6,039 matches
-
peste umărul fetei de la machiaj la figura infinit mai fascinantă și controlată a actriței așezate la volanul Citroënului accidentat, m-am gândit la corpul infirm al Gabriellei. Inginerii de sunet și de lumini o priveau pe actriță de la o distanță discretă, ca spectatorii unui accident adevărat. fata de la machiaj, o fată rafinată dotată cu un simț al umorului liniștitor - și atât de deosebită de infirmierele de la traumatologie, cu care aceasta era, într-un anume sens, colegă -, lucra de mai bine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
vânzărilor. Totalizate, aceste cheltuieli s-au ridicat la 120 de dolari pentru fiecare persoană din toată lumea. Globalizarea s-a realizat și prin alte organisme internaționale: „au fost create (în contrast cu Organizația Națiunilor Unite) alte trei instituții multilaterale, într-un mod foarte discret, ca acestea să funcționeze în spatele opiniei publice, Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cunoscută de obicei de toată lumea sub numele de Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional (FNI) și Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT). [...] jucându-și până la capăt rolurile
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
paru oarecum vulgară. „Mai bine decât nimic“, își zise. - Sigur, mergem. Ai idee ce rulează în oraș? Sau ai vreo dorință specială? - Nu, dar vedem noi, râse Suki. - Vedem, râse și Shuoke, după care îi făcu unui chelner un semn discret. Peste câteva secunde, omul apăru cu nota de plată. Shuoke își scosese deja sub masă cartea de credit și, înainte ca Suki să poate face sau zice ceva, i-o înmână chelnerului, care dispăru cu cartea la fel de repede cum apăruse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
era o dactilografă de excepție - obținuse nota 9,70 la examenul de absolvire al școlii de secretariat - și probabil se irosea într-o firmă măruntă ca aceasta, dar îi ținea o companie plăcută, era loială și, cel mai important, era discretă. — Nu trebuie să discutăm ceea ce vedem în profesiunea asta, subliniase Mma Ramotswe când o angajase, iar Mma Makutsi încuviințase dând din cap solemn. Mma Ramotswe nu se aștepta ca ea să priceapă ce înseamnă confidențialitatea - botswanezilor le place să discute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Chestiunea Cocoș" nu era decît o cacealma care nu privea în nici un fel Serviciul. S-a gîndit că merită să-i mulțumească, deși fusese obraznic. Obraznic și prost. Chiar dacă îți dai seama despre cineva că lucrează la o instituție mai discretă nu trebuie să-i arăți că știi și cu atît mai puțin să o strigi în gura mare pe stradă. A zîmbit văzîndu-l cît de nenorocit era numai la gîndul că n-o să fie de acord. "Bine, un marghiloman și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fîstîcit și era să se împiedice cînd a trecut pragul. K.F. rămăsese cumva în ușă, aproape închizînd intrarea în hol, obligîndu-l așa să o atingă, mai bine spus să se frece de catifeaua rochiei și să simtă în nări parfumul discret care o înconjura. "S-a pregătit, bestia" și rămase chiar, el surprins, nu atît de constatare, cît de cuvîntul pe care îl folosise. Străbătând holul, către scara ce urca în sala de primire în care nu mai fusese de atîția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Ultima dată fusese în legătură cu alcătuirea Regenței după sfîrșitul lui Ferdinand, timp în care Basarab Cantacuzino se agitase, desigur, în felul său, destul de mult. "Se agitase" însemna că telefonase personal, ceea ce l-a pus pe gînduri pe inspectorul însărcinat cu supravegherea discretă a zonei, prințul necatadicsind în general să se obosească pentru atîta lucru. Plătea pentru asta cam trei-patru secretari, oameni educați și plini de rafinament, încît te puteau face să crezi că vorbești chiar cu Excelența-sa în persoană. Preocuparea față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
în cazul acesta nu ne trimiteți la război, punctă cu șiretenie băiatul. După spusele Omului-Memorie, legea prevede că un război între insule începe doar după ce s-au încheiat trei luni de negocieri pentru pace. Își arată dinții, într-un zâmbet discret, ca de iepure. Și din câte știu eu, n-a avut loc nici o discuție cu sălbaticii aia, deci oficial nu s-a declarat nici un război. —Nerușinatule! Hiro Tavaeárii îi adresa o privire mustrătoare lui Roonuí-Roonuí, căruia îi scăpase această exclamație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
responsabilitatea navei trece asupra lui. Navigatorul-Căpitan al insulei Bora Bora așeza vâsla pe punte, îngenunche în dreptul ei, se aplecă până când o atinse cu fruntea și apoi o fixă la locul ei, ținând-o cu mâinile lui puternice. Făcu un semn discret și cei mai buni zece oameni ai lui se urcară la bord, purtând fiecare câte o vâsla. Începură să vâslească ritmic, îndreptându-se către gură golfului, unde o primă adiere de vânt le permise să ridice pânzele. Cei mai mulți oameni se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
întunecoase, polinezienii niciodată nu se pierdeau, fiindcă în aceste nopți prietenele lor, stelele, le puteau arată cel mai bine drumul. De aceea, Tapú Tetuanúi se simți cel mai fericit om din lume când marele Miti Matái îi făcu un semn discret să se apropie. Dacă chiar vrei să devii un adevărat navigator, începu el, va trebui să te obișnuiești să dormi ziua. Iar noaptea ai s-o petreci aici. Ce-și putea dori mai mult un ucenic de navigator decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
într-o zi, când va fi la rândul lui căpitan, va trebui să știe să dea și el, aproape fără să fie nevoie să pronunțe vreun cuvânt, comenzile care să facă vasul să înainteze fără dificultate în direcția dorită. Semnul discret al mâinii ștăngi, care îi arăta cârmaciului cum să corecteze traiectoria; gestul imperativ prin care le cerea marinărilor să ridice un pic pânzele; felul în care își înclină capul, ridicând o sprânceană, ca să vadă mai bine în ce parte se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
atâtea ori încât deveniseră insuportabile, mai ales că, după moartea uneia dintre ele, părea să le fi dispărut și lor cheful de cântat sau de râs. Le lipseau povestirile Omului-Memorie, iar inactivitatea forțată a făcut ca nostalgia să cuprindă iarăși, discretă și tăcută, inimile tuturor. Plictiseală. Plictiseală poate dărâma spiritele, afectându-le mai mult decât cele mai mari adversități, căci există mii de moduri de a înfrunta adversitatea, dar există foarte puține de a face față plictiselii, atunci când aceasta atinge limitele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
înainte, ținând jocul sub control. E același lucru cu pastilele, sedative și analgezice, fiecare înghițitură e un prim pas hotărât într-o direcție oarecare. Inky spune: Noua intimitate e publică. Spune că dacă-ți iei o cameră în cel mai discret hotel - unul din locurile alea cu halate albe și orhidee tremurând lângă bideu într-o baie de marmură albă -, chiar și atunci e foarte probabil să existe o minusculă cameră video care să te urmărească. Spune că singurul loc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
regulile simple urmate de Margaret cu succes În Asia, și se dovedeau iarăși eficiente. A Întors capul să-l privească pe Mick, care Își căuta nervos țigările În buzunarul de la piept. S-a Încruntat și i-a făcut un semn discret să renunțe. Mâna lui a căzut moale și a rămas Întinsă pe lângă corp. Își freca degetele unele de altele, parcă s-ar fi jucat cu nisip. Nu sun tem nici de la ambasadă și nici de la vreun ziar, a continuat Margaret
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
tuns scurt de un stilist la modă. Era îmbrăcată elegant, cu o fustă scurtă și un taior mulat pe bust, și avea asupra ei o geantă diplomat micuța, din piele neagră. — Domnișoara Tarrant? întreba el. — Da. Femeia schița un surâs discret, ca și cum ar fi amuzat-o ceva - poate chiar modul oficial care o întâmpinase Adrian. Va rog, poftiți înăuntru. — Soția dumneavoastră era în mașină care a ieșit pe poarta în timp ce taxiul meu încerca să intre? se interesa ea cu un accent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Cum arata chestia aia, sauna? — Era un șopron din scânduri, destul de mic, cu o sobă în colț. Și bănci pe două niveluri, cât să-ncapă trei persoane, maximum patru, la o adică. Fără ferestre. Din tavan se prelingea o lumină discretă, de culoarea chihlimbarului, care-ți dădea senzația că te afli într-un cuptor. — Și amândoi erați goi? — La început m-am înfășurat într-un prosop, dar mi l-am dat jos, pentru că era al naibii de incomod. — Și el n-a încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
și al celor În călătorie de nuntă. Primii plăteau și o taxă de confidențialitate pentru care nu primeau nici o chitanță. Coriolan oftă. Suferise, dar acum Îi era bine, În special după ce vomase Într-un lighean de porțelan alb, sub răsuflarea discret tabagică a doamnei Koblicska, sub mângâierile ei tot mai apăsate, mai prelungi, și sub privirea disprețuitoare a unui boy capabil să-ți spună În română, maghiară și germană, fără plată, următorul text afișat de altfel și la recepție, sub o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
