2,119 matches
-
și populație, prerogativile acestei din urmă erau neînțelese pentru noii guvernanți, obligați a ținea statu quo; afară de aceea ei sperau a deduce din drepturile domniei moldovenești drepturi ale împărăției Austriei. Cu acest scop guvernul austriecesc face la a. 1782 întrebare Divanului Moldovei ca să-l lumineze în materiile juridice, dar mai ales în materie de succesiune. Din toate acele întrebări (26 de toate) se vede cum noii guvernanți umblau ca mâța pe lângă păsat, doar s-ar putea deduce cumva dreptul de proprietate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fi voia? Poate să facă pe un străin moștenitori fără voia domnului țării? {EminescuOpIX 256} Poate fieștecare stăpân de moșii să facă diată sau are osebire unul de altul? Un stăpân poate să vânză moșia sa de istov? Din răspunsurile Divanului se vede că, deși tot pământul Moldovei au fost înainte de vremi nepomenite "domnesc", prin daniile luminaților domni, prin descălecare de orașe și sate, au devenit proprietăți particulare, la care "stăpînitoriul țărei" nu are nici un amestec, și că fiecare om "slobod
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în stânjeni „de om de mijloc”, obținând din 523 stânjeni proști, 490 stânjeni 2 palme 4 palmace de om de mijloc, rezultând o diferență de aproximativ 33 unități între cele două tipuri de măsură. La fel, într-o anafora a Divanului Domnesc din 15 aprilie 1828, referitoare la o hotărnicie efectuată anterior de către spătarul Săndulache Stamatin, pentru niște părți de moșie ale vornicului Ștefan Catargiul, se menționează că într-un loc „din sus a satului Cracul, unde zic răzeșii că, iarăși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de acolo, Toader, ginere lui Mânză de acolo, Mihăilă Pângalie de acolo, Pavel de acolo”, altă dovadă a influenței mai deosebite a umbrăreștenilor în situații de acest fel. Răzeșii umbrăreșteni s-au aflat în câteva rânduri în judecată, inclusiv în fața Divanului Domnesc, cu unii membri din proeminenta familie a boierilor moldoveni Costache, familie care, așa cum vom arăta, a avut implicații aparte în trecutul satului Umbrărești, implicații ce reprezintă un deosebit interes atât pentru obștea Umbrăreștilor, în general, cât și sub aspectul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și cu părintele dumisali, cum și cu dumnialui vistiernicul Iordache, noi înțelegând din text că devălmășia invocată are în vedere vadul de moară de pe partea Umbrăreștilor, nu și a Torceștilor, sat și moșie cumpărate de către Costăchești. Această afirmație a unui Divan Domnesc, coroborată cu altele similare din documente, ce atestă stăpâniri ale neamului Costache pe părți de moșie de la Umbrărești, și tot în devălmășie cu răzeșii, conduc spre ipoteza că aici, la Umbrărești, și-ar avea originea de loc și de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răzeșii de acolo Agapie, fiindcă mai înainte au stăpânit-o dumnialui spătar Toader (Costache I. S.), încă și dumnialui vistiernic Iordachi Costachi, pe care Agapie nu au nici o scrisoare, nici o dovadă, s-au pus zi de soroc să meargă la Divan”. Cum boierii Costăchești au stăpânit Torceștii, Țigăneii și locul numit de „răzeșii de acolo”, respectiv umbrăreștenii, Agapie, rezultă că locul era situat în zona Torceștilor și a Țigăneilor de pe actualul teritoriu al comunei noastre; d - Mărturia din 1784, dată de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânitor de atunci, logofătul Manolache Costachi, înnoită această hotărâtură cu stâlpire de pietri și de către răposatul aga Petrache Negrea, cari s-au întemeiat tot pe acea hotarnică a clucerului Zbere”. Față de părerile divergente, apărute în timpul procesului între membrii ce alcătuiau divanul de judecată, patru din ei susținând necesitatea de a se trasa o nouă linie despărțitoare, iar trei optând pentru păstrarea celei vechi, domnitorul Mihail Sturza intervine cu instrucțiuni pertinente pentru cazul în speță și lămurește mai bine situația și calea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru alegerea părților sale din Torcești”; - moșia marelui vornic Vasile Costache; și pentru el se emite un hrisov domnesc, în 1697, după ce obținuse, în același an, „mărturia boierilor pentru alegerea părților sale din Torcești”. Hrisovul domnesc și mărturia boierilor din Divan operau în sensul separării, până la aservirea totală, și delimitării părților boierești între ele, dar și față de cea rămasă nevândută, deținută de răzeși. În documentele, ce reflectă aspecte de viață social-economică din perioada ce a urmat stăpânirii vornicului Vasile Costache, nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru „o parte din vadul morii Torcești”, parte pretinsă de răzeșii umbrăreșteni în virtutea faptului că moara folosea și „țărmurile ci esti