1,246 matches
-
Intru io năuntru, Într-un restaurant din propiumieu oraș. Chelnerul vine și zice: Ai rezervare? Io mă uit numan jur... Își răsucește el capul cu aroganță de jur Împrejur În camera părăsită, și fac: Da, am. Decorul, apoi se uită disprețuitor la mine de parcă aș fi fost chelnerul, serviciul și probabil mâncarea. Și totuși mi-ar plăcea o masă de rahat. Ceilalți rânjesc și surâd lingușitori când el Își face numărul. Rânjetele lui Ocky și al lui Estelle ascund niște măști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
și la stalinism. Un alt aspect, mai controversat, este că gânditorii iluminiști desconsiderau societățile care nu aparțineau spațiului occidental (Vogel 2003). Lăsând la o parte dezbaterea, nu încape nicio îndoială că Marx și Engels afișau adesea o atitudine condescendentă și disprețuitoare la adresa societăților care nu se înscriau în spațiul occidental. Ei erau convinși că imperialismul occidental și răspândirea capitalismului erau necesare în vederea eliberării "popoarelor lipsite de istorie" de miturile religioase și tirania tradiției. În acest stadiu al argumentării, este important să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
farmec a gândurilor care izvorăsc din adâncul simțirii omenești. Acolo va găsi inima neprefăcută și pururea tânără a țăranului nostru, acolo eterna icoană în care sufletul românului se arată, aici mâhnit și tânguitor, aici voios și zglobiu, aici viteaz și disprețuitor de moarte, aici blajin, aici îndârjit, priponitor și aprig... dar totdeauna măreț și bun până va putea lega prieteșug cu acea limbă frumoasă și negrăit de dulce, fără de care poezia în veci nu va putea trăi. Nu se poate uita
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
forma slujește drept însoțitor pentru spirit, marile spirite au puțină stimă pentru ea. La fel cum văd în acțiunea istorică "o contemplație slăbită" (Bergson), imageria le apare ca o ideație degradată. La binevoitori, astă dă: "Frumosul este splendoarea Adevărului". La disprețuitori: "Ce vanitoasă este pictura! Ne cere admirație pentru imaginea lucrurilor ale căror originale nimeni nu le admiră!"*. De la Platon la Pascal, consecvența este bună. Exemplul grec nu era așadar o curiozitate istorică. El ilustrează o constantă de lungă durată: alianța
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și scriitor. Aceasta face diferența între producătorul de cinema și programatorul de televiziune. "Pe de altă parte, cinematografia este o industrie" (Malraux). Traducem: în partea de difuzare. O Schiță de psihologie a televiziunii care s-ar încheia cu o observație disprețuitoare de acest gen ar stârni râsul: în vreme ce cinematografia are ambiguitatea unei industrii de artă, care trebuie să fabrice în serie prototipuri, televiziunea este, în întregime, fabricare și difuzare, industrie. Opera cinematografică se comunică, dar nu este făcută, asemeni produsului televizual
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
măsoară după marja ei de impunitate. Odioși sunt maeștrii vizualului, cum erau ieri maeștrii scrisului (categoria nefiind, desigur, suma indivizilor). Cred că totul le este permis, și pe bună dreptate, de vreme ce aproape totul depinde de ei. Plagiază, trunchiază, injuriază, sunt disprețuitori, decomandează în ultima clipă, te trezesc la cinci dimineața, stâlcesc numele proprii, estropiază titluri și citate: câți oameni de rând ar rămâne nepedepsiți pentru viciile tolerate noilor stăpâni? Indignarea e inutilă, căci suportul comandă. Volatilitatea dă dezinvoltură. Videosfera este grosieră
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ne mulțumim cu prea puțin. Singurele în care nu întâlnim banalitatea deplină (asociată serviciului mizerabil și unei igiene precare) sunt acelea ultracosmopolite, în care întrebarea „Aveți vreun preparat din bucătăria românească?“ nu primește, în chip de răspuns, decât un zâmbet disprețuitor din partea chelnerului. Avem, în București, zeci de restaurante cu specific italienesc, spaniol, franțuzesc, chinezesc, indian etc., avem și destule „fusion“, multe dintre acestea oferind o bucătărie cu adevărat rafinată și inventivă, dar nu există (nici în România, nici altundeva pe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cert simț al valorilor autentice, nu doar simple exteriorizări ale unor invidii literare sau spații compensator-vindicative ale artistului nedreptățit în planul existenței concrete. 3.5.1. Înspre "labirintul de lentile" Ca model de poznașă desacralizare sau de temperare a pornirii disprețuitoare prin sublimare parodică, I. L. Caragiale deschide galeria scriitorilor pentru care parodia și pastișa sunt forme ale "satirei literare"94: George Topârceanu (Parodii originale, 1916), Marin Sorescu (Singur printre poeți,1964), Mircea Horia Simionescu (ciclul Ingeniosul bine temperat, 1968-1983, în special
