2,632 matches
-
a peretelui arterial, cea care asigură rezistența arterelor intracraniene, joacă foarte 388 probabil un rol în fiziopatologia anevrismelor intracraniene. Fibrele de elastină care se găsesc cu precădere în lamina elastică internă, sunt principalele elemente de rezistență și sunt responsabile de dilatare și revenire la forma inițială a arterei. d. Factori endogeni și exogeni în etiopatogenia ASIC. Numeroase afecțiuni ereditare ale țesutului conjunctiv au fost asociate cu anevrismele cerebrale: boala renală polichistică congenitală autozomal dominantă, sindromul Ehlers-Danlos tip IV, alte afecțiuni ale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cerebral, putând genera fenomenul de furt vascular. Macroscopic ele apar modificate, „arterializate”, cu calibru mărit, uneori pulsatile, cu pereți îngroșați, traiect sinuos, de multe ori cu aspect anevrismal, putând fi de asemenea sursă de sângerare. Creșterea presiunii la nivelul venelor, dilatarea vaselor, precum și tracțiunea exercitată la nivelul structurilor de înveliș ale creierului pot 403 duce la apariția cefaleei rezistentă la tratament, de multe ori pulsatilă [2,8]. Drenajul prin venele eferente ale MAV se poate realiza la nivelul sinusurilor durale, constituindu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
fi focală, unilaterală sau generalizată. Incidența cefaleei în cazul pacienților cu MAV nu este cu mult mai mare comparativ cu populația generală. Ca mecanism de producere sunt incriminate întinderea provocată la nivelul durei mater, la nivelul sinusurilor venoase durale, precum și dilatarea arterelor nutritive tributare MAV [2]. Și în cazuistica noastră cel mai frecvent mod de prezentare clinică a fost hemoragia, în 47% din cazuri, în marea majoritate hemoragia intraparenchimatoasă fiind însoțită de hemoragie intraventriculară. Spre deosebire de literatura de specialitate, deficitul neurologic progresiv
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
tip continuu, diferențele încadrabile în limitele OMS de normalitate putând fi, de fapt, cu totul inadecvate pentru subiecții uremici; prezența concomitentă a numeroșilor altor factori de risc: hipervolemie, anemie, toxine uremice etc.; tipul particular al HVS în uremie, cu predominanța dilatării VS față de creșterea dimensiunilor pereților; comportamentul diferit al pacienților hemodializați, cu dializă peritoneală sau transplantați. Studii riguroase mai recente, prospective și incluzând un număr mare de subiecți au corectat aceste neajunsuri, evidențiind relația strânsă dintre HTA și HVS: la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cu apariția hipertrofiei concentrice în timp. Astfel, o creștere cu doar 10 mm Hg a TA medii se asociază, independent de prezența altor factori de risc, cu o creștere a indexului masei VS cu 5,4 g/m2 și o dilatare a cavităților cu 4,3 ml/m2, determinând de fapt o creștere cu 48% a probabilității de a prezenta atât HVS, cât și dilatația VS, la ecocardiografia finală de control. De asemenea, valori ale TA medii cuprinse între 98 și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
asociază cu un grad mai redus de anemie, fistula arterio-venoasă este absentă și volumul intravascular este constant de-a lungul celor 24 de ore, s-a considerat că stresul hemodinamic este teoretic mai redus și deci probabilitatea de apariție a dilatării și a hipertrofiei compensatorii este mai mică. Aceste prezumții păreau să fie confirmate de către Foley et al. [1995], care constată la 70 de pacienți consecutivi tratați prin dializă peritoneală o reducere a volumului cavității stângi cu 5 ml/m2 în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
