2,325 matches
-
diferențelor de poziție și de statut ale actorilor sociali. Un astfel de proces se declanșează atunci cînd acestora le lipsesc date obiective despre orice fenomen, fie el științific, moral, cultural sau economic. De aici rezultă și se propagă deformări și distorsiuni ale definiției acestuia; focalizarea este o procedură de accentuare a anumitor trăsături ale unui obiect de RS și de ocultare a altora, neadaptate sistemului de valori al actorilor sau subiecților. O viziune globală și completă asupra obiectului este, în acest
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și pot avea loc schimburi între membrii lui. Ea caracterizează unul din aspectele construcției reprezentării și se desfășoară în mai multe faze: selecția formarea unei scheme figurative naturalizarea * Selecția implică o filtrare a informației disponibile despre obiectul reprezentării, făcînd loc distorsiunilor, inversiunilor, reducțiilor, adăugirilor de date și/sau evaluărilor, eliminărilor, stratificărilor și suprimărilor de atribute. Aceste alterări sau distorsiuni cognitive rezultă din intervenția modului de gîndire, a ideologiei, cadrului cultural și sistemelor de valori a acelora (grupuri și/sau individzi) care
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în mai multe faze: selecția formarea unei scheme figurative naturalizarea * Selecția implică o filtrare a informației disponibile despre obiectul reprezentării, făcînd loc distorsiunilor, inversiunilor, reducțiilor, adăugirilor de date și/sau evaluărilor, eliminărilor, stratificărilor și suprimărilor de atribute. Aceste alterări sau distorsiuni cognitive rezultă din intervenția modului de gîndire, a ideologiei, cadrului cultural și sistemelor de valori a acelora (grupuri și/sau individzi) care primesc un obiect sau un fenomen nou sau reevaluează un domeniu familiar. O decontextualizare a informațiilor care se
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fi utilizate programele de analiză textuală. 1.2.4. Regrupări în "pachete" Abric sugerează ca subiecții să claseze un număr important de itemi, grupînd termenii cei mai citați, în urma unui prim test de asociere. Acest tip de clasament permite evitarea distorsiunilor legate de interpretare. Treizeci și două de fișe sînt supuse atenției subiecților, care trebuie mai întîi să le separe în două pachete: unul de șaisprezece cuvinte, cele mai specifice pentru obiectul reprezentării, și un al doilea, în număr identic, cu
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
unei astfel de conduite implică totuși permanența și, poate, accentuarea unei disocieri a polilor feminini sau masculini. Androginul ar reuni sau sintetiza "cel mai bun" dintre aceste două temperamente. Calitățile androginice sînt astfel mai des asociate cu conduitele masculine. Această distorsiune reduce valoarea și originalitatea acestei forme de comportament în detrimentul unui echilibru al polilor masculin și feminin. Femeile, mai sensibile la frontierele și relațiile dintre grupuri, au o percepție mai conformistă și culturală a apartenenței intragrupale. Aceasta implică, la ele, o
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Dinamică socială, 59, 83, 103 Discurs (analiza unui), 19, 24-25, 44, 64-65, 84-85, 89, 92, 96, 99, 124-127, 138, 140, 142-145, 162, 168, 181, 202, 253, 254 Disonanță cognitivă, 120, 125, 223, 257-258 Dispersie a informației, 74-75 Dispozitiv monografic, 143-151 Distorsiune cognitivă, 57, 75, 108, 193, 245 E Elemente funcționale/ normative/descriptive/prioritare/ adjuncte 131-135, 208-212 Epidemiologie, 67 Etnometodă, 45, 88, 137, 271 Experimentare, 19, 53, 90, 118-119, 195 F Fantasmă, 29, 42, 164 Figură, 153-161, 164, 171, 216, 244-245, 283
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cel fantastic, absurd ori experimental o asemenea omologie lipsește cu desăvîrșire; de fapt, aceste texte se caracterizează prin modul în care ele neagă ori distorsionează logica realității. Această obiecție poate fi și ea privită din două unghiuri de vedere. Negarea, distorsiunea ori, cum este adeseori numită astăzi, "deconstrucția" unei linii narative realiste diferă în mod categoric de absența acesteia. Dimpotrivă, există cu siguranță ceva care merită să fie negat. Obiecția poate fi combătută de asemenea prin argumentul că cititorii, în mod
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
chiar vigoarea profeției iertării nu îi mai dezleagă inima, ferecată în satisfacere și autosuficiență. În definitiv, nu are speranță și nu așteaptă iertarea deoarece nu se simte în păcat. Capitolul IX Mai mult decât iertată trebuie vindecată Ar fi o distorsiune să conchidem că pentru cel corupt există doar calea pierderii radicale. Este evident că, după Papa Francisc, cel corupt nu găsește iertare deoarece nu mai simte exigența de a o căuta. Este trecerea decisivă: omul corupt se înșurubează în sine
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
