2,119 matches
-
Gouldner postula c? este pierdut? ?tiin?a care nu ?ție de unde vine, unde se afl? Am�ndoi au dreptate, dar afirmă?iile lor nu s�nt � sociologice ?i nu pot fi luate � la lettre. În efortul de a-?i situa disciplină �n timp ?i �n spa?iu, P. J. Simon (Histoire de la sociologie, PUF, Paris, 1991), distingea �preistoria sociologiei� ?i �sociologia propriu-zis? (cu pionierii ?i fondatorii ei), J. Cazeneuve (�n Leș initiateurs de la sociologie. Ț. Herseni (�n Sociologie. Teoria general? a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iile unui sistem universitar care o ignoră. �n pragul r?zboiului din 1914, sociologii pot fi delegă?i cu un curs �n numeroase institu?îi de �nv???m�nt superior, dar �n majoritatea cazurilor e vorba de situa?îi precare. Disciplină dispune cu adev?raț de patru catedre �n facult??ile de litere ?i nu are nici una �n facult??ile de drept. Sociologicul r?m�ne �n �ntregime confundat cu socialul, orice discu?ie despre faptele sociale trec�nd drept un
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i na?terea unei sociologii relativ libere (Sorokin conducea primul Institut de Sociologie, creat �n 1919, la Universitatea din Petrograd). Dup? 1924 �ns?, regimul punea cap?ț �pseudo-?tiin?ei burgheze�, sociologia fiind interzis?. A trebuit s? vin? �destalinizarea� pentru că disciplină s? fie reabilitat? ?i considerat? de c?tre putere un instrument politic folositor. �n 1958 s-a fondat Asocia?ia Sovietic? de Sociologie care insistă asupra necesit??îi loialit??îi cercet?torilor fă?? de principiile marxism-leninismului, ?i asupra necesit??îi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nmul?esc �n cadrul CNRS, �n universit??i, la ?coală de �nalte Studii �n ?tiin?ele Sociale (EHESS) (care s-a rupt de EPHE �n 1973). Ele se constituie �n jurul unei teme specifice, �n jurul unei problematici proprii [57]. Disciplină �?i extinde c�mpul la noile forme de consum (Baudrillard, 1970), de cultur?, de marginalitate (Labbens, 1978; Schnapper, 1981), de protestare (Adam ?i Reynaud, 1978; Durand, 1981) etc., �n timp ce reflexia teoretic? se diversific?, dar ea nu c�nt
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
terrarum. Președintele de azi al FPRI-ului, Harvey Sicherman, afirmă că „distincția rară” pe care a atins-o Strausz-Hupé a fost de a nutri „o dragoste detașată pentru țara sa”, la realizarea acestei performanțe ajutându-l „distanța critică ce a disciplinat patriotismul său entuziast”. Cred că e una dintre cele mai exacte și vibrante caracterizări ale omului, gânditorului politic și diplomatului care a spus cândva: „Înainte de a acționa, o națiune trebuie să gândească”. (Jurnalul Național, 18 noiembrie 2005) VIII. ORBIREA Cain
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
zile de muncă cinstită vor fi socotite trei zile de condamnare; deci dacă ai o condamnare de trei ani, vei fi eliberat după cel mult doi ani de muncă În colonie; cel care nu va munci, care nu va fi disciplinat, cel căruia Îi trece prin cap să instige pe alții și să nu muncească va fi trimis imediat Înapoi la Aiud, unde Îl așteaptă regimul cel mai sever de pușcărie, așa că nu uitați ce vă spun acum; iar de gânduri
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Friedrich Herbart (1776-1841) poate fi considerat pedagogul care s-a preocupat să fundamenteze știința despre educație pe natura umană și pe cunoașterea ei, propunând în primul rând o fundamentare teoretică, bazată pe psihologie și etică. Herbart considera că etica este disciplina științifică prin conținutul căreia ne este indicat scopul educației, în timp ce psihologia este o altă disciplină a spiritului care ne sugerează cum trebuie să acționăm pentru a îndeplini un scop. Convingerile sale pedagogice sunt exprimate în câteva studii intitulate Pedagogia generală
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
determină conținuturile și strategiile educației în contextul lumii actuale. Noile reflexe educaționale își materializează dinamica evolutivă în funcție de modul de procesare a obiectivelor propuse, care generează inclusiv ,,denumirea” fiecărei structuri de conținut și care urmează să fie proiectat ca modul sau disciplină de studiu, conceput strategic în plan disciplinar, interdisciplinar și chiar transdisciplinar. De pildă, educația relativă la mediu vizează formarea capacităților de rezolvare a problemelor declanșate odată cu aplicarea tehnologiilor industriale și postindustriale la scară mondială, care au provocat efecte nocive speciei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ROMÂNIEI ȘI POSIBILE MODELE Povestea Constituției la români Cristian BOCANCEA O poveste despre Constituție la români este la fel de necesară ca o istorie familială, ca o monografie sătească sau un manual (decent) de istorie națională. Trebuie să știm cum ne-am disciplinat birocratic, administrativ și politic în epoca modernă, pentru a înțelege unde mai avem de lucrat la rădăcinile comportamentului nostru cotidian, marcat fie de emfatica declarație "Onoare muncii" (așezată obligatoriu în finalul cererilor formulate de cetățenii patriei socialiste), fie de realista