similar, la pacienții uremici dializați (433 de subiecți urmăriți pe o perioadă de 3 ani), scăderea cu 1,0 g/dl a Hb a reprezentat un factor independent de risc pentru apariția HVS (risc relativ RR = 1,28) și a dilatării cardiace (RR = 1,42). în termeni cantitativi, o descreștere cu 1 g/dl a hemoglobinei se asociază cu o creștere cu 10 g/m2 a indexului masei VS (într-o perioadă medie de urmărire de 41 de luni). Se constată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cei 41% dintre subiecții cu HVS inițial concentrică o evoluție în 21% dintre cazuri spre dilatație și în alte 8% dintre cazuri spre disfuncție sistolică. Anemia renală a fost și în acest caz un predictor major al HVS și al dilatării consecutive. Rolul major al anemiei în progresia anomaliilor structurale cardiace din uremie este ilustrat de studiul lui Huting et al., care demonstrează într-o investigație prospectivă pe 2,5 ani la 61 de pacienți dializați independența anemiei față de HTA în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
asemenea, între diametrul telediastolic, anemie și efectul determinat de ocluzia fistulei (exprimat în termeni de modificare a indexului cardiac DCi-ml/min/m2). Această formulă obținută prin analiză statistică multivariată exprimă de fapt contribuția anemiei și a fistulei arterio-venoase la apariția dilatării ventriculului stâng, alături de hiperhidratarea cronică. Efectele pe termen scurt ale FAV nou create au fost examinate de Ingram et al. [1987]: la 14 zile după realizarea anastomozei arterio-venoase, debitul cardiac, volumul-bătaie și fracția de ejecție ale ventriculului stâng (VS) au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ulterioare. Regresia hipertrofiei ventriculare stângi: rolul eritropoietinei umane recombinate genetic (EPO) Dacă rolul patogenetic al anemiei pare stabilit dincolo de orice dubiu (vezi mai sus), corecția anemiei cu normalizarea valorilor hemoglobinei ar trebui să prevină instalarea sau progresia HVS și/sau dilatării, enunțându-se chiar ipoteza privind regresia anomaliilor structurale cardiace în urma corectării anemiei cu eritropoieitină umană recombinată genetic (EPO). EPO determină scăderea frecvenței cardiace, reducerea contractilității miocardice și deci scăderea debitului cardiac, cu alte cuvinte, contracarează mecanismele maladaptative cardiovasculare ce însoțesc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pierderi ale accesului vascular. Acești pacienți aveau însă de la început comorbidități cardiovasculare importante/mai severe vezi ghidul DOQI; la această categorie nu se țintește normalizarea hematocritului. în concluzie, este inutilă (tardivă) și potențial primejdioasă intervenția de normalizare a anemiei o dată dilatarea cardiacă prezentă și complicațiile redutabile survenite: insuficiența cardiacă, ischemia miocardică. Eritropoietina umană recombinată genetic (EPO) determină corectarea eficientă a anemiei renale, un factor determinant al hipertrofiei ventriculare stângi încă din stadiile predialitice ale insuficienței renale cronice. Inițierea terapei cu EPO
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
absentă, înlăturând astfel un important factor contributoriu la HVS existent la subiecții hemodializați; volumul intravascular este constant de-a lungul celor 24 de ore, ceea ce face ca stresul hemodinamic să fie teoretic mai redus și deci probabilitatea de apariție a dilatării și a hipertrofiei compensatorii să fie mai mică. Aceste avantaje teoretice ar trebui să confere DPCA o superioritate netă asupra hemodializei cronice în prevenirea/limitarea manifestărilor cardiomiopatiei uremice. Studiile mai vechi evidențiau superioritatea DPCA asupra dializei în managementul hipertensiunii arteriale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
aritmii maligne și moarte subită nu a fost demonstrat decât la pacienții non-renali cu aceleași anomalii clinice [Keeling et al., 1993], rezultatele pot fi extrapolate și asupra subiecților cu uremie cronică prezentând modificări patologice similare. Cordul patologic (prin hipertrofie, ischemie, dilatare) este vulnerabil la declanșarea mecanismelor de reintrare și deci a tahiaritmiilor maligne sub acțiunea unor stimuli (tulburări electrolitice, acidoză, diverse medicamente) chiar la un prag relativ redus. Astfel, extrasistole ventriculare care la subiecții sănătoși nu au semnificație clinică pot declanșa
