1,683 matches
-
demilitarizate a Rinului de catre armata germană în martie 1936, nu au generat riposta cuvenită din partea principalelor state care se declarau pentru menținerea sistemului de la Versailles. Glasul lui Nicolae Titulescu nu a fost ascultat, de liderii de la Londra și Paris, dar diplomatul român și-a atras ura Romei și Berlinului. Pe plan intern activitatea lui Titulescu era blamată de lideri politici precum Octavian Goga, A.C. Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, Gheorghe I. Bratianu, care nu acceptau încheierea unei alianțe cu URSS, prin care
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Titulescu sporește și mai mult interesul istoricilor datorită unui paradox existent în desfășurarea acestui eveniment și anume înlăturarea lui Titulescu din guvern la numai două luni de la exprimarea acordului de către executivul condus de Gheorghe Tătărăscu în privința politicii externe promovate de diplomatul român. Lucrarea de față își propune să analizeze principalele idei și acțiuni diplomatice titulesciene, cauzele interne și externe ale destituirii acestuia din funcția de ministru de externe cât și reflectarea acestui eveniment în presa românească și străină a vremii. Pentru
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Nicolae Titulescu și relațiile României cu marile puteri, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie” A. D. Xenopol” (în continuare AIIAI), tom propunea rezolvarea imediată a două probleme: vânzarea stocurilor disponibile de cereale din recolta anului 1930 și problema creditelor agricole. Diplomatul român solicita ca statele vest europene, care importau în mod obișnuit cereale pentru propriile lor necesități, să cumpere aceste cereale din țările agricole est-europene care aveau stocuri disponibile din recolta anului 1930. În acest fel puteau fi ajutate țările agricole
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
de capital, țăranii de aici plătind „dobânzi cămătărești“. Occidentul nu investea în Europa de Est din lipsă de încredere. Titulescu spunea că încrederea în materie financiară se putea câștiga nu prin discursuri, ci doar prin crearea de organizații adecvate. În acest scop, diplomatul român propunea drept soluție ca sub auspiciile Ligii Națiunilor să se realizeze „unificarea dreptului privat în materie de ipotecă, gaj și execuție forțată, referitor la creanțele zise agricole“ și în al doilea rând „crearea unui institut central de credit internațional
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
statelor membre ale Micii Înțelegeri, accelerând realizarea ideii consolidării unității acestei organizații. Astfel, din inițiativa lui Nicolae Titulescu, la 16 februarie 1933, s-a semnat la Geneva, de către România, Cehoslovacia și Iugoslavia, Pactul de reorganizare al Micii Înțelegeri, văzut de diplomatul român ca un rezultat al celor „14 ani de luptă pentru organizarea păcii în Europa“35. Propunerea lui Titulescu, conform căreia statele semnatare trebuiau să ducă o politică externă comună, a fost inclusă în articolul 6 al acestui document care
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Cehoslovacia. Deși Titulescu știa că Uniunea Sovietică nu dorea încheierea acestui document, el a insistat în această direcție. La Montreaux nu s-a reușit finalizarea tratatului, Litvinov declarând că nu era împuternicit de guvernul sovietic să semneze acest document. Astfel, diplomatul sovietic a solicitat ca tratatul să fie semnat în luna septembrie 1936, când se deschidea o nouă sesiune a Adunării Generale a Societății Națiunilor. Motivul real era reprezentat de faptul că serviciile de informații sovietice 52 47 aveau date despre
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
demiterii acestuia din guvernul Gheorghe Tătărăscu. * Studiu publicat sub denumirea “29 august 1936: demiterea ministrului de externe, Nicolae Titulescu” în volumul România și sistemele de securitate în Europa (1919-1975), ( coordonatori : Ioan Ciupercă , Bogdan Alexandru - Schipor , Dan constantin Mâță ) În galeria diplomaților perioadei interbelice, Titulescu ocupă un loc aparte. Ideile titulesciene promovate în cadrul relațiilor internaționale au devenit, după încheierea celui de-al doilea război mondial, valori universale. Dintre acestea amintim: impunerea „forței dreptului” în dauna „dreptului forței” în relațiile internaționale, indivizibilitatea păcii
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
lui Nicolae Titulescu la dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre România și statele europene, în Mari figuri ale diplomației românești. Nicolae Titulescu, (coord. Aurel Duma), București, Editura Politică, 1982, p. 69. 56 51 funcția de ministru de externe la 11 iulie 1936. Diplomatul român declara în acest sens regelui Carol al II-lea: „Mi-am dat seama imediat că locul meu nu mai era în guvernul Tătărăscu, deoarece se contracara politica externă pe care o duceam... Pentru a nu-mi da demisia în
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