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
fi atacate la Înalta Curte de Casație și Justiție (art. 134 alin.2). Cât privește procesul disciplinar, Curtea Constituțională a observat că legiuitorul român a adoptat o reglementare similară cu cea a altor țări din Europa, prevăzând referitor la procedura disciplinară o fază administrativă, cercetarea disciplinară efectuându-se de către inspectorii din cadrul Serviciului de inspecție judiciară pentru judecători, respectiv din cadrul Serviciului de inspecție judiciară pentru procurori, și o fază jurisdicțională, care se desfășoară în fața secțiilor CSM, potrivit dispozițiilor Legii nr. 317/2004
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de Casație și Justiție (art. 134 alin.2). Cât privește procesul disciplinar, Curtea Constituțională a observat că legiuitorul român a adoptat o reglementare similară cu cea a altor țări din Europa, prevăzând referitor la procedura disciplinară o fază administrativă, cercetarea disciplinară efectuându-se de către inspectorii din cadrul Serviciului de inspecție judiciară pentru judecători, respectiv din cadrul Serviciului de inspecție judiciară pentru procurori, și o fază jurisdicțională, care se desfășoară în fața secțiilor CSM, potrivit dispozițiilor Legii nr. 317/2004 și celor ale Codului de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
care magistrații au părăsit voluntar magistratura mai înainte de soluționarea acțiunii disciplinare sau chiar de descoperirea faptei, ceea ce a atras imposibilitatea sancționării lor și a permis păstrarea drepturilor aferente de către cei vizați. Or, dacă CSM ar fi competent să soluționeze acțiunea disciplinară chiar și după părăsirea magistraturii de către făptuitorul abaterii disciplinare, aceasta ar permite legiuitorului ordinar să includă printre sancțiunile posibile interdicția revenirii în sistemul judiciar, ori reducerea sau chiar eliminarea temporară/totală a pensiei de serviciu. Cu siguranță existența unei asemenea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
timpului. Privire de ansamblu Intervenția militarilor în politică este un fenomen universal; se bazează pe puterea coercitivă a armatei și pe motivația forțelor armate de a interveni. Această motivație de a interveni izvorăște din faptul că valorile forțelor armate precum disciplina și o stare de pregătire pentru război pot să nu fie împărtășite de masa populației. Condițiile care favorizează intervenția armatei sunt înaltul profesionalism, legitimitatea redusă a regimului existent, complexitatea limitată a societății și larga acceptare a unor valori societale care
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
liberal-democratice în care tinde să predomine mai curând forma de competiție electorală specifică modelului "concurențial" decât cea caracteristică modelului "consociațional". Mobilizarea electorală are loc rareori, deoarece trebuie îndeplinite patru condiții, ceea ce nu este posibil decât ocazional: * Partidele trebuie să fie disciplinate. Aceasta se întâmplă în majoritatea sistemelor cu mai mult de un partid din Vest, dar nu în toate, nici măcar în toate sistemele bipartidiste: după cum știm, în Statele Unite disciplina partidelor în Congres este relativ scăzută; * Votarea trebuie să fie legată de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
noi vom stărui în rugăciune și în slujirea cuvântului“» (Fap 6,1-4). Din această relatare reies două lucruri, că: 1) Apostolii, dorind să evite plângerile nedorite, au fost foarte atenți să nu suprime mesele de binefacere; ci chiar le-au disciplinat activitatea, cerând colaborarea laicilor. Tot așa și azi, Biserica propune Acțiunea Catolică, chemată să însoțească opera clerului în coordonarea apostolatului; 2) Apostolii au înțeles că nu trebuie să confunde situația lor de preoți. Trebuia să nu se renunțe la operele
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
dă crezare din instinct și prin afecțiune? Tot așa, o minte corectă nu poate să nu simtă, fără a mai fi nevoie de atâtea cercetări, fascinația moralei evanghelice și a adevărului creștin. Dar corectitudinea este și garanția credinței. Ea o disciplinează și o ține departe de formele neserioase ori fanatice. „Adevărata credință - spune card. Newman - este credința unei minți corecte“. Ba mai mult decât atât, credeți că credința noastră are vreun folos din acea specie de contrast în care găsim destul de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de la Facultatea de Fizică, punând în balanță nu numai starea financiară a Facultății, dar și meritele didactice și științifice ale profesorilor în discuție. e) Memoriu relativ la votul Consiliului privind pensionarea profesorilor Facultatea de Fizică apreciază eforturile conducerii Universității de a disciplina financiar facultățile, în vederea utilizării eficiente a fondurilor alocate de la buget. În acest sens, cu aprobarea Consiliului Facultății, în anul 2004, au fost întreprinse următoarele: 1.reorganizarea catedrelor, astfel încât din cinci catedre s-a ajuns la un număr de două; 2