Da, vor fi jertfe, dar în numele unui viitor luminos, au spus într-un glas fasciștii, comuniștii, teroriștii de toate coloraturile ideologice. Exaltarea unei mentalități primitive și criminale, luarea sa ca model în lumea liberală de azi s-a dovedit o distorsiune perversă a spiritului. Descoperirea istoriei a făcut și ea ravagii printre intelectuali, care s-au întrecut în a demonstra vechimea și noblețea fiecărui popor, fără să se dea înapoi de la falsificarea patriotică a faptelor și a documentelor. Tot în acest
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
In această poziție, ventilația în regiunea posterioară a plămânului este mai mare decât în regiunea anterioară. La fel, în poziția decubit lateral, plămânul de partea opusă este mai bine ventilat. Cauza acestor diferențe topografice în procesul de ventilație apar datorită distorsiunilor care se produc la nivel pulmonar ca o consecință a greutății sale. Presiunea intrapleurală este mai puțin negativă la baza plămânului în comparație cu cea de la vârful plămânului (fig. 73). Pentru a învinge forța gravitațională este necesară o presiune mai mare în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
emisie și recepție), politico-ideologice (natura regimului politic, a libertății cuvîntului), psihosociologice (standardele generale ale gîndirii, tradiții, obiceiuri), sociolingvistice (cunoașterea limbii) etc. [Bârliba, 1987: 97-100]. Dacă acestor naturale (neintenționate) discordanțe de transmitere/receptare a unui mesaj, avînd drept consecință o anume distorsiune a receptării, li se adaugă și cele deliberat introduse (prin minciună), ne putem imagina gradul de "zgomot" pe care distanța dintre corectitudinea și incorectitudinea unor mesaje (afirmații) le presupune. Complexul acestor interferențe, capabile să degradeze un mesaj pînă la a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fie valide și fidele, altfel spus, întrebările să aibă același înțeles pentru toți subiecții, înțeles identic cu cel plănuit de către cercetător. Chestionarul trebuie să permită în final "decodificarea" răspunsurilor culese, analiza lor cantitativă sau/și calitativă. Pentru a nu introduce distorsiuni trebuie să respectăm o serie de exigențe: • să folosim întrebări introductive menite "să spargă gheața", să suscite interesul, atenția, încrederea reciprocă etc.; • întrebările să fie astfel formulate încât să corespundă nivelului de cunoștințe și capacității de gândire a "mediei" persoanelor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în funcție de acest indice. Guvernele sunt, în general, sensibile la acest clasament... 110 Președintele BM, în alocuțiunea sa din 1998, spune: "Cancerul corupției [...] acest un afront făcut celor săraci [...] deturnează banii spre cei mai bogați, crește costul tuturor activităților, provoacă mari distorsiuni în utilizarea resurselor colective și alungă investitorii străini". 111 Roche, C. și D. Thierry, L'essentiel des organisations européennes de coopération, Paris, Gualino, 2002. 112 Dommel, D., "Les défis de la corruption", în Transparency International Working Paper, 12 ianuarie 1999. 113
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de dorința auto-interesată de a ajunge la o concluzie particulară înainte de a lua în considerație evidența"12, în vreme ce conceptul fenomenologic de ideologie "(...) este invocat pentru a identifica eșecul de a fi suficient de "empatic" cu experiențele studiate, de aici rezultând distorsiunea și, finalmente, eșecul comunicării"13. În pofida distribuirii unor "roluri semantice" diferite, ambele concepte sunt implicate de aceeași concepție asupra ideologiei, "(...) o concepție critică în care termenul este angajat pentru a înregistra o deviație de la o normă"14. Există însă, așa cum
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
multe judecăți de valoare; c) ideologia ca fiind ceva "orientat către viitor"; d) ideologia ca ceva inconștient; e) ideologia ca având "o bază non-ideatică"; ideologia ca fenomen cultural ale cărui schimbări au cauze societale sau non-culturale; f) ideologia ca exagerare, distorsiune, simplificare, iluzie, mit, "declarație eronată", depărtare de "realitate"; sau "deviere de la obiectivitatea științifică"; g) ideologia ca fiind ceva care joacă sau performează roluri, susține, justifică sau servește interesul cuiva"28. Clasificarea acestei multiplicități a sensurilor poate fi redusă, la rândul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideologie și prezervând astfel sensurile ce pot fi regăsite în tradiția marxistă, teoreticienii din epocă au constatat că la cei doi factori determinanți mai poate fi adăugat cel puțin unul. Astfel, George Lichtheim insistă asupra înțelegerii ideologiei "ca duplicare și distorsiune a realității în gândire"30, ceea ce readuce în atenție "duplicarea lumii" de care vorbea Marx, atunci când distingea "lumea religioasă" de cea "seculară". Identificată cu izomorfismul, duplicarea "(...) se referă la fenomenul lipsit de frecvență, dar foarte intens, prin care un model