dat copia actului de demisie președintelui Tătărăscu”71. Primul ministru, într un referat adresat regelui Carol al II-lea, se pronunța pentru acceptarea acestei demisii. Astfel, Tătărăscu declara că aceasta se datora situației internaționale dificile pe care și-o crease diplomatul român, iar în plan intern poziția lui Titulescu se clătina din cauza „unor exagerări ale domniei sale - în vorbă și în atitudine - în chestiunea raporturilor cu Uniunea Sovietică“. La 14 iulie 1936, regele primea o scrisoare din partea lui Octavian Goga, în care
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
hitlerist în 1933 că ar vrea să abandoneze cooperarea cu germanii și că ar fi interesați de o conlucrare cu statele care promovau securitatea colectivă; o posibilă apropiere sovietogermană în cazul în care nu se realiza o legatură francosovietică 77. Diplomatul român considera că o politică externă solidă trebuie să pornească de la bune relații cu statele vecine, indiferent de forța lor economică sau militară ori de regimul social 78. Titulescu declara: „Numai printr-o politică constantă de pace și prietenie, cu
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
puteri în afara sistemului de securitate colectivă 83. În 81 Dorin Teodorescu, Diplomația titulesciană și Rusia Sovietică, în Nicolae Titulescu. Eternitatea unui destin exemplar, (coord. Laurențiu Guțică Florescu, Dorin Teodorescu), Slatina, Editura Fundației „Universitatea pentru toți“, 2005, p. 122. această direcție, diplomatul român a decis să negocieze cu Uniunea Sovietică în vederea încheierii unui tratat de neagresiune; să semneze la Londra, la 3-4 iulie 1933, Convențiile pentru definirea agresiunii; să reia relațiile diplomatice dintre cele două țari, la 9 iunie 1934, în urma unui
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
să-și micșoreze tendința de cucerire a teritoriilor românești. Acest fapt ar fi avut ca efect diminuarea acțiunilor revizioniste ale Ungariei și Bulgariei 86. Din cauza apropierii de Uniunea Sovietică, Titulescu a fost acuzat că ar fi comunist. Contracarând această acuzație, diplomatul român declara: „Politica noastră față de Uniunea Sovietică derivă din necesitatea de a trăi în bună armonie cu un vecin de 170.000.000 de oameni. Nu sunt comunist, n-am împărtășit niciodată această doctrină. Consider însă că o apropiere pe
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Franței. România dorea să aibă garanția Franței, în cazul în care prevederile 90 Em. Bold, I. Ciupercă, Europa în derivă (1918-1940 ). Din istoria relațiilor internaționale , p. 140. 66 61 tratatului ar fi fost puse în aplicare 91. Constatăm faptul că diplomatul român a rămas fidel sistemului de securitate colectivă promovat de Franța, în care Polonia într-o primă perioadă și Cehoslovacia reprezentau pilonii centrali. Titulescu nu dorea ca România să rămână singură alături de Uniunea Sovietică . Titulescu a fost acuzat de faptul
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Națiunilor din iulie 1936, fapt care a îndepărtat definitiv România de Italia 104. Criza de la 11 iulie 1936 atingea deznodământul în ziua de 29 august 1936. Momentul demiterii lui Titulescu a fost bine ales de regele Carol al II-lea. Diplomatul român afirma că momentul a fost unul controversat: „s-a pretins că se vede un plan care ar fi pregătit lovitura din 29 august 1936... Un plan? Sunt foarte slabi cei ce vorbesc astfel. Ar fi fost mult mai simplu
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
și de anumite animozități personale care existau între acesta și o serie de personalități românești cum ar fi: Carol al II-lea, Gheorghe Tătărăscu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Gheorghe I. Brătianu, Horia Sima, Corneliu Zelea Codreanu. Aceștia îl acuzau pe diplomatul român de deteriorarea raporturilor cu Italia, Germania și Polonia. În planul politicii interne acesta era considerat vinovat de desconsiderarea extremei drepte românești 115. În perioada 1934-1935 se constată o deteriorare a relațiilor româno-polone. În timp ce România continua să susțină sistemul securității
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
retragerea lui Titulescu a produs consternare generală în cercurile politice bucureștene”. În continuare se expunea și reacția cercurilor de dreapta “în genere satisfăcute de retragerea fostului ministru de externe”224. La 1 septembrie 1936, “Ilustrowany Kurjer Codyienny“ sublinia faptul că diplomatul român fusese îndepărtat deoarece era “un adversar permanent al politicii externe poloneze“ și un obstacol în calea apropierii “și mai mare de Polonia“. Periodicul susținea că România se va îndepărta de sovietici , dar va încerca să îmbunătățească relațiile cu Italia
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
