1,047 matches
-
o urmașă veritabilă a vechii și bătrânei divinații. Diferența dintre cele două este că cea din urmă nu mai operează cu instrumentele unei gândiri simbolice. Tehnica computerizată, calculul probabilistic, modelele fractalice și altele sunt instrumentele futurologiei. Totuși, la fel ca divinația, ea are obligația de a prezenta viitorurile posibile și de a prescrie diverse rețete de acțiune. Știința predicției trebuie acum să imagineze cel mai bun viitor posibil și să înceapă să-l creeze"335. Cercetările au demonstrat că cele mai
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
futuriste nu sunt un exercițiu de profeție. Mai degrabă, ele sunt concepute pentru a ne provoca gândirea astfel încât să putem lua astăzi decizii mai bune în afaceri având în vedere câștigul de mâine""337. Ca și studiile sofisticate de futurologie, divinația clasică încearcă să construiască scenarii pentru viitor în funcție de care să ne modelăm comportamentul și acțiunile. Înscriindu-se în structurile mai ample ale imaginarului individual și colectiv, s-ar putea spune că divinația are mai curând o funcție eufemică. Aceasta s-
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mâine""337. Ca și studiile sofisticate de futurologie, divinația clasică încearcă să construiască scenarii pentru viitor în funcție de care să ne modelăm comportamentul și acțiunile. Înscriindu-se în structurile mai ample ale imaginarului individual și colectiv, s-ar putea spune că divinația are mai curând o funcție eufemică. Aceasta s-ar traduce printr-o "idealizare a ceea ce omul trăiește printr-o deplasare imaginară".338 Această funcție compensatoare ar fi mai curând o piedică în calea unui spirit activ și întreprinzător. Se pare
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
contribuie la o economie a bunurilor simbolice"339. Din această perspectivă, practicile divinatorii, cu întregul lor evantai de forme și manifestări, nu reprezintă decât un mecanism prin care se cultivă credința și gândirea simbolică. În plus, parafrazându-l pe Castoriadis, divinația este "în același timp operă și instrument"340. Ea operează cu o gamă întreagă de simboluri și, în același timp, contribuie la realizarea altora noi. În consecință, este vorba de o permanentă reproducere a simbolului și a gândirii simbolice. Desigur
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este "în același timp operă și instrument"340. Ea operează cu o gamă întreagă de simboluri și, în același timp, contribuie la realizarea altora noi. În consecință, este vorba de o permanentă reproducere a simbolului și a gândirii simbolice. Desigur, divinației i s-ar putea reproșa multe: în primul rând, lipsa de logicitate, iar apoi slaba sa relevanță pentru un studiu socioantropologic. Oricine poate să se întrebe: cum pot fi puse laolaltă semne diferite și destine, cum se poate anula curgerea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pot fi puse laolaltă semne diferite și destine, cum se poate anula curgerea firească a timpului făcând descinderi neașteptate în trecut, prezent sau viitor? Credem că lucrurile nu pot fi tranșate definitiv, ci doar nuanțate. Din perspectiva sociologiei paretiene 341, divinația și practicile magico-religioase pot primi o interpretare diferită. Fiecare fapt non-logic în raport cu timpul social poate avea propria sa logică în raport cu reprezentările individuale sau colective conectate la dimensiunea eternității. Astfel, practicile ascetice pot fi non-logice în raport cu timpul modern, însă sunt perfect
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
reprezentările individuale sau colective conectate la dimensiunea eternității. Astfel, practicile ascetice pot fi non-logice în raport cu timpul modern, însă sunt perfect logice dacă le raportăm la scopul lor ultim și la reprezentările practicanților lor. La fel se întâmplă și în cazul divinației. Gestul divinatoriu poate părea perfect justificat pentru cei care au alte unități de măsură și de raportare la absolut. Acest fapt este valabil pentru orice timp și spațiu. Reziduul poate să constituie acel ceva ascuns și constant din existența umană
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
342. El merită să fie studiat, chiar și în manifestările și versiunile sale mai puțin comode pentru știința modernă (cum ar fi cele referitoare la fenomenele divinatorii) pentru că exprimă socialul și subtilitățile naturii umane. ANEXA NR. 1 PRACTICI HERMENEUTICE TRADIȚIONALE: DIVINAȚIA ÎN COSITOR (FILM ANTROPOLOGIC) TRANSCRIEREA FILMULUI ȘI ANALIZA SECVENȚIALĂ ANALIZA SECVENȚIALĂ Secvența TRANSCRIEREA SECVENȚEI INTERPRETARE Secvența nr. 1 00.00-00.48 Este prezentat cadrul general al acțiunii, respectiv localitatea unde are loc filmarea (satul Rediu,jud. Neamț). Aici ne-am
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
alternează în cele mai neașteptate chipuri. Secvența nr. 2 00.49-00.52 Cadrul de bază cuprinde câteva imagini ale focului, mai precis ale cărbunilor încinși care, într-un fel, vin să sugereze scopul pentru care suntