7,137 matches
-
care exprimă forță și istețime, au fața neagră; cele cu roluri secundare, precum haiducii, au fața în albastru sau verde; cele care ilustrează personaje negative, ce exprimă perfidie și răutate, au fața vopsită în galben sau alb; iar sfinții și diavolii au fața pictată în galben și argintiu. Măști la Opera în stil Beijing (Foto: Yang Ying) Roluri din Opera Beijing În Opera în stil Beijing sunt patru categorii de roluri: Sheng, Dan, Jing și Chou. Categoria "Sheng" este divizată în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
element artistic cu un specific propriu. Toate trăsăturile personajelor își găsesc expresia în masca purtată. De regulă, personajele pozitive au fețe roșii, azurii și negre; cele neutre au fețe albastre; cele negative au fețe albe, galbene; iar sfinții, Buddha și diavolii au fețe galbene. Ultimii ani ai secolului al XVIII-lea sunt considerați prima perioadă de înflorire a Operei Beijing. În acea vreme, atât în rândul populației, cât și la curtea imperială, se prezentau numeroase spectacole, cu un repertoriu bogat. Larga
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cu chilele de carne date prin spate, propaganda și cenzura erau ucigătoare, dar parcă niciodată n-am tresărit mai tare decât la vederea pepenelui verde despicat, în decembrie, pe masa din bucătăria reședinței din Primăverii. Cei care năvăliseră în Casa Diavolului, în loc să fi scuipat pe luxul înfiorător, înghițeau și băgau în buzunare, ducând cu ei germenul minciunii hoațe. De acolo, el a cuprins toată țara. În cei 13 ani scurși ca apa de ploaie la canal, în România s-a repetat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
cred că ființa scriitorului nu dispare cu totul. Opera rămâne în bibliotecă, omul care a scris-o rămâne în structura oamenilor care vin după el. Aiudul de lângă MTVtc "Aiudul de lâng\ MTV" Nu mai pot vorbi de chipul comunist al diavolului în fața unor oameni cu cel puțin 20 de ani mai tineri fără să mă năpădească sentimentul ridicolului. Mă simt o fantomă tânguitoare, rătăcind în căutarea propriei temnițe prefăcute în praf. Iar ei sunt atât de vii... Cum să pui Aiudul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
asupra ta păcatele tuturor presupune mai degrabă dezordine etică. Fiecare trebuie să răspundă pentru partea lui de vină. Morala nu e o creanță transferabilă. Nu întâmplător, țapul ispășitor din Levitic 16 nu este închinat lui Dumnezeu, ci lui Azazel, adică Diavolului. Ritualul de Yom Kipur, denumit Jertfa împăcării, presupune doi țapi: primul este ucis, adus jertfă lui Dumnezeu pentru iertarea păcatelor. Al doilea, țapul ispășitor, nu este omorât, ci trimis ca un soi de vidanjă morală să deverseze nelegiuirile fiilor lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
ispășitor, nu este omorât, ci trimis ca un soi de vidanjă morală să deverseze nelegiuirile fiilor lui Israel în pustia demonică. Iisus face o încrucișare nepermisă, după părerea mea, între cei doi țapi: se duce la Dumnezeu cu păcatele destinate Diavolului. El legitimează astfel ideea extrem de periculoasă a răspunderii morale cumulativ-transferabile. Ce altceva decât țapi ispășitori au fost evreii de atâtea ori de-a lungul istoriei? Dar vrăjitoarele? Dar țiganii? Bogații, săracii, comuniștii, capitaliștii? Istoria genocidurilor din ultimii două sute de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
justifica, scuza, totul e să nu te înspăimânți și să nu dai bir cu fugiții, ci să stai calm și să înfrunți faptele, oricât de mișelești, cu argumente solide, cu puncte și subpuncte, astfel încât vina de a fi pactizat cu diavolul să se șteargă, să fie uitată, să înceteze să te mai mustre sau să te urmărească. Așa că, până una-alta, nu-mi rămâne nimic altceva de făcut decât să-l abandonez pe Rahan cu păpușile și pterodactilii lui și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
statui În mintea lui, cu toate că de fapt ele se reduceau la un oarecare domn Rennit și la sute de oameni ca el. Firește, Însă, că lucrurile nu-i apar chiar atît de comice unuia care crede În Dumnezeu - sau În Diavol... Pentru că Diavolul - ca și Dumnezeu - s-a folosit Întotdeauna pentru scopurile sale de astfel de specii suburbane de oameni mărunți și ridicoli, estropiați sufletește și lipsiți de șira spinării. CÎnd intră În folosul lui Dumnezeu, le ridicăm În slăvi Noblețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
mintea lui, cu toate că de fapt ele se reduceau la un oarecare domn Rennit și la sute de oameni ca el. Firește, Însă, că lucrurile nu-i apar chiar atît de comice unuia care crede În Dumnezeu - sau În Diavol... Pentru că Diavolul - ca și Dumnezeu - s-a folosit Întotdeauna pentru scopurile sale de astfel de specii suburbane de oameni mărunți și ridicoli, estropiați sufletește și lipsiți de șira spinării. CÎnd intră În folosul lui Dumnezeu, le ridicăm În slăvi Noblețea, iar cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
a folosit Întotdeauna pentru scopurile sale de astfel de specii suburbane de oameni mărunți și ridicoli, estropiați sufletește și lipsiți de șira spinării. CÎnd intră În folosul lui Dumnezeu, le ridicăm În slăvi Noblețea, iar cînd intră În folosul lui Diavolul, vorbim de Ticăloșia lor; dar și Într-un caz și În celălalt, materialul uman e la fel de mediocru și de lamentabil. — ... Se vorbește despre o nouă ordine, perora domnul Rennit. Dar lumea va rămîne, sper, Întotdeauna aceeași! — Se petrec totuși lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
sfârcurile ei, generos vopsite cu ruj de buze, pe care mi le apăsam pe față, pe brațe și pe piept, imaginându-mi în secret că imprimeurile sunt răni. Odată, într-un coșmar, am văzut-o cum dă naștere copilului unui diavol, din sânii umflați țâșnindu-i fecale lichide. În salon intră o infirmieră studentă cu părul închis la culoare. Zâmbindu-i soției mele, dădu în lături cuverturile și recuperă sticla cu urină dintre picioarele mele. După ce-i inspectă nivelul, trase așternuturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
obligați să facă totul împotriva lor. După vreo două - trei zile de supliciu „ucenicii”, victimele adică, erau trecute prin examen[...] Dacă ziceai „da”, scăpai; recunoșteai și scăpai. Erai obligat de împrejurări să-ți pervertești conștiința. Dacă nu acceptai „pactul cu diavolul“, primeai nu numai batăi groaznice, ci urma înfometarea [...] Bătaia ținea până când omul accepta. Nu accepta, murea. Accepta, scăpa [...] După ce treceai toate probele, erai pus tu instructor și ți se dădeau deținuți ca să-i reeduci. Așa înțelegeau ei reeducarea. La Pitești
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
mai aducem aminte că El a respins tentația de a preface pietrele în pâini spunând: „ Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu.“( Mat. 4,4). [...]„Cea mai mare victorie e diavolului este să ne facă să credem că el nu există” spunea Denis de Rougemont. Civilizația occidentală a ajuns acum pe o culme înaltă, având în față panorama „împărățiilor lumii“ și a „slavei lor“ . Pe acestea toate ți le voi da
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
urmărind himera fluturată în fața ochilor de un demon abil și imperceptibil, dar cel mai puternic dintre toți - apostazia - s-a pomenit căzută în cușca cu lei a demonilor urii și ai violenței. Ce vrea să spună Biblia când numește pe diavol legiune? Că e singur și poate lua chipul tuturor indivizilor din lume. El e Nimeni, masa anonimă, bicisnicii și netrebnicii lui Nietzsche, lipsiți de persoană [...]. Putem înțelege de ce simulacrele artei postmoderniste seamănă cu Legiunea, fiind golite de sacru. Dincolo de strălucirea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și poate lua chipul tuturor indivizilor din lume. El e Nimeni, masa anonimă, bicisnicii și netrebnicii lui Nietzsche, lipsiți de persoană [...]. Putem înțelege de ce simulacrele artei postmoderniste seamănă cu Legiunea, fiind golite de sacru. Dincolo de strălucirea „estetică“ e Nimeni. Sofismul diavolului :să nu crezi în mine, căci astfel nu vei crede nici în Dumnezeu. Nici Dumnezeu, nici diavolul, decât această lume [...]. Diavolul nu poate crea nimic. El doar orientează rău ceea ce este deja creat. Psihanaliza a dizolvat diavolul în inconștient, alungându
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Nietzsche, lipsiți de persoană [...]. Putem înțelege de ce simulacrele artei postmoderniste seamănă cu Legiunea, fiind golite de sacru. Dincolo de strălucirea „estetică“ e Nimeni. Sofismul diavolului :să nu crezi în mine, căci astfel nu vei crede nici în Dumnezeu. Nici Dumnezeu, nici diavolul, decât această lume [...]. Diavolul nu poate crea nimic. El doar orientează rău ceea ce este deja creat. Psihanaliza a dizolvat diavolul în inconștient, alungându-l din conștiință. Ce înseamnă să răstorni o valoare? Să-l plătești pe comerciant cu mai mulți
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Putem înțelege de ce simulacrele artei postmoderniste seamănă cu Legiunea, fiind golite de sacru. Dincolo de strălucirea „estetică“ e Nimeni. Sofismul diavolului :să nu crezi în mine, căci astfel nu vei crede nici în Dumnezeu. Nici Dumnezeu, nici diavolul, decât această lume [...]. Diavolul nu poate crea nimic. El doar orientează rău ceea ce este deja creat. Psihanaliza a dizolvat diavolul în inconștient, alungându-l din conștiință. Ce înseamnă să răstorni o valoare? Să-l plătești pe comerciant cu mai mulți bani decât pe creatorul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
e Nimeni. Sofismul diavolului :să nu crezi în mine, căci astfel nu vei crede nici în Dumnezeu. Nici Dumnezeu, nici diavolul, decât această lume [...]. Diavolul nu poate crea nimic. El doar orientează rău ceea ce este deja creat. Psihanaliza a dizolvat diavolul în inconștient, alungându-l din conștiință. Ce înseamnă să răstorni o valoare? Să-l plătești pe comerciant cu mai mulți bani decât pe creatorul ei [...]. Demonizându-l pe Hitler, Europa a uitat de Stalin [...]. Mentalitatea primitivă, magică, identifică răul exclusiv în afara
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Demonizându-l pe Hitler, Europa a uitat de Stalin [...]. Mentalitatea primitivă, magică, identifică răul exclusiv în afara noastră. Creștinismul ne-a îndrumat să-l căutăm în noi. Însă omul care se leapădă de creștinism, revine la credința magică. Democrații Europei au identificat diavolul în Hitler și nu l-au mai văzut și în ei înșiși. Este suficient să-i distrugem pe dictatori, cred democrații, și lucrurile se îndreaptă de la sine. Irakul atestă utopia magicienilor neognostici [...]. De la începuturile Bisericii diavolul s-a dovedit un
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Democrații Europei au identificat diavolul în Hitler și nu l-au mai văzut și în ei înșiși. Este suficient să-i distrugem pe dictatori, cred democrații, și lucrurile se îndreaptă de la sine. Irakul atestă utopia magicienilor neognostici [...]. De la începuturile Bisericii diavolul s-a dovedit un bun teolog. Dar atâta vreme cât Sfinții Părinți au făcut teologie, diavolul a bătut în retragere. În timpurile moderne, însă, satana este lăsată a fi teolog, înlocuind vechile erezii [...]. În postmodernism, gnosticismul e pe cale de a repurta o
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în ei înșiși. Este suficient să-i distrugem pe dictatori, cred democrații, și lucrurile se îndreaptă de la sine. Irakul atestă utopia magicienilor neognostici [...]. De la începuturile Bisericii diavolul s-a dovedit un bun teolog. Dar atâta vreme cât Sfinții Părinți au făcut teologie, diavolul a bătut în retragere. În timpurile moderne, însă, satana este lăsată a fi teolog, înlocuind vechile erezii [...]. În postmodernism, gnosticismul e pe cale de a repurta o mare victorie, transformând creștinismul într-o religie între altele. Îmi aduc aminte de un
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
mare, În salturi incredibile. Nu era mult, ce-i drept, iar el știa asta, dar măcar acolo, În Hood sau Insula Spaniolă, nu venea nimeni să-i strige În față că e un monstru, un „fiu al lui Scaraoțchi”, Întruparea Diavolului Însuși. Iar asta era mai mult decît avusese vreodată Iguana Oberlus. Îngrămădite ca niște struguri pe un ciorchine prea Îndesat, iguanele marine - de un negru murdar și cu o amenințătoare creastă spinoasă - se călcau În picioare, supărîndu-se și luptîndu-se pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
așa? Iar Înainte de asta, cu Guyenot pe Dynastic... Mi s-a povestit despre tine, a adăugat el. Rebel, bețiv, mare amator de jocuri de noroc, scandalagiu și bătăuș, ucigaș... Și pe jumătate vrăjitor, din cîte-am Înțeles. Un adevărat fiu al diavolului, mai urît decît toți dracii la un loc, spuse el dînd din nou din cap, convins. Nu ești nebun, nu... Ești cumplit de viclean, În stare să faci să se răzvrătească un Întreg echipaj liniștit... Bărbații, care de-acum Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ca o confuzie nebunească de imagini În care se amestecau expresia de angoasă și chipul cenușiu al lui Diego Ojeda În clipa cînd fusese străpuns de macetă cu expresia bestială, inumană și terifiantă a unei creaturi ciudate, un fel de diavol ivit din negurile cele mai de nepătruns. Nimic din toate acestea nu putea fi adevărat conform logicii, iar ea așteptă, cu ochii larg deschiși, uitîndu-se la tavanul peșterii, ca și cum ar fi fost Încredințată că absurdul coșmar urma să se destrame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
În jur, În timp ce se gîndea la camera ei. Cine era „chestia” aia și unde se dusese, nu-și putea imagina, dar era limpede că, din cîte-și amintea despre el, se asemăna mai degrabă cu o fiară sălbatică sau cu un diavol decît cu o ființă omenească, În pofida faptului că purtarea lui, judecînd după obiectele care-l Înconjurau, era, fără putință de tăgadă, aceea a unui om. Mai multe cărți fuseseră Îngrămădite Într-un colț al mesei butucănoase, În mijlocul căreia se odihnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]