2,589 matches
-
prețul pe care-l va plăti pentru o supraviețuire convențională, dar sigură, temeliile sale tradiționale continuă să provoace stupoare. Pentru ochiul profan, ne spune arhimandritul Emilianos, „temeliile nu se văd niciodată”. Se întâmplă ca, în cinismul negustoresc al conștiinței noastre diurne, dominată de un prost activism, ideea de monahism să ne apară ca o iresponsabilă sustragere de la obligațiile sociale ale fiecărui om față de semenii săi. Nu mai puțin frecventă e abordarea romantică a conștiinței nocturne care înțelege călugăria în termenii unei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
la nesfârșit influenței mediului. Desigur, el nu se apucă de contrabandă cu whisky, dar e un constant consumator de spirtoase - ceea ce-l plasează, oricum am privi lucrurile, într-un anumit plan de contact cu lumea criminală căreia, în regimul existenței diurne, i se opune cu violență. În această ambiguitate, în ceea ce Gay Brewer (1989, p. 4) numea „nedesăvârșirea umană a lui Marlowe” trebuie căutate sursele seducției exercitate de erou asupra cititorului. Marlowe e, simultan, și dincolo, și dincoace, fără a face
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
presiunea evenimentelor narate. Gay Brewer face o diferență clară între două grupuri de romane chandleriene (primele patru, The Big Sleep, Farewell, My Lovely, The High Window și The Lady in the Lake, ar constitui - din perspectiva „seninătății” personajului principal - etapa diurnă a creației; ultimele trei, The Little Sister, The Long Goodbye și Playback - faza vesperală, a amurgului apăsător). Acest lucru n-ar fi relevant pentru scrisul lui Chandler, ci pentru logica internă a personajului. Posibil. Numai că, în cazul romanelor invocate
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
în joc pot avea funcții diferite de cea inițială. Notăm aici și apariția precoce a procesului prin care copilul poate impune o interpretare personală a realității. 3) În cursul adolescenței se pot manifesta mai multe forme de refuz: reveria (visul diurn), exagerarea caracteristicilor pozitive ale unei persoane și minimalizarea defectelor sale, elaborarea unui „roman familial”. Reveria îi permite subiectului să substituie realității niște alternative mai plăcute. Grație fanteziilor legate de această reverie, imposibilul devine posibil, eșecul devine reușită, slăbiciunea devine forță
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
care se interesează de noi, care ne admiră, care ne iubesc; visăm adesea un tovarăș imaginar care ne-ar oferi afecțiune și protecție. A. Freud (1936/1993), care s-a ocupat mult de acest tip de fantasmă, evocă o reverie diurnă în episoade, trăită de un copil, în care acesta punea în scenă 22 de persoane: un grup de afiliere numai bun (în Sandler, 1985/1989)! Deși este clasată în DSM-IV (1994/1996) ca mecanism de apărare, afilierea poate fi apropiată
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
se prea poate să fiu sosia unui miliardar!”. Refugiu în reverietc "Refugiu în reverie" Definițietc "Definiție" Mecanism - utilizat într-o situație de conflict psihologic sau atunci când subiectul se confruntă cu factori de stres - care constă în recurgerea la o reverie diurnă excesivă ce se substituie căutării de relații interpersonale, unei acțiuni în principiu mai eficientă sau rezolvării problemelor 50. Discutarea definițieitc " Discutarea definiției" Definiția oferită de DSM-IV (1994/1996) insistă asupra motivelor refugiului în reverie, precum și asupra aspectelor sale patologice, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
față de situația prezentă, în timpul căreia se desfășoară o activitate mentală care nu mai este dirijată de atenție și care este mai mult sau mai puțin inspirată de inconștient” (Lafon, 1973). După Freud (1908b/1974), pe omul prins într-un „vis diurn” îl poți recunoaște pe stradă. El are un surâs subit, sau vorbește de unul singur, sau merge mai repede atunci când își imaginează o peripeție esențială a visului său. Atât Freud (1895/1965), cât și Janet (1898/1990) au precizat condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de el, remarcă Freud (1908c/1985), își ascunde reveriile și crede că este singurul care-și făurește în mintea lui himere. Pentru el este „ceva infantil și interzis”. Totuși, cei mai mulți oameni recurg, în anumite perioade ale vieții lor, la visele diurne. Janet (1898/1990) face aceeași constatare: „Reveria interioară și continuă joacă la mulți oameni un rol considerabil”, iar caracteristicile și dezvoltarea sa în timp sunt studiate în detaliu de Janet, atât la omul normal, cât și la bolnav. Universalitatea refugiului
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Ne vom limita deci, în legătură cu această conduită pe cât de veche, pe atât de răspândită, să-i cităm pe câțiva dintre autorii care au studiat în mod special reveria. Breuer și Freud (1895/1965) remarcă la pacientele isterice existența unor reverii diurne pe seama cărora pune apariția unei stări hipnoide. Cam în aceeași perioadă, Janet (1898/1990) face o descriere amănunțită, pitorească și colorată a „frumoaselor închipuiri care ne fac să uităm plata realitate și ne dau curajul de a ne strădui să
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
-se mai ales din mii și mii de angoase, necazuri și deznădejdi.” Apoi, numeroase exemple de reverii colective se exprimă în basme. Basmele te fac să visezi, propunându-ți istorii „gata făcute” ce reiau motivele cele mai răspândite ale reveriei diurne. Astfel, fiecare poate găsi aici ceva ce corespunde problemei sale actuale. Cei cărora le este rușine de reveriile lor își dau seama că temele acestora sunt comune tuturor, ba mai mult, că ele au valoare, de vreme ce sunt povestite și scrise
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Eroul este invincibil și perfect, totul îi reușește, iar personajele care îl înconjoară sunt fie întru totul bune și devotate, fie pe de-a-ntregul rele (dușmanii săi). În fond, avem de-a face cu o copie fidelă a unui „vis diurn naiv”. În schimb, subliniază Freud (1908c/1985), adevăratul creator literar ne seduce prin calitățile estetice ale creației sale și prin atenuarea caracterului egocentric al reveriei pe care ne-o transmite prin opera sa. Este vorba aici de domeniul experienței culturale
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
două întrebări: - Care sunt patologiile declarate cărora le este asociat refugiul în reverie? - Care sunt inconvenientele excesului sau absenței reveriei, atât la copil, cât și la adult? Freud și Breuer au remarcat la pacientele isterice prezența frecventă a unor reverii diurne. Breuer (1895/1965) presupune că pornind de la aceste reverii se dezvoltă stări hipnoide care sunt „fundamentul, condiția necesară unei isterii”. Chiar și în absența acestor stări hipnoide, se știe că, în cazul personalității isterice, în percepția realului se infiltrează o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
iar celălalt, pendula sa povestindu-i întâmplări neplăcute. Așa ceva nu i se va întâmpla niciodată unui visător! Și dacă, prin nu știu ce hazard, un stimul senzorial ajunge să genereze reveria (madlena lui Proust), trecutul și prezentul rămân distincte în mintea visătorului diurn. La copil, reveria îmbracă de obicei forma jocului. Fraiberg (1959/1967) consideră că „acel copil care se servește de imaginația sa și de ființele care o populează pentru a-și rezolva problemele lucrează în folosul propriei sănătăți mentale. El poate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
visului - îl face pe Freud să accentueze importanța rolului jucat de regresia temporală: sub impulsul dorinței, aceasta explică transpunerea în imagine, figurabilitatea onirică. De unde și postulatul emis de Freud, conform căruia visul păstrează întotdeauna o ancorare în actual (dovadă resturile diurne) și una în infantil, în dorința ascunsă, reîntoarcere la copilărie ca restabilire mereu posibilă a unei etape anterioare. A visa înseamnă a extrage ceva din rezervorul incomensurabil de nostalgii și a te putea servi de regresie. Deși la vremea respectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
influențează puternic pământul, perturbându-i adesea nu numai scoarța terestră, ci și “măruntaiele”. De aici, și coincidența cutremurelor și a altor calamități naturale: secete, inundații, foamete, epidemii etc. Atât materia vie, cât și cea moartă de pe pământ depind de astrul diurn, despre care se știe încă foarte puțin, cu toate progresele științei și tehnicii actuale. Iată care sunt principalele fenomene care preced sau însoțesc cutremurele de pământ, potrivit cercetătorilor științifici (seismologi, geofizicieni, meteorologi etc.): Petele solare. Apar sub forma unor regiuni
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
de Apel din oraș care a decis reintroducerea pe listele electorale a tuturor femeilor cu drept de vot, eliminate în mod ilegal 1. S-a încercat compromiterea primelor femei consiliere din Capitală, acuzate că ar fi încasat pentru activitatea lor diurne sau jetoane de prezență „ilegal atribuite sau nejustificate!”2. Răspunzând acestor acuzații, Ortansa Satmary a venit cu o seamă de dovezi în fața opiniei publice, demonstrând că, în cei 4 ani de mandat, femeile consiliere și membre ale Delegației Permanente a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
betonului”. Poetul trece prin urbea astfel definită ca o „gheată desperecheată”, zgomotele străzii sunt de-a dreptul obiecte agresive, palpabile: „sfredele, tirbușoane, spirale de sârmă, burghie/ațintite spre tine”, liftul ia chipul unui „bătrân castor” ce umple clădirile cu roboții diurni, încât „stăm demult clădiți pe etaje, tronsoane/amuțiți, sortați oscior cu oscior, după specii/familii întregi de șobolani, paianjeni/tihnă peste tihnă suprapuse/în hăul unui bloc”. Versurile acestea au fost eliminate de cenzură, însă întregul volum poartă o încărcătură
BUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285911_a_287240]
-
poezia lui Al. Andrițoiu înlătură din universul ei locul comun, ea capătă prospețime tinerească, realizată prin chiote sincere, printr-o curgere narativă plastică, bogată în culoare (...) Al. Andrițoiu este un poet veritabil și atunci când versul lui desemnează în adâncime episoade diurne de viață, cutremurătoare pentru sensul lor (Întâmplare vânătorească, Târg de fete pe muntele Găina) (...). Prin poemul ciclic pe care Al. Andrițoiu îl închină Țării Moților, ne este ilustrată - în linii mari - viața de ieri și de astăzi din creierul Apusenilor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de conținuturile inconștiente, funcția de compensare) este posibil să le adăugăm altele, care nu sunt lipsite de importanță. 4. Funcția de eliminare a stresului și a emoțiilor Unele vise nu au un sens profund, dar apar ca reacție la stimulii diurni. Îi permit individului să se elibereze de stresul cotidian și, în final, să evite refularea micilor frustrări. Ele aduc răspunsuri la evenimentele recente. Vizează preocupările de moment și ignoră impresiile puternice trăite în ziua respectivă. De exemplu, dacă cineva visează
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
somn, / Greierii ziua sunt numai insecte” (Ochiul de greier, 1981); tot astfel poeții. Pentru ca lumea să le apară miraculoasă, pentru ca deshidratarea frunzelor să li se înfățișeze ca „mirific incendiu al pădurii căzute în roșu”, ei trebuie să iasă din orizontul diurnului, să dea ochiului sufletesc, închis spre existența din afară, posibilitatea de a se trezi înăuntru. În durata somnului său, fecund, poetul e „mort” ca ins obișnuit. În acest înțeles, creația este „moarte”. Poet e, în consecință, cine știe să „moară
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
prin densitate realistă și priză asupra actualității de toate zilele, prin lipsă de sofisticare și un plăcut aplomb al firescului. Criticul literar se simte și el „om ca toți oamenii” luând contact cu această proză saturată de real, de concretul diurn, străină oricărei emfaze problematice și abisale, proză din care totuși, substanța și adâncimea nu lipsesc. LUCIAN RAICU SCRIERI: Necazuri și bucurii, București, 1956; Cei din urmă, București, 1959; Noaptea cu dragoste, București, 1962; Oameni cu simțul humorului, București, 1964; Sufereau
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
Un studiu care să vizeze numai populația de familii în care ambii părinți sunt șomeri sau pensionari poate completa observațiile făcute pe baza datelor noastre, din care reiese clar tendința asocierii disponibilității de timp a părinților (prin lipsa unui serviciu diurn) cu creșterea frecvenței alcoolismului. În ceea ce privește relația între prevalența alcoolismului și situația familială, semnificativitatea testului statistic este evidentă. Tabelul 4 conține date referitoare la frecvența cazurilor de alcoolism la părinți, în funcție de situația familială. Deși numărul cazurilor de copii cu părinți divorțați
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nu se limitează la cuantificarea și tipologia conținuturilor violente (violența psihologică, violența verbală, violența fizică, violența socială, violența economică, violența sexuală), a frecvenței și duratei faptelor și scenelor de violență din emisiuni (pe canale, genuri de programe, intervale orare, intervale diurne, săptămânale) având ca valență exploratorie descifrarea, pe baza contextelor de semnificare și situațiilor de comunicare, a mesajelor - semnificații produse ca „acte de comunicare” în acțiune. Printr-o astfel de metodă este pusă în evidență periculozitatea „falselor mesaje” pe care le
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sunt caracterizate prin insuficiență ligamento-musculară. Diagnosticul și tratamentul dorsalgiilor impun următoarele măsuri metodice (Șdic, 1982): diagnosticul se impune a fi stabilit cu multă exactitate, prin intermediul convorbirii și examenului clinic. Convorbirea este orientată asupra durerii, urmărindu-se: localizarea ei, orarul ei (diurnă sau nocturnă), cauzele durerii, modul în care debutează (lent sau brusc), intensitatea și vechimea ei, modul în care a evoluat (continuu sau discontinuu). În examenul clinic se aplică metodologia clasică, inspecția și palparea: la inspecția statică se urmărește dacă există
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
lui Tiberius. Ce fel de bănuieli? întreabă scurt. Se oprește lângă cadranul solar din grădină. Umbra tijei de metal, înfiptă într-o calotă de marmură, urmărește în concavitatea ei emisferică mersul răsturnat al soarelui pe cer. Un fel de paralelă diurnă. Mai are timp îndeajuns să-și vadă clienții înainte de a pleca la Ara Pacis. Întoarce capul către Seianus: — Despre ce bănuieli vorbești? Îl vede cocârjându-se, micșorându-se la propriu. Teamă, sau sfiiciune? — Nero, spune încet Seianus, umblă vorbe prin
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]