4,704 matches
-
Proporțiile diagramelor sunt distorsionate pentru a putea fi integrate în text pentru că dacă axa verticală ar fi un corespondent a tot ce ar putea spune naratorul despre subiect, ar trebui să fie infinită. Devierile liniilor de la axa orizontală sugerează dansul discursiv din lungul desfășurării narațiunii. Pentru a se ține aproape de acumularea evenimentelor despre viața naratorului, discursul ar trebui să se desfășoare în linie dreaptă dar fiecare arabesc arată că narațiunea se abate de la această linearitate. Cele cinci diagrame ofensează rectitudinea narațiunii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
accepția lui Derrida, în două moduri. Pe de o parte, există mutismul absolut al operelor de artă, ideea că ele sunt cu totul străine de cuvinte. În acest fel, se stabilește o limită și se fondează o rezistență față de autoritatea discursivă. Se poate spune astfel că există, în opera de artă mută, un loc real din perspectiva căruia, și acolo unde, cuvintele își descoperă limitele. În acest loc se poate observa și o slăbiciune, dar și o speranță de autoritate, de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
cuvintele își descoperă limitele. În acest loc se poate observa și o slăbiciune, dar și o speranță de autoritate, de hegemonie din partea discursului, mai ales când acesta își propune să clasifice artele în termenii ierarhizării care subordonează artele vizuale, artelor discursive sau muzicale. Pe de altă parte, se poate face referire la experiența pe care omul, ca ființă vorbitoare, o trăiește în relație cu muțenia operelor de artă. Omul: . Altfel spus, și din acest punct de vedere ele devin discursuri mai
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
în relație cu muțenia operelor de artă. Omul: . Altfel spus, și din acest punct de vedere ele devin discursuri mai autoritare, devin chiar locuri ale cuvântului mai puternice decât cuvântul, pentru că sunt mute și pentru că poartă cu ele o virtualitate discursivă infinit mai autoritară decât a discursului verbal. Cea mai puternică forță logocentrică, așa cum spune Derrida, stă tocmai în această muțenie a operelor de artă și eliberarea de autoritatea cuvântului stă tocmai în discursul care relativizează lucrurile, în acel discurs care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, nu sunt puține. În selectarea și descrierea lor, acest capitol încearcă o abordare genealogică printr-o oarecare abatere de la structurile discursive, considerate uneori, din motive mai mult sau mai puțin întemeiate, definitive și solide și aplicate inflexibil, și fenomenelor trecute, și celor contemporane. O asemenea genealogie a elaborărilor din câmpul naratologiei vizuale favorizează situarea lor într-o descendență complexă, într-o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
motive, credințe și scopuri care explică istoria. Hayden White, unul dintre cei mai influenți narativiști ai filosofiei contemporane, formuleză o teorie a narativității cu referiri la imaginația istorică din Europa secolului al XIX-lea. El arată că metaistoria, ca formă discursivă narativă, este un efect de limbaj și de imaginație istorică și consideră că explicația istorică nu este rezultatul deliberărilor prealabile, ci îmbracă forma preferințelor discursive romanțate, comice, tragice sau satirice. Istoriografia este, în accepția lui, rezultatul selectării unei strategii interpretative
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
la imaginația istorică din Europa secolului al XIX-lea. El arată că metaistoria, ca formă discursivă narativă, este un efect de limbaj și de imaginație istorică și consideră că explicația istorică nu este rezultatul deliberărilor prealabile, ci îmbracă forma preferințelor discursive romanțate, comice, tragice sau satirice. Istoriografia este, în accepția lui, rezultatul selectării unei strategii interpretative ale cărei criterii nu decurg dintr-un angajament epistemiologic ci sunt expresia unei conduite estetice sau morale specifice. Franklin Rudolf Ankersmit, într-o încercare de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia post clasică este deschisă la diversitatea de modele, metodologii și perspective feministe, bahtiniene, deconstructiviste, psihanalitice, istoriste, retorice, cinematografice, informatice, la posibilitățile de analiză discursivă sau psiholingvistică ceea ce demonstrează că nu a trăit o cădere după ascensiunea ei structuralistă, ci o ascensiune structuralistă urmată de o altă ascensiune ramificată în naratologii. Noile interogații ale naratologiei post-clasice deschid perspective ample pentru diversitatea teoretică și aplicativă a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de o altă ascensiune ramificată în naratologii. Noile interogații ale naratologiei post-clasice deschid perspective ample pentru diversitatea teoretică și aplicativă a cercetărilor narative. Se caută soluții pentru felul în care se poate construi un aparat formal capabil să genereze unitățile discursive pe care le numim povești și pentru felul în care poate fi modelat acest aparat în așa fel încât să opereze o descriere structurală a componentelor microdiscursive, să prezinte principiile de compoziție și recursivitate ale acestor componente sau abilitățile și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de analiza discursului și pragmatica, centrată pe studiul utilizării narațiunii. La nivel semantic, diferite media favorizează diferit, diferite tipare cognitive. Filmul preferă narațiunile dramatice, televiziunea pe cele episodice care construiesc intrigi complexe, jocurile pe calculator preferă narațiuni multinivelare. La nivel discursiv media pot genera diferite moduri de prezentare a narațiunii care presupun strategii diferite de interpretare din . partea audienței ca în cazul benzilor desenate unde narațiunea, deși segmentată în imagini cu temporalitate distinctă, constituie totuși o imagine care pare să evolueze
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Proporțiile diagramelor sunt distorsionate pentru a putea fi integrate în text pentru că dacă axa verticală ar fi un corespondent a tot ce ar putea spune naratorul despre subiect, ar trebui să fie infinită. Devierile liniilor de la axa orizontală sugerează dansul discursiv din lungul desfășurării narațiunii. Pentru a se ține aproape de acumularea evenimentelor despre viața naratorului, discursul ar trebui să se desfășoare în linie dreaptă dar fiecare arabesc arată că narațiunea se abate de la această linearitate. Cele cinci diagrame ofensează rectitudinea narațiunii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
accepția lui Derrida, în două moduri. Pe de o parte, există mutismul absolut al operelor de artă, ideea că ele sunt cu totul străine de cuvinte. În acest fel, se stabilește o limită și se fondează o rezistență față de autoritatea discursivă. Se poate spune astfel că există, în opera de artă mută, un loc real din perspectiva căruia, și acolo unde, cuvintele își descoperă limitele. În acest loc se poate observa și o slăbiciune, dar și o speranță de autoritate, de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
cuvintele își descoperă limitele. În acest loc se poate observa și o slăbiciune, dar și o speranță de autoritate, de hegemonie din partea discursului, mai ales când acesta își propune să clasifice artele în termenii ierarhizării care subordonează artele vizuale, artelor discursive sau muzicale. Pe de altă parte, se poate face referire la experiența pe care omul, ca ființă vorbitoare, o trăiește în relație cu muțenia operelor de artă. Omul: . Altfel spus, și din acest punct de vedere ele devin discursuri mai
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
în relație cu muțenia operelor de artă. Omul: . Altfel spus, și din acest punct de vedere ele devin discursuri mai autoritare, devin chiar locuri ale cuvântului mai puternice decât cuvântul, pentru că sunt mute și pentru că poartă cu ele o virtualitate discursivă infinit mai autoritară decât a discursului verbal. Cea mai puternică forță logocentrică, așa cum spune Derrida, stă tocmai în această muțenie a operelor de artă și eliberarea de autoritatea cuvântului stă tocmai în discursul care relativizează lucrurile, în acel discurs care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, nu sunt puține. În selectarea și descrierea lor, acest capitol încearcă o abordare genealogică printr-o oarecare abatere de la structurile discursive, considerate uneori, din motive mai mult sau mai puțin întemeiate, definitive și solide și aplicate inflexibil, și fenomenelor trecute, și celor contemporane. O asemenea genealogie a elaborărilor din câmpul naratologiei vizuale favorizează situarea lor într-o descendență complexă, într-o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
vezi http://members.tripod.com/GellnerPage/Warwick 0.html sau http://www.lse.ac.uk/ collections/gellner/index.html) 7 Baumann (1999), pentru a desemna acest statut dual al identității culturale, folosește, referindu-se la acțiunea indivizilor, conceptul de competență discursivă dublă. 8 Vezi Bădescu (2002). 9 Vezi Bădescu (2002; 2005). 10 Vezi și Barth (1969) pentru detalii privind relația categorizare, identitate (etnică) și elemente culturale. 11 Vezi Capitolul 2 pentru discuția personal-colectiv. 12 Cu alte cuvinte, sistemul de referință este
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ROMÂNIA CAMELIA-MIHAELA CMECIU SEMIOTICI TEXTUALE Prefață de Daniela ROVENȚA-FRUMUȘANI INSTITUTUL EUROPEAN 2010 TABLĂ DE MATERII Prefață / 9 O pledoarie pentru semiotica sau "semio-ce" /13 PARTEA I SPRE O SEMIOTICA SOCIALĂ /17 I. O analiză semiotica a discursului dincolo de cubul rubik discursiv /20 I.1. De la obiect la semn /23 I.1.a. O gramatică semiotica spațială /25 I.2. De la text la discurs /30 I.2.a. O semantica a predicației în compoziția textuala (non)verbală /30 I.2.b. Multimodalitate
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și a produselor și manieră lor de functionare în cadrul a două procese: cel comunicativ (aducându-se în prim-plan obligativitatea sistemului relațional) și cel de cunoaștere în și pentru care textele și discursurile se instituie că semne. Metaforă cubului rubik discursiv ("materializat dintr-o dorința de a depăși reprezentările lineare ale schimbului comunicațional între un emițător și un receptor și de a oferi o reprezentare geometrica etimologiei conceptului discurs...", după cum afirmă autoarea), care se constituie într-o osatura fundamentală a dialogului
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
sale valente (Eco [1976] 2003): semiotica semnificării (o teorie a codurilor, văzute că sisteme de semnificare care cuplează unități prezente cu entități absențe) și semiotica comunicării (o teorie a producției de semne, unde interlocutorul joacă un rol important). b) Producția discursiva a obiectului semiotic se obține printr-o continuă și permanentă interferență între conceptele peirceiene de primitate, secunditate și terțitate sau între diferitele tipuri de travaliu fizic (Eco [1976] 2003: 236), cum ar fi recunoașterea, ostensiunea, replicile și invențiile. c) Semiotica
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Norman Fairclough 1989). Analiza critică a discursului (CDA Critical Discourse Analysis) studiază rolul discursului în producția și provocările relațiilor de dominantă (van Dijk 1990: 249), principala teza fiind faptul că orice reprezentare și proces cognitiv social are o importanță dimensiune discursiva, a cărei macrostructura ideologică este construită pe valori experiențiale, relaționale și expresive. I. O analiză semiotica a discursului dincolo de cubul rubik discursiv Conturarea cubului (rubik) discursiv (Cmeciu C. 2005a: 39-43) s-a materializat dintr-o dorința de a depăși reprezentările
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Dijk 1990: 249), principala teza fiind faptul că orice reprezentare și proces cognitiv social are o importanță dimensiune discursiva, a cărei macrostructura ideologică este construită pe valori experiențiale, relaționale și expresive. I. O analiză semiotica a discursului dincolo de cubul rubik discursiv Conturarea cubului (rubik) discursiv (Cmeciu C. 2005a: 39-43) s-a materializat dintr-o dorința de a depăși reprezentările liniare ale schimbului comunicațional între un emițător și un receptor și de a oferi o reprezentare geometrica etimologiei conceptului "discurs", derivat din
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
teza fiind faptul că orice reprezentare și proces cognitiv social are o importanță dimensiune discursiva, a cărei macrostructura ideologică este construită pe valori experiențiale, relaționale și expresive. I. O analiză semiotica a discursului dincolo de cubul rubik discursiv Conturarea cubului (rubik) discursiv (Cmeciu C. 2005a: 39-43) s-a materializat dintr-o dorința de a depăși reprezentările liniare ale schimbului comunicațional între un emițător și un receptor și de a oferi o reprezentare geometrica etimologiei conceptului "discurs", derivat din verbul discurrere "a fugi
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de forțe centripete și centrifuge, chiar dacă au fost agitate. Semele esențiale ale cubului, a cărui formă poate fi metaforic reprezentată de cutia cu bile, le vom transfera asupra conceptului "discurs": CUB DISCURS 1.Egalitatea fetelor → 1. Aceeași importantă a componentelor discursive. 2. Caracterul "ascuns" al celor trei fete → 2. Existența implicitului în structura discursului. 3. Modelul tabular → 3. Construirea semnificației că tip de rețea guvernată de "forțele" existente între componentele discursive. 4. Sistemul tridimensional → 4. Discursul că structura tridimensională, suficientă sieși
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
CUB DISCURS 1.Egalitatea fetelor → 1. Aceeași importantă a componentelor discursive. 2. Caracterul "ascuns" al celor trei fete → 2. Existența implicitului în structura discursului. 3. Modelul tabular → 3. Construirea semnificației că tip de rețea guvernată de "forțele" existente între componentele discursive. 4. Sistemul tridimensional → 4. Discursul că structura tridimensională, suficientă sieși (Cmeciu C. 2005a: 41) Popularea celor trei fete vizibile și invizibile cu elementele esențiale ale unui discurs ne-a determinat să alegem un anumit tip de cub, si anume cubul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Dualitatea dintre fetele vizibile și cele invizibile atrage atenția asupra necesității trecerii dincolo de un nivel de suprafață textuala (modelul lui Zellig Harris 4 sau paradigmă centrată pe limbă, menționată de Allesandro Duranti 5). Ne propunem să pătrundem în interiorul cubului rubik discursiv pentru a construi un model abstract al interpretării discursurilor pe care Van Leeuwen (2005: 94) le-a definit drept "cunoașteri construite social ale unor aspecte ale realității". Considerăm că ancorarea acestei pluralități a discursurilor (Van Leeuwen accentuează importantă folosirii pluralului
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]