călca acum săltându-se pe vârfuri pentru a mai câștiga ceva În Înălțime, ducea direct la cafeneaua „Piticul” zisă și „Voltaire” din Țintirim. În spate purta un fel de raniță. Părea destul de goală. Greu putea convinge pe cineva de prezența discretă a ultimei sale creații intitulată modest „Scurt poem epic dintr-un roman poetic.” La „zebra” din dreptul Anticariatului, poetul, grijuliu cu propria-i posteritate, se opri pentru a lăsa să treacă șirul lung de mașini care veneau dinspre cinematograf. Profită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
un șoricel albastru Îi rodea de zor un călcâi. Se trezi lac de sudoare. Se descălță În grabă și Își cercetă cu atenție piciorul. Ciorapul era Într-adevăr spart, dar pielea era nevătămată. Nici urmă de dinți. Doar un miros discret de năsal. Farmacistul și slovacul aplaudau În rând cu ceilalți. Cain era impunător ca un rabin. Balconul plutea deasupra gazonului și a lui Edu la doar câteva palme. Câinele de pripas Edu mârâia nemulțumit de ce se Întâmpla. Din când În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
niciodată până atunci. Ea admira contrastul dintre albastrul de Prusia al jeansului ei și verdele crud al ierbii. Între ei, pe fața de masă albă, printre farfurii și pahare, se ofilea un buchet de brândușe. În aer pluteau un miros discret de verbină și câteva acorduri Îndepărtate din Imnul Golanilor.” Cartea viselor zice că „dacă Îi vezi În vis pe alții dormind, vei depăși toate obstacolele În tentativa ta de a cuceri o femeie.” Chiar asta și fac, a zis Petru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
decontractat al alergătorilor. La sfârșitul cursei, Însă, fiecare concurent semăna cu propria sa teză, despre care, apoi, avea să vorbească până la moarte. O ureche avizată ar putea descoperi oricând În discursurile autoelogioase, bune să inflameze imaginația unor studente eminente, acordurile discrete ale unui splendid marș funebru. Pendula din sufragerie anunța ora douăsprezece. Petru Își privi ceasul de mână pe care Îl trăgea doar când Își aducea aminte, verifică robineții chiuvetei și ai aragazului, apoi Își spuse cu glas tare: Iolanda, telefon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ecran i se păreau a fi jeturi de spermă cu care i se orna suprafața plată a pântecelui ei catifelat și plat. O maculare, deghizată, perpetuă, o Îndepărtare nemiloasă de căldura fertilă și protectoare a trupului ei, care se Încredința discret sau năvalnic doar mâinii sale uscate, fierbinți, când tandră, când poruncitoare, dar care nu o umilea niciodată. Toată claviatura și toate căsuțele cu tot limbajul lor cu tot, nu aveau nici o legătură cu zvâcnetul când calm, când năvalnic al sângelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
femeia matură de acum, constata Încă de la primele sale vizite acolo, foarte puține de altfel, că Iolanda era azi doar mai puțin gracilă, tot grațioasă Însă, și că energia aproape agresivă de odinioară se transformase cu timpul Într-o senzualitate discretă, mai mult presupusă decât evidentă, câtuși de puțin ostentativă, provocatoare. Acest lucru Însă nu o punea la adăpost de privirile apăsate ale cohortelor de machos dolofani de extracție dacică sau fino-ugrică, convertiți după Revoluție În traficanți de valută, dotați cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ținea pe bord și se servea din el cu arătătorul mâinii stângi. Masa a durat cam o jumătate de oră. Desertul era o bere Bucegi. În tot cartierul acela selenar, trestia doar era vie, grațioasă. Se opunea parcă cu o discretă disperară sau resemnare acelei invazii de blocuri din panouri de beton, calcifieri hilare Într-un plămân Încă sănătos. Șoferul Își luase prânzul și, mulțumit peste măsură, coborî din cabină. Îi mai rămânea doar să acționeze o manetă. Înainte de a proceda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
paharul pe masă zâmbind. Zâmbetele sale erau tot mai enigmatice. Se adresau deopotrivă celor văzute și nevăzute. Pendula Între ele cu ultimele rezerve de energie, ai fi zis, cu grație, dacă nu s-ar fi simțit În aer un miros discret de urină. Te-ai Întors, carevasăzică... Da, tată. De tot? Pentru un timp cel puțin. Și fata aceea? S-a măritat. Păcat... Dar dacă e fericită... Fericirea, ca și războaiele, sunt date oamenilor să le poarte... Până la moarte. Da! Duse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]