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
F. Plett extinde evantaiul de variante ale ironiei, precizând simultan și suprapunerile acesteia peste alte moduri ale comicului. Sunt enumerate astfel: parodia ("ironia livrescă"), carientismul (ironia "ușoară", atașată de d'accueil), asteismul (ironia "urbană"), diasirmul (ironia sinuos arogantă), micterismul (ironia disprețuitoare, "de excludere"), sarcasmul (ironia acerbă, ireconciliabilă), cinismul (ironia înrăită, "canină") etc.137 O altă distincție se poate face ținând cont de faptul că ironia, ca posibilitate literară, presupune inserarea în text a anumitor semnale: repetarea unei propoziții în context, exclamațiile
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
place de Neil? întrebă Darcey. —Prea își dă aere, fu răspunsul prompt al lui John. Prea își închipuie că le știe pe toate și prea are pretenții. Eu cred că e drăguț, observă Thelma. Are niște ochi superbi. John pufni disprețuitor. Nu sunt singura care o spune, se apără Thelma. Sally e de acord cu mine. Mona McCutcheon e topită după el și lui Mylene Scott îi place și ei. Ce naiba! exclamă Darcey. Nu-mi spune că jumătate din femeile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
că ești sigur Împotriva lor. — Așa că dumneata, un inspector la criminalistică, ai părăsit Kripo - și făcu o pauză, după care adăugă pe un ton de uimire afectată - ca să devii detectivul casei la Hotel Adlon. — Ești foarte haios, am zâmbit eu disprețuitor, Îmi pui toate Întrebările astea, când deja știi răspunsurile. — Clientului meu Îi place să știe cine sunt cei care lucrează pentru el, Îmi zise cu Îngâmfare. — Încă n-am acceptat cazul. Poate că o să-l refuz doar ca să văd ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
testament, prin care lăsa totul Reich-ului. Clătină din cap. Vă vine să credeți o asemenea prostie, Herr Gunther? A lăsat totul statului. Totul. E greu de crezut. — Era patriot, Înseamnă. Six nu reuși să perceapă ironia din remarca mea. Pufni disprețuitor. — Stimate Herr Gunther, era național-socialist. Oamenii ăștia cred că ei sunt primii care Își iubesc patria. Zâmbi aspru: Îmi iubesc țara. Și nimeni nu dă mai mult ca mine. Dar pur și simplu nu suport gândul că Reich-ul urmează să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
genul de persoană care să lase lucrurile să se rezolve singure. Cred că majoritatea bărbaților bogați sunt așa. Neîncrezători și suspicioși. Eu aș zice că are mare Încredere În tine, de vreme ce te lasă să ai propriul tău apartament. Ea râse disprețuitor: — Doamne, ce glumă. Dacă ai știi cât a trebuit să mă lupt. Dar probabil că știi totul despre noi, fiind detectiv particular. Fără să mă lase să răspund, continuă: — A trebuit să zbor câteva menajere din cauză că erau mituite să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
tinerel, i-am replicat eu, dar nu era deloc neajutorat. Nu mi-am mușcat buza pentru că te găsesc al dracului de atrăgător. Ăsta e sânge adevărat, să știi. Și halatul meu: e sfâșiat. Sau n-ai observat asta? Tesmer râse disprețuitor: — Am crezut că ești doar șleampăt În ce privește Îmbrăcămintea. — Hei, ăsta e un halat de cincizeci de mărci. Doar nu crezi că l-aș face praf doar de dragul tău, nu? Dacă ți-ai permis să-l cumperi, atunci ți-ai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
o clipă că eram Încă În avantaj. Se pare că mă așteptai, remarcă sec. — O, da, mi-am dat seama că ești tu, Rienacker. Ți-am auzit Încheieturile degetelor strânse În pumn târându-se pe scări. El scoase un râs disprețuitor alcătuit În principal din fum de țigară și apoi zise: — Îmbracă-te, plecăm la o plimbare. Și mai bine ai lăsa arma aia. Am ezitat. — Care-i problema? rânji el văzându-mi reținerea. Nu ai Încredere În mine? — Ei, na
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
zise ea. Ne-am plimbat În sus pe deal, spre piața de pictură unde cei care treceau drept tinerii artiști ai Berlinului Își ofereau spre vânzare operele ireproșabil de idilice. Așa cum era de așteptat, Inge fu plină de o nemulțumire disprețuitoare: — Ai mai văzut așa un rahat absolut? pufni ea. Dacă te-ai lua după toate tablourile astea cu țărani plini de mușchi care strâng porumbul și ară câmpurile, ai crede că trăim Într-o poveste de Frații Grimm. Am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