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pe interese (b) Lipsită de interese (c) Non-expedientă (fără interese pe termen scurt) 7. Structura cognitivă/afectivă (a) Coerență (internă) (b) Contrast (extern) (c) Abstracție (d) Specificitate (e) Ierarhie (f) Stabilitate (g) Cunoaștere (h) Sofisticare (i) Facticitate (j) Simplitate (k) Distorsiune (l) Convingere (m) Nesinceritate (n) Dogmatism (o) Conștiență (p) Inconștiență Sursa: John Gerring, "Ideology: a definitional analysis", în Political Research Quarterly, vol. 50, nr. 4 (decembrie 1997), p. 967. Acest tablou sintetic al atributelor ideologiei oferă, pe de o parte
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Odată recuperată această înțelegere, un alt pas ce trebuie făcut este cel de a o reformula și de a demonstra că ideologia nu se află în opoziție cu praxisul social ci, dimpotrivă, este conectat cu acesta. Argumentul său este că distorsiunea poate opera numai din spatele unui sistem simbolic preexistent: "Dacă realitatea socială nu are deja o dimensiune socială, și, ca atare, dacă ideologia, în sensul său evaluativ, mai puțin polemic sau negativ, nu a fost constitutivă existenței sociale, ci doar a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
preexistent: "Dacă realitatea socială nu are deja o dimensiune socială, și, ca atare, dacă ideologia, în sensul său evaluativ, mai puțin polemic sau negativ, nu a fost constitutivă existenței sociale, ci doar a distorsionat-o sau disimulat-o, atunci procesul distorsiunii nu poate să înceapă"126. Soluția gânditorului francez este, în acest context, aceea de a găsi o funcție a ideologiei care să o preceadă pe aceea a distorsiunii, și ajunge astfel la ideea lui Clifford Geertz, potrivit căreia întreaga acțiune
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
existenței sociale, ci doar a distorsionat-o sau disimulat-o, atunci procesul distorsiunii nu poate să înceapă"126. Soluția gânditorului francez este, în acest context, aceea de a găsi o funcție a ideologiei care să o preceadă pe aceea a distorsiunii, și ajunge astfel la ideea lui Clifford Geertz, potrivit căreia întreaga acțiune socială este mediată simbolic 127. Este vorba despre o funcție fundamentală a ideologiei, al cărei scop este cel de a menține identitatea socio-culturală a unui grup. O altă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mult decât oferă membrii săi în termenii credinței sau ai unui crez"128. Necesitatea acestui surplus de valoare a puterii este compensată de rolul legitimator pe care ideologia îl joacă în beneficiul autorității, rol care face legătura dintre ideologie ca distorsiune și ideologie ca integrare 129. Acesta este, practic, actul de naștere al unei concepții pozitive asupra ideologiei în cadrul teoriei sociale și politice, pe care Ricoeur o enunță plecând de la considerațiile lui Geertz cu privire la rolul ideologiei la nivelul imaginarului social. Pentru
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
reprezintă o sursă de identitate și integrare a oricărei culturi, având deci un rol constructiv și nefiind doar o sursă de legitimare a autorității sau, așa cum a fost înțeleasă de către concepția negativă, în posteritatea lui Marx, doar o sursă de distorsiune. Așa cum subliniază Ricoeur, calitatea integratoare a ideologiei poate fi identificată prin intermediul acelor teorii sau activități care au rolul "de a difuza convingerea că evenimentele fondatoare sunt constitutive pentru memoria socială și, prin ea, pentru însăși identitatea comunității"132. Ce este
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
vorba de o cunoaștere totală, așa cum susținea Mannheim, pentru simplul motiv că realitatea socială nu poate fi explicată la modul total, cunoscută în toate amănuntele sale. Neputând explicita socialul sub toate aspectele sale, nu putem avea o cunoaștere a acelor distorsiuni asupra realului social pe care ideologia le-ar putea induce. Cercetătorului îi rămâne, în acest caz, șansa interpretării realității sociale, cu condiția ca această interpretare să fie una critică, ceea ce include, în mod necesar, și critica propriilor sale puncte de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
parte a acestui capitol a indicat că ideologia, deținând funcția fundamentală a integrării sociale, oferă unei comunități date și un anumit sens al cunoașterii sociale, iar acest lucru pare a fi valabil chiar și atunci când gândim ideologia în termenii unei distorsiuni a realității. Desigur, societatea contemporană nu mai exhibă un astfel de înțeles, din moment ce, cel puțin în lumea occidentală, aranjamentele instituționale, procedurile și principiile care fac posibilă existența comunității fundamentate democratic nu mai admit monopolul unei singure ideologii. Chiar și așa
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
doctrină bazată pe argumentare științifică și impregnată de o credibilitate excesivă ori nefundamentată"336 conceptul își poate etala caracterul cuprinzător, unul care se referă, prin urmare, la fenomene sociale mai largi decât cele pe care i le impută termeni precum "distorsiune", "falsă conștiință", "interes de clasă" ori "mistificare a realității". El trimite, în continuare, la o formă colectivă de reprezentare a realității, fiind legat de împărtășirea unor norme, valori sau atitudini și se află în conexiune cu orientarea acțiunii indivizilor. Ideologia
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]