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
IRCT și dializă se adaugă factori suplimentari, hemodinamici și biochimici. Anemia, fistula arterio-venoasă și hiperhidratarea determină creșterea debitului cardiac, crescând viteza și turbulența fluxului transvalvular; în plus, acești factori contribuie și la suprasolicitarea de volum a VS și la dezvoltarea dilatării și a hipertrofiei acestuia [London și Parfrey, 1997]. în IRCT, frecvența cardiacă este adesea crescută, ceea ce înseamnă un număr crescut de cicluri de deschidere/ închidere ale valvelor și un stres mecanic mai mare. Rolul hipertensiunii arteriale în patogeneza calcificărilor valvulare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
menține funcția sistolică normală și reduce stresul parietal, dar și malefică, deoarece alterează relaxarea și umplerea VS [Braunwald, 1997]. Cu timpul, supraîncărcarea de presiune a VS duce la apariția unei așa-numite cardiomiopatii de suprasolicitare, caracterizată prin deprimarea contractilității și dilatarea VS, cu creșterea anormală a stresului parietal sistolic, scăderea fracției de ejecție și a debitului cardiac. Se adaugă disfuncția coronariană, cauzată de: (1) hipertrofia mediei vaselor coronare mici, cu creșterea rezistenței și a capacității maxime de dilatare; (2) creșterea rezistenței
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
deprimarea contractilității și dilatarea VS, cu creșterea anormală a stresului parietal sistolic, scăderea fracției de ejecție și a debitului cardiac. Se adaugă disfuncția coronariană, cauzată de: (1) hipertrofia mediei vaselor coronare mici, cu creșterea rezistenței și a capacității maxime de dilatare; (2) creșterea rezistenței la flux a coronarelor, din cauza comprimării lor de către miocardul hipertrofiat; (3) scăderea relativă a fluxului coronarian (raportat la masa miocardică); (4) scăderea relativă a densității capilarelor miocardice și (5) scăderea duratei diastolei, din cauza prelungirii perioadei de ejecție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și cu Ca × P crescut și se asociază frecvent cu tulburări de ritm și conducere, insuficiență mitrală și calcificări vasculare [Ribeiro et al., 1998]. Insuficiența mitrală (IM) determină o supraîncărcare cronică de volum a VS, care duce la hipertrofia și dilatarea adaptativă a VS (hipertrofie de volum sau excentrică). Hipertrofia și dilatarea VS sunt proporționale, cu păstrarea raportului dintre masa VS și volumul terminal-diastolic al VS. Debitul-bătaie al VS crește. în stadiile precoce ale IM, când bolnavul este asimptomatic, modificările adaptative
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de ritm și conducere, insuficiență mitrală și calcificări vasculare [Ribeiro et al., 1998]. Insuficiența mitrală (IM) determină o supraîncărcare cronică de volum a VS, care duce la hipertrofia și dilatarea adaptativă a VS (hipertrofie de volum sau excentrică). Hipertrofia și dilatarea VS sunt proporționale, cu păstrarea raportului dintre masa VS și volumul terminal-diastolic al VS. Debitul-bătaie al VS crește. în stadiile precoce ale IM, când bolnavul este asimptomatic, modificările adaptative ale VS duc la o ușoară creștere a contractilității. în stadii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în momentul inițial au dezvoltat disfuncție sistolică definită ca o fracție de scurtare ‡ 25%. Pe de altă parte, la 11% dintre cei cu HVS și la 7% dintre cei cu dilatație a VS, anomaliile ecocardiografice s-au remis. Pacienții cu dilatare progresivă a VS și disfuncție sistolică au prezentat o scădere graduală a tensiunii arteriale. Timpul de dializă pare a se corela pozitiv cu reducerea fracției de ejecție [London și Parfrey, 1997]. Factorii responsabili pentru remodelarea ventriculară sunt incomplet elucidați, dar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
