rezistența la schimbare. Indivizii cărora sursa li se adresează nu numai că prelucrează informația și o însușesc diferențiat, dar dezvoltă și mecanisme specifice de apărare, de rezistență la persuasiune. Un prim mecanism de acest fel
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
teoriei” simțului comun, și anume aceea a imitării, aducându-se, totuși, unele clarificări și nuanțări. Figura 5 condensează impactul mesajelor violenței mass-media. După cum ușor se observă, în afară de efectele catharsis, care în anumite condiții funcționează, reducând tendința spre agresivitate (notată în diagramă cu semnul „-”), toate celelalte efecte induse de consumul de violență mass-media conduc la creșterea agresivității (notată cu „+”). Pe scurt, iată cum: prin dezinhibiție, conținutul încărcat de violență promovat prin mijloacele de comunicare în masă acționează în sensul că, deși numeroase
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a văzut, există două elemente cruciale ce intervin în explicarea acestor fenomene: excitabilitatea (arousal) și posibilitatea evaluării contribuției personale. Dacă introducem o a treia variabilă importantă - dificultatea sarcinii -, putem integra cele două paradigme într-o schemă sintetică (vezi figura 8). Diagrama rezumă câteva constatări având ca fundament și studii experimentale (Brehm et al., 2002 p. 264): 1) Atunci când, în coacțiune, contribuția fiecăruia poate fi clar evaluată de ceilalți și sarcina e simplă, calitatea performanței crește, individul fiind puternic motivat și cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
7. Metoda copacului cu erori 315 13.1.1.8. Analizele segmentelor de decizie interactivă (AIDA) 316 13.1.1.9. Cardurile cu sarcini (task cards) 317 13.1.1.10. Analiza câmpurilor de forță 317 13.1.1.11. Diagrama Venn 318 13.1.1.12. Harta kinestezică 318 13.1.1.13. Recensământul problemelor 319 13.1.1.14. Tehnica grupului nominal 320 13.1.1.15. Metoda imunizării 321 13.1.1.16. Tehnica analizei sistemice 321 13
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
canalele de comunicare reprezintă modul în care „mesajul este oferit - față în față, în scris sau prin film sau în orice alt fel” (Myers, 1990, p. 249). La rândul său, Steers afirmă astfel că „un canal de comunicare este o diagramă care arată toate patternurile de comunicare posibile în grup, între membrii acestuia” (Steers, 1988, p. 389). În perspectiva acestor definiții, putem distinge două modalități de a privi canalul de comunicare: în sens larg, el definește totalitatea posibilităților fizice de comunicare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1.1.5. Tehnica fishboning" Descrisă de către Ishikawa în 1983, această metodă se definește drept o modalitate de a examina eșecul la nivelul obținerii calității dorite. Autorul metodei a propus inițial, învederea investigării cauzelor producției de proastă calitate, utilizarea unei diagrame sub forma scheletului unui pește; pentru aceasta, procesul pornește de la notarea problemei într-un chenar - „capul” peștelui. Exemplul lui Ishikawa a evidențiat patru posibile cauze ale eșecului la nivelul calității dorite: materialele, mașinile, muncitorii și metodele. Pornind de la utilitatea celor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pornește de la notarea problemei într-un chenar - „capul” peștelui. Exemplul lui Ishikawa a evidențiat patru posibile cauze ale eșecului la nivelul calității dorite: materialele, mașinile, muncitorii și metodele. Pornind de la utilitatea celor patru dimensiuni, ulterior s-a observat că în diagramă se pot include mai multe idei; totuși, ele trebuie să se încadreze într-un maximum de zece, pentru claritatea și simplitatea analizei rămânând de preferință patru sau cinci. Fishboning-ul este o analiză de nevoi care presupune implicarea unor grupuri informale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
discuție; se pot folosi mai multe grupuri de analiză în perioade diferite de timp sau în aceeași perioadă în săli diferite, pentru fiecare stabilindu-se un moderator. În fiecare grup moderatorul va folosi un flip-chart pe care va ilustra aria diagramei (scheletul peștelui), astfel încât aceasta să fie observată de către toți participanții; fiecare persoană va nota, în mod individual, cât mai multe cauze ale problemei/nevoii din perspectivă proprie. După ce în răstimp de zece minute participanții au listat propria sumă de cauze