despre partea Umbrăreștilor”. Evident că este vorba de malul vestic al apei Bârladului. Informația provine dintr-o anafora a Divanului domnesc, din 27 ianuarie 1767, iar în ea se arată cum a decurs stăpânirea asupra vadului de moară de la Torcești-Umbrărești și judecățile purtate cu răzeșii umbrăreșteni pentru el. Primul cu care s-au judecat a fost Constantin Costache, pe atunci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dat măria sa amanet lu bărbatul meu după cum arată zapisul ce este la mâna măriei sale”. Fiind somată să achite datoria soțului său, Anastasia motivează că nu are cu ce „răspunde”, și declară că se leapădă „de clironomia bărbatului” ei. În consecință, Divanul, instituit ca instanță de judecată a cazului și de la care domnitorul ceruse împlinirea datoriei bănești, hotărăște că este drept „ca din lucrurile bărbatului să să împlinească datoria măriei sale, în afară de celi ce sunt di pi zăstrea ginirilor”, nici, deducem noi, din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se susține în Cartea de hotărnicie întocmită, că „toate zapisele de cumpărătură vechi cu care s-au cumpărat acea moșie pomenesc din apa Bârladului până în Valea Călmățuiului”. Se invocă și „suplica răposatului spătarul Mihalache Cantacuzino, părintele D-nei Ruxanda Balșu, către Divan, nr. 1607 din 1835 mai 24, prin care se tânguiește în termenul prescris de lege” și arată că moșiile d-Sale Torceștii și Blăjerii „se împresoară de moși Gerului”. Văzând și noi câteva din documentele enumerate, constatăm că, într-adevăr
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
va învăța, adică le va cere sau porunci, dar tot după reguli ancestrale adaptate pe parcursul timpului intereselor celor puternici. Deosebirea ce exista între țăranii cu statut de vecini și țăranii dijmași din satele dependente o găsim definită clar în Anaforaoa Divanului Domnesc din 1775 în care citim: „în vremea trecută a fericițiilor și întru pomenire răposaților domni [...], toate monastirile și neamurile boierești aveau pe moșiile lor vecini dați danie și miluire împreună cu moșiile [...] și pe acești vecini îi stăpâneau din neam
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
I. S.). De acum înainte se instituie clasica stare a țăranilor clăcași din toate satele aservite. Condițiile de muncă și de viață ale acestora devin tot mai apăsătoare printr-o serie de zise așezăminte, cum rezultă, de exemplu, din Anaforaoa Divanului Domnesc menționată mai înainte. Din întregul ei conținut se constată dorința clasei boierești de a rezolva exclusiv în interes propriu problemele legate de activitatea de pe moșiile lor sub pretextul de „a așeza toate stările împregiur a acestei patrii după măsurile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de muncă impus țăranilor prin nart = normă, rămân la voia stăpânilor de moșii, ei singuri fiind în măsură și în drept să fixeze cât și când țăranii clăcași trebuie să lucreze, generând numeroasele abuzuri, pricini și judecăți, semnalate în Anaforaoa Divanului Domnesc din 1775, din care am reprodus pe larg mai înainte. E probabil ca evenimentele din 1768-1774 să fi fost percepute de către lucrătorii pământului ca posibilitate și mijloc de emancipare, ceea ce nu s-a întâmplat. După 1774, consolidându-și pozițiile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țăranilor clăcași reglementări mai riguroase în avantajul stăpânilor de moșii, inclusiv propunerea către domn ca să legifereze lucrul gratuit pentru stăpâni „din zece zile una”, prin urmare 36 de zile pe an, în loc de cele 24 stabilite în 1749. Numai că „Socotința Divanului” nu a fost acceptată de către domnitorul Grigore al III-lea Ghica, el nedând curs favorabil Anaforalei. Asta nu înseamnă că boierii nu vor reuși, până la urmă, să-și asigure un volum cât mai mare de munci agricole fără plată, introducând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe o altă linie decât aceea stabilită în 1704, spre a face părtași la pagubă și pe răzeși ca unii ce stăpâniseră anterior împreună cu boierii acea moșie, căci era încă vie în amintire stăpânirea aceasta comună. Răzeșii umbrăreșteni se plâng Divanului, membrii acestuia nu găsesc soluția potrivită, determinând intervenția domnitorului Mihail Sturza, bun cunoscător al problemelor de acest fel și din a cărui pledoarie pentru dreptatea sătenilor în speța dată se desprind argumente foarte interesante, pentru a înțelege temeiul demersului nostru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înțelege temeiul demersului nostru în legătură cu separarea din 1704. Domnul, suprema instanță de judecată a țării, vine cu date luate din actul prin care se stabiliseră separarea celor două părți și, arată el, „prin ofisul Domniei noastre s-au pus înaintea Divanului observațiile făcute asupra hotărârii acestui Divan: 1-iu; că la anii 7213 (1704), după hotarnica șatrarului Zbere, moșia Umbrăreștii, dispărțindu-se în două giumătăți, partea de sus s-au ales lui Manolache Costachi, iar partea din gios s-au lăsat răzășilor băștinași