negru de la capătul plajei avertiza: „Interzis evreilor“, ceea ce-l făcu pe șoferul de taxi să emită o observație: — E de tot râsu’, nu? Auzi, „Interzis evreilor“. Nu e nimeni aici, ce naiba. Nu pe o vreme ca asta. Scoase un râs disprețuitor, ca să se afle În treabă. Vizavi de restaurantul „Pavilionul Suedez“, câțiva Încăpățânați mai nutreau Încă speranțe că vremea o să se Îndrepte. Șoferul continuă să bodogăne nemulțumit despre ei și despre vremea germană, și coti pe Koblank Strasse și apoi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
sunt un pasionat de jocuri de noroc, dar astea erau singurele cărți pe care le aveam. Kriminalkommisar Jost trase gânditor din pipă. — E o teorie interesantă, zise el. Dietz Încetă să se mai joace cu mustața atât cât să pufnească disprețuitor. Jost Îl privi un moment pe inspectorul său, după care se uită la mine: — Numai că vezi tu, colegului meu i se pare cam improbabilă. — Asta ca să vorbim În termeni frumoși, vorbă-lungă, bombăni Dietz, care de când Îmi speriase de moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
că pe pașaportul lui cel nou apare numele Teichmüller, așa că pot fi iertați dacă nu-l cred. L-a cumpărat de la același tip căruia plănuia să-i vândă diamantele. Un pașaport pentru el, și unul pentru fată. Six Îmi zâmbi disprețuitor: — Și fata asta are și ea un nume adevărat? — O, da. Numele ei este Hannah Roedl, deși ginerele tău prefera să-i spună Eva, erau amanți, pricepi, adică au fost până când ea l-a omorât pe el. — Asta e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ei să se verse ceva pe covor. În celălalt capăt al Încăperii se aflau un glasvand, un corp de rafturi pentru cărți și un birou În spatele căruia, În fotolii confortabile, ședeau doi ofițeri SS. Erau Înalți și spilcuiți, cu zâmbete disprețuitoare, de arogantă superioritate, cu păr de culoarea cașcavalului Tilsiter și mărul lui Adam bine-crescut. Cel mai Înalt dintre ei vorbi primul, ordonându-le gardienilor și adjutantului să iasă afară din cameră. — Herr Gunther, luați loc, vă rog, Îmi arătă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
spre est până la intrarea În lagăr. Aceasta era Închisă deasupra de o gheretă de pază spațioasă, sub care se afla o poartă cu sloganul „Munca te va elibera“, pus În mijlocul grilajului din fier forjat. Această sintagmă era subiectul unei veselii disprețuitoare În rândul celorlalți prizonieri, dar nimeni nu Îndrăznea să spună nimic de teamă să nu Încaseze o bătaie. Mă puteam gândi la o mulțime de lucruri care te eliberează, dar munca nu se număra printre ele: după cinci minute la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
au dat frâu liber imaginației. Asemănarea dintre capetele găsite în La Venta este atât de mare, încît s-ar putea crede că reprezintă aceeași față. Au pleoape grele, ochi implacabili și reci, nas turtit, cu nările umflate, buze groase și disprețuitoare. Expresia e dură. Puțin feroce chiar. Brutală, în orice caz. De aproape trei metri în înălțime și cântărind, probabil, zeci de tone, capetele gigantice pe care le văd, uimit de dimensiuni, reprezintă triumful artei olmece, dar, pe măsură ce le privesc, am
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
halucinante, în mansarde dărăpănate, unde nimeni n-ar fi bănuit că poate trăi un om... Poate că asta gândeam și atunci, în ziua plecării din tabără, privindu-i pe cei doi cu un zâmbet care din nou nu-mi ieșea disprețuitor, cum aș fi vrut. Sau poate că, destrămat încă interior de revelația nopții trecute, simțind încă vertijul acelei teribile scufundări urmate de fantastica înălțare, nu mai puteam decât să privesc în gol, fără gânduri și fără dorințe. Ar fi fost
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
cu copii pe care îi cafteau și îi loveau ca din reflex. Hei, Jason! - Jap! - Las-o pe Tamara în pace! - Bang! —Zoe! - Pleosc! - Dacă te mai prind că te iei de Brooklyn o dată, te omor! - Jap! Cu privirile lor disprețuitoare, femeile acuzau metodele liberale ale lui Clodagh. Dă-i plodului o curea ca lumea peste fund, rânjeau fețele lor dure de modă veche. Să se culce mai devreme, pe dracu’. Dă-i una să se învețe minte, e singurul lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a constatat șocată că nici un magazin nu era deschis încă și că singurii oameni care erau în zonă erau niște turiști dezorientați. Imbecilă țară, se gândi ea, pentru a suta oară. Unde e toată lumea? Probabil la biserică, se hotărî ea, disprețuitoare. Ora unu, după spusele tipului care vindea ziare. Magazinele se deschideau la unu. S-a așezat la o masă, într-o cafenea, cu picioarele încrucișate, a cerut un almond latte și s-a apucat să citească un ziar. Doar bâțâiala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]