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
individual, cât mai multe cauze ale problemei/nevoii din perspectivă proprie. După ce în răstimp de zece minute participanții au listat propria sumă de cauze ale problemei cu care organizația se confruntă, ei le vor citi întregului grup, repartizând-le pe diagrama fishboning; pentru aceasta, cauzele pot fi adiționate prin liniuțe de legătură cu cauzele deja stabilite de diagramă, dar se pot adăuga și alte cauze la cele deja scrise. În momentul în care toate cauzele identificate individual își vor regăsi un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
participanții au listat propria sumă de cauze ale problemei cu care organizația se confruntă, ei le vor citi întregului grup, repartizând-le pe diagrama fishboning; pentru aceasta, cauzele pot fi adiționate prin liniuțe de legătură cu cauzele deja stabilite de diagramă, dar se pot adăuga și alte cauze la cele deja scrise. În momentul în care toate cauzele identificate individual își vor regăsi un loc în diagrama generală, întregul grup de participanți este direcționat spre operațiile de revizuire și de decizie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceasta, cauzele pot fi adiționate prin liniuțe de legătură cu cauzele deja stabilite de diagramă, dar se pot adăuga și alte cauze la cele deja scrise. În momentul în care toate cauzele identificate individual își vor regăsi un loc în diagrama generală, întregul grup de participanți este direcționat spre operațiile de revizuire și de decizie asupra formei diagramei. Figura 40. Exemplu de matrice fishboning din perspectivă organizațională Moderatorul va înregistra schimbările până în clipa în care va apărea consensul asupra cauzelor la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pot adăuga și alte cauze la cele deja scrise. În momentul în care toate cauzele identificate individual își vor regăsi un loc în diagrama generală, întregul grup de participanți este direcționat spre operațiile de revizuire și de decizie asupra formei diagramei. Figura 40. Exemplu de matrice fishboning din perspectivă organizațională Moderatorul va înregistra schimbările până în clipa în care va apărea consensul asupra cauzelor la nivelul întregului grup. În a treia etapă, moderatorul va prezenta fiecare cauză în parte și va cere
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grup. În a treia etapă, moderatorul va prezenta fiecare cauză în parte și va cere grupului să decidă prin vot (ridicarea mâinilor) o selecție a cauzelor celor mai importante (în clipa aceasta, informațiile care nu primesc voturi sunt șterse de pe diagramă). Fiecare membru desemnează, folosind o scală cu cinci trepte (de la 1 - cel mai important - la 5 - cel mai puțin important), gradul propriu de acord cu afirmația conform căreia evenimentul/situația respectivă este o cauză a nevoii. Pentru a lărgi percepția
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este o cauză a nevoii. Pentru a lărgi percepția acestei etape, se sugerează ca moderatorul să utilizeze markere colorate pentru a sublinia atât cauzele importante, cât și pe cele mai puțin importante. În final, este încurajată o discuție generală asupra diagramei, urmând ca aceasta să fie expusă timp de câteva zile pe un perete, pentru a fi vizibile și pentru a fi făcute cunoscute concluziile întâlnirii. 13.1.1.6. Analiza cauzelor și consecințelortc "13.1.1.6. Analiza cauzelor și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de analiză a cauzelor și consecințelor 13.1.1.7. Metoda copacului cu eroritc "13.1.1.7. Metoda copacului cu erori" Metoda „copacul cu erori” (Fault Tree Analysis) utilizează, la rândul său, o abordare sistemică, produsul analizei fiind o diagramă logică ce constă în evenimentele nereușite plasate în chenare care sunt interrelaționate prin „porți” logice. Diagrama arată ca un copac (de unde și denumirea), cu un eveniment nedorit în vârf și ramuri care se desprind de la acest nivel, întinzându-se spre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1.7. Metoda copacului cu erori" Metoda „copacul cu erori” (Fault Tree Analysis) utilizează, la rândul său, o abordare sistemică, produsul analizei fiind o diagramă logică ce constă în evenimentele nereușite plasate în chenare care sunt interrelaționate prin „porți” logice. Diagrama arată ca un copac (de unde și denumirea), cu un eveniment nedorit în vârf și ramuri care se desprind de la acest nivel, întinzându-se spre orizontală, din ce în ce mai larg. FTA a fost dezvoltat inițial pentru a identifica eșecurile potențiale într-un sistem