și artificiile lui Titulescu” sublinia politica de apropiere de Uniunea Sovietică, promovată de acesta, nu ar fi corespuns “sentimentelor naționale ale poporului român” și că s-ar fi soldat cu “îndepărtarea sa din fruntea politicii externe românești”. În continuarea articolului, diplomatul român era acuzat că “prin sistemele sale politice reușise să închidă trei porți pe care nici un român nu le-ar putea închide fără să nu-și taie vinele de la mână“. Cele “trei porți” erau Roma, Berlinul și Varșovia. Concluzionând, ziarul
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
analizarea acestui document, care a fost acceptat de cei doi miniștri de externe, Titulescu și Litvinov, la Montreaux, la 21 iulie 1936 și care nu a mai putut fi semnat în septembrie 1936, așa cum căzuseră de acord cei doi, deoarece diplomatul român a fost demis din funcție la 29 august 1936, partea sovietică considerând acest eveniment o reorientare a politicii externe românești. Ne-am propus ca pe toate acestea să le cercetăm cu obiectivitate, fără a exagera sau minimaliza meritele lui
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
1933 că ar vrea să abandoneze cooperarea cu germanii și că ar fi interesată de o conlucrare cu 5 2 statele care promovau securitatea colectivă; o posibilă apropiere sovieto-germană în cazul în care nu se realiza o legatură franco-sovietică 1. Diplomatul român considera că o politică externă solidă trebuie să pornească de la bune relații cu statele vecine, indiferent de forța lor economică sau militară ori de regimul social 2. Titulescu declara: “Numai printr-o politică constantă de pace și prietenie, cu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
5 Dorin Teodorescu , Diplomația titulesciană și Rusia Sovietică , în Nicolae Titulescu . Eternitatea unui destin exemplar, (coord. Laurențiu GuțicăFlorescu, Dorin Teodorescuă, Slatina, Editura Fundației “Universitatea pentru toți “ , 2005 , p. 122. 6 I. Ciupercă, op. cit., p. 39. 7 4 În această direcție, diplomatul român a decis să negocieze cu Uniunea Sovietică în vederea încheierii unui tratat de neagresiune; să semneze la Londra, la 3-4 iulie 1933,Convențiile pentru definirea agresiunii; să reia relațiile diplomatice dintre cele două țari, la 9 iunie 1934, în urma unui
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
orgolioasă și dorea să fie consultat în orice problemă importantă de politică externă. Astfel, la 1 octombrie 1932, Alexandru Vaida Voevod, președintele Consiliului de Miniștri, a inițiat negocieri cu sovieticii fără să îl anunțe în prealabil pe Titulescu. Ca urmare diplomatul român 22 Doru Dina, Ion Ivașcu, Dorin Teodorescu, Ecouri internaționale la demiterea lui Nicolae Titulescu, Slatina , Editura Fundației “Universitatea pentru toți ”, 2004, p. 5. 18 15 și-a prezentat demisia din funcția de ministru al României la Londra. Titulescu considera
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
toți ”, 2004, p. 5. 18 15 și-a prezentat demisia din funcția de ministru al României la Londra. Titulescu considera pactul de neagresiune cu Uniunea Sovietică unul umilitor pentru România deoarece Moscova condiționa semnarea acestuia de recunoașterea existenței litigiului basarabean. Diplomatul român respingea propunerea Franței care dorea includerea în tratat a formulei “litigiu existent” și a Poloniei care sugera ca prevederile Pactului Briand - Kellogg să fie înlocuite cu o obligație de neagresiune. Punctul de vedere exprimat de Titulescu avea susținerea guvernului
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
avea susținerea guvernului și a regelui Carol al IIlea 23 .Deoarece acest conflict a fost puternic mediatizat în presa internă și internațională, Vaida - Voevod a fost nevoit să prezinte demisia guvernului său 24. Este cunoscut faptul că, de multe ori, diplomatul român amenința cu demisia pentru a-și impune punctul de vedere . 23 A. N. I. C., fond Casa Regală, dosar nr. 158 / 1932, f. 2. 24 Ioan Scurtu, Istoria contemporană a României(1918- 19 16 Nu suntem de acord cu acest
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
domeniu nu trebuie să reprezinte apanajul unui singur om. Desemnat în funcția de ministru de externe la 21 octombrie 1932, în cadrul guvernului condus de Iuliu Maniu, Titulescu a primit libertate de acțiune în problema încheierii tratatului de neagresiune sovieto - român. Diplomatul român își exprima punctul de vedere în această direcție: “România și Uniunea sovietică au semnat împreună la Paris Pactul Briand - Kellogg, care era un pact de neagresiune pe o durată nelimitată. Prin acest pact, Moscova își lua angajamentul să nu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Casa Regală, dosar nr. 173 / 1932 , f. 20. 28 Octavian Țâcu , op. cit., p. 137. 22 19 dezarmării și cea a asigurării securității statelor 29. A susținut ideea dezarmării pe etape și s-a pronunțat pentru un control strict al acesteia. Diplomatul român a votat rezoluția propusă în cadrul conferinței dar, pentru a apăra interesele României, a susținut propunerea franceză adică reducerile bugetare pentru înarmări să nu fie aplicate uniform ci să țină cont de asigurarea securității fiecărui stat. La 6 februarie 1933
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]