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 1704. Domnul, suprema instanță de judecată a țării, vine cu date luate din actul prin care se stabiliseră separarea celor două părți și, arată el, „prin ofisul Domniei noastre s-au pus înaintea Divanului observațiile făcute asupra hotărârii acestui Divan: 1-iu; că la anii 7213 (1704), după hotarnica șatrarului Zbere, moșia Umbrăreștii, dispărțindu-se în două giumătăți, partea de sus s-au ales lui Manolache Costachi, iar partea din gios s-au lăsat răzășilor băștinași din acea moșie, când s-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
măritată prima dată cu acesta, I. S.), fără nici o amestecare cu noi răzășii, din pârâul Dimaciul și până în Siretul cu apă”. Această mărturie hotarnică a fost confirmată și întărită pe data de 15 aprilie 1828 prin anaforaua marilor boieri din Divanul de atunci, adăogându-se și textul privind proveniența moșiei boierești, „zăstri a soției dumisale Ruxandrei, fiica dumisale vornicului Alecu Calimah, și dumnialui, iarăși, le are după soția dumisale, fiica răposatului vornic Gavril Conachi”, moșie care a fost acum „stâlpită cu pietri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de prin 1801, poate chiar de mai înainte, iau amploare neînțelegerile dintre copărtașii din obște, prin acele încercări de eliminare a unor răzeși sub forma a ceea ce ei numeau „îndepărtarea din stăpânirea părților noastre”, cum judecățile dintre părți ajung până la Divanul Domnesc din Iași și chiar la Domn. S-a încercat în 1816-1817, prin hotarnica banului Petrache Negrea, să se stingă litigiile dintre răzeși, făcându-se o redistribuire pe cei 34 bătrâni, înmânându-se și acele țădule ca un fel de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
împreună analogul ce m-au agiuns pe 10 stânjeni din bătrânul Manea cu toți ceilalți răzăși.” Până la urmă, cei doi se înțeleg și renunță la înfățișarea în instanță. Pe 1 iulie 1832, Apostu Ciocniș și Vasile Zlotilă se adresează „Cinstitului Divan Giudecătoresc al Principatului Moldovei”, prin jalobă, în care scriu, printre altele: „În siliștea moșiei Umbrărești de la ținutul Tecuciului avem un bătrân întreg, anumi Ciocniș”, pe care ei l-au stăpânit din vechime, iar acum apare cu pretenție „un Marin Căule
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apare cu pretenție „un Marin Căule din satul Torcești cu cuvânt că și el ari parti de moșie în numitul bătrân, fără scrisori sau a-și arăta spița de neam și fără a avea vreodată stăpânirea lui trasă în giumătate”. Divanul din Iași îndreaptă cererea către Judecătoria ținutului Tecuci, indicându-i „să intre în cercetarea pricinii și să facă punere la cale după dovezile ce vor avea”. Se fac numeroase chemări, procesul se întinde până în 1836, când se constată că „iarăși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în mod ironic, până la desființare. Celelalte personaje plutesc în "originalitatea" fluxului verbal. Actul întâi Un studio comod de înregistrări. Compozitorul și pianista folosesc împreună o cască. Cântăreața se uită la amândoi cu o atenție exacerbată. Mecena stă tolănit pe un divan și citește un ziar. Impresarul dă buzna în cameră. Cei din jur izbucnesc în râs la vederea bocancilor săi de munte și a rucsacului. PIANISTA: Îți pui o bucată de cârnat cu slană și niște omoplați și te bucuri de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
University of Georgia, The Gale Group, 1994, pp. 127-130 passim. 5 „Poeți francezi, precum Guillaume de Machaut sau Eustache Deschamps, s-au dovedit o sursă de inspirație în perioada tinereții [lui Chaucer, n. n.] și primele sale poeme, Cartea Ducesei și Divanul păsărilor au o solidă bază de inspirație franceză.” (trad. n.) Dictionary of Literary Biography, volume 146: Old and Middle English Literature, ed. cit., p. 130. Liricii francezi contemporani celor doi scriitori cultivau o poezie decorativă, artificială și aveau un stil
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nou o asemănare frapantă cu operele lui Boccaccio, mai ales în abordarea aceluiași gen de poeme, vizionare și alegorice, deși stilurile rămân distincte, originale, unice. Există patru astfel de poeme chauceriene ale activității literare de tinerețe: Cartea Ducesei, Casa faimei, Divanul păsărilor și Legenda femeilor cinstite. O operă chauceriană în care identificăm o imagine idilică a femeii este Cartea Ducesei (The Book of the Duchess, 1370), o elegie scrisă pentru a-l consola pe John of Gaunt, duce de Lancaster, la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]