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fundația în analiza erorilor, evidențiind următorii factori: o prezentare a misiunii și un set de scopuri ale programului proiectat, o hartă a succesului, criterii pentru starea dezirabilă. Acest pas se intitulează analiza succesului; în continuare, analistul, împreună cu echipa sa, construiește diagrame logice care relatează posibilele combinări ale sistemelor sau subsistemelor din problemă; construcția acestor diagrame intenționează să prezinte modul de funcționare a problemelor respective în clipa în care ele produc evenimentul nedorit. Figura 41. Exemplu de funcționare a porților logice și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de scopuri ale programului proiectat, o hartă a succesului, criterii pentru starea dezirabilă. Acest pas se intitulează analiza succesului; în continuare, analistul, împreună cu echipa sa, construiește diagrame logice care relatează posibilele combinări ale sistemelor sau subsistemelor din problemă; construcția acestor diagrame intenționează să prezinte modul de funcționare a problemelor respective în clipa în care ele produc evenimentul nedorit. Figura 41. Exemplu de funcționare a porților logice și/sau în FTA FTA se deosebește de fishboning prin porțile logice, care pot fi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de flip-chart, distribuind forțele identificate deasupra acesteia (dacă este vorba despre cele dinamizatoare) ori dedesubt (privind forțele frenatoare). Se vor lua în considerare, de asemenea, puterea diferită a acestor forțe, impactul pe care îl pot avea asupra situației. Figura 43. Diagrama analizei câmpurilor de forță 3. Diagrama astfel construită va fi folosită pentru a obține cât mai multe combinații posibile, mutând linia de centru în direcțiile dorite; în acest mod se vor urmări pozitivarea forțelor dinamizatoare și diminuarea celor frenatoare. 13
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acesteia (dacă este vorba despre cele dinamizatoare) ori dedesubt (privind forțele frenatoare). Se vor lua în considerare, de asemenea, puterea diferită a acestor forțe, impactul pe care îl pot avea asupra situației. Figura 43. Diagrama analizei câmpurilor de forță 3. Diagrama astfel construită va fi folosită pentru a obține cât mai multe combinații posibile, mutând linia de centru în direcțiile dorite; în acest mod se vor urmări pozitivarea forțelor dinamizatoare și diminuarea celor frenatoare. 13.1.1.11. Diagrama Venntc "13
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
forță 3. Diagrama astfel construită va fi folosită pentru a obține cât mai multe combinații posibile, mutând linia de centru în direcțiile dorite; în acest mod se vor urmări pozitivarea forțelor dinamizatoare și diminuarea celor frenatoare. 13.1.1.11. Diagrama Venntc "13.1.1.11. Diagrama Venn" Diagrama propusă de John Venn reprezintă un silogism vizual; autorul a utilizat două sau mai multe cercuri care se intersectează pentru a compara sau evidenția contrastele dintre anumite seturi de informații. Figura 44
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fi folosită pentru a obține cât mai multe combinații posibile, mutând linia de centru în direcțiile dorite; în acest mod se vor urmări pozitivarea forțelor dinamizatoare și diminuarea celor frenatoare. 13.1.1.11. Diagrama Venntc "13.1.1.11. Diagrama Venn" Diagrama propusă de John Venn reprezintă un silogism vizual; autorul a utilizat două sau mai multe cercuri care se intersectează pentru a compara sau evidenția contrastele dintre anumite seturi de informații. Figura 44. Adaptare după diagrama Venn O asemenea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru a obține cât mai multe combinații posibile, mutând linia de centru în direcțiile dorite; în acest mod se vor urmări pozitivarea forțelor dinamizatoare și diminuarea celor frenatoare. 13.1.1.11. Diagrama Venntc "13.1.1.11. Diagrama Venn" Diagrama propusă de John Venn reprezintă un silogism vizual; autorul a utilizat două sau mai multe cercuri care se intersectează pentru a compara sau evidenția contrastele dintre anumite seturi de informații. Figura 44. Adaptare după diagrama Venn O asemenea perspectivă sprijină
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]