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
mai elementare” decât cele cunoscute până acum. Poate. VII.2. Câteva considerații privind dialogul între știință și religie în școală „Știința fără religie este șchioapă, religia fără știință este oarbă“ Albert Einstein 1. Introducere Învățământul preuniversitar are în programul său disciplina Religie, disciplină care face parte din aria curriculară Om și societate. În același timp, în cadrul ariei curriculare Științele naturii, elevii învață fizică, chimie, biologie, geografie, alături de Științele exacte - matematică și informatică. Cele două arii curriculare au ca domeniu comun de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
a susținut tot timpul de când o știu - poate și dinainte! - de ale cărei sentimente pure nu m-am îndoit vreodată. Dar... gata cu declarațiile și cu sentimentalismele! Drumul spre București, fizic vorbind, a fost cel dintotdeauna, adică aceiași copaci aliniați disciplinat la margine de drum, aceleași câmpii arse de soarele torid de peste vară, aceleași gropi de pe șosea, plombate și răsplombate, totul egal, monoton (drum de șes - ce-ați vrea?), nimic diferit înafara sentimentelor contradictorii ce ne stăpâneau: fiica mea, dezorientată, în
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
va fi o sală mai ostilă, dar Kundalini a avut forța de a dirija energiile în direcția dorită de divin și de noi. Totul a decurs firesc, vibrațiile au fost percepute de majoritatea. Cele câteva voci disonante au fost imediat disciplinate de frumusețea ce izvora cu hotărâre din ceilalți, majoritari. Se iveau zorile... pe chipurile băieților. A doua piesă cântată a fost OM BHUR BHUVAH, în limba română. S-au simțit și mai puternic vibrațiile. Li s-a vorbit despre Shri
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
-i individual să participe la cânt, după cum descopeream lumina în ochii lor de-acum... îmblânziți. Am repetat refrenul celui de-al doilea colind ori de câte ori descopeream o nouă luminiță pe cale să se aprindă. A fost magnific! Intrasem într-o sală rece, disciplinată de regulamente și o transformasem într-una caldă, de inimi mișcate, fremătânde în ritmul pulsației vibratorii, a conștiințelor trezite și înălțate. Ne aflam într-o mare de bucurie, depășisem toate pragurile psihologice. Suntem superficiali când judecăm această categorie de oameni
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
pe anul 1923-1924, Cernăuți 1925, la Editura Liceului clasic și modern particular de fete, tipărit la Tipografia Institutului de Arte Grafice și Editură „Glasul Bucovinei”. Începea cu o disertație: „Despre desemn” de prof. Josif Hundert, precizând chiar de la început că „disciplina aceasta... nu e o dexteritate”. Urma apoi Cronica anului școlar, tabele, statistici... Anuarul aceluiași liceu pe anul școlar 1929-1930 publicat de același dr. Leo Hoffmann avea în cuprins un studiu „Din istoria satului Toporăuți dar și a satelor Lențești, Rohozna
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din demnitatea noastră. Aceste principii obligă pe orice inițiat oricare ar fi situația lui din punct de vedere ierarhic. În raporturile de la inițiat la inițiat, oricare ar fi deosebirea ierarhică, guvernează un angajament bilateral. Sinceritatea ca și supunerea la aceiași disciplină nu sunt obligatorii numai pentru mine. Pe de altă parte instituția noastră după toate regulele în alcătuirea ei organică tinde să formeze personalități, oameni liberi, caractere. Cine pretinde că ea ar fi guvernată de superiori necunoscuți, sau că ar trebui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu inteligență vicleană, este federația Rusă, al doilea este Uniunea, care cuprinde națiuni și populații greu de controlat, ca republicile baltice sau cele din Caucaz, al treilea este "lagărul socialist", controlat prin Tratatul de la Varșovia și C.A.E.R. și disciplinat prin "ajutoare tovărășești" de tipul anilor 1956 și 1968, ultimul este cel mondial, în curs de formare. Pentru mine a fost semnificativă o întrebare pusă de un rus anonim, la o conferință de la societatea "Znanie": Dacă noi ajutăm toate statele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
ne-a oferit câteva clipe plăcute. Primii doi studenți care au apelat la mine pentru a-și efectua lucrarea de diplomă, au fost: Zaharia Horea și Anton Lucica. Ultima și-a susținut lucrarea și n-a mai interesat-o nici disciplina și nici conducătorul științific. Horea, dimpotrivă, s-a legat de disciplină și de familia mea. Locuind În același cartier, ne Întâlneam adesea și Îmi relata despre ale tinereții valuri, prietene, surori și viață În general. Avea două surori: Silvia, căsătorită
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]