1996]. Boala ischemică coronariană. Cel mai frecvent, ICC cauzată de ischemie la pacienții cu uremie cronică este determinată de obstrucția coronariană aterosclerotică. La pacienții uremici cu HVS, ischemia poate apărea în absența obstrucției coronariene semnificative, cauzată de: reducerea capacității de dilatare a coronarelor; alterarea ofertei de oxigen către miocard; calcificarea vaselor mici coronariene din cauza hiperparatiroidismului secundar [Rostand et al., 1984]; reducerea densității capilarelor intramiocardice [Amann et al., 2003]. Valvulopatiile sunt frecvente la pacienții cu uremie cronică, deși prevalența reală a acestora
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ET-1 sunt crescute la pacienții cu uremie cronică și se corelează cu HVS. Alți potențiali mediatori importanți ai IVS sunt reprezentați de aldosteron, citokinele proinflamatoare și radicalii de oxigen liberi. Hipertrofia ventriculară și remodelararea miocardică Creșterea solicitării peretelui ventricular din cauza dilatării VS sau creșterii postsarcinii stimulează hipertrofia miocardică. Pentru o discuție aprofundată asupra hipertrofiei miocardice, vezi subcapitolul V.1. Creșterea în grosime a peretelui ventricular rezultată normalizează solicitarea peretelui și menține contractilitatea. La nivel celular se produce creșterea în volum a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
vag cu conturul ochilor. Astfel, dacă pe o foaie de hârtie sunt reprezentate două cercuri concentrice, iar cel interior are suprafața înnegrită sugerând o pupilă, se constată că persoanele cărora li se prezintă alăturat două asemenea desene reacționează printr-o dilatare semnificativă a pupilei, pe când cele cărora li se arată numai un desen sau trei nu au nici o reacție. Strategia schimbului de priviri dezvăluie natura relației dintre interlocutori. În cadrul rasei albe receptorul este cel care îl privește mai mult pe emițător
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
atitudinea profesorului față de elevi. Gesturile centrifuge se asociază cu: a) atitudinea indiferentă; b) atitudinea închisă; c) atitudinea deschisă. 7. Încercuiți manifestările gestuale care pot fi decodate atunci când elevii mint: a) clipit des; b) zâmbet larg; c) contact vizual crescut; d) dilatarea pupilelor; e) atingerea propriului corp; f) schimbări de poziție; g) răspunsuri scurte; h) mișcări ale capului; i) mâinile în buzunare; k) ezitări în oferirea răspunsurilor; l) gesturi largi. 8. Promptitudinea și viteza efectuării gesturilor instrumentale de către profesor sunt influențate îndeosebi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
arterelor coronare, ceea ce face ca examinarea acestora prin metoda Doppler/duplex să fie utilă pentru evaluarea sitemului cardio-vascular [19]. Deși nu există un consens în acest sens, la pacienții care au istoric familial de HTA și hemoragii cerebrale este indicată dilatarea sau/și aplicarea de stent pentru stenozele carotidiene semnificative. 5.5.2. Controlul riscului cardio-vascular Hipertensiunea arterială este frecventă la apcienții dializați, principalul mecanism patogenetic fiind supraâncărcarea volemică. S-a demonstrat că HTA anterioară TxR este predictivă pentru HTA posttransplant
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
fie trecut pe lista de așteptare pentru TxR. În urma acestei evaluări complexe se poate întocmi un „scor” sau index de risc pretransplant (Tab.VI-17), care apoi să servească pentru reevaluare, în urma terapiilor specifice de profilaxie a riscului (ex: după dilatarea coronariană, terapia pentru infecția CMV etc). 5.5.5. Tipurile de transplant pancreatic și reno-pancreatic Transplantul combinat reno-pancreatic a apărut ca o opțiune pentru pacienții uremici cu T1DM în scopul obținerii unei euglicemii de durată care să stopeze evoluția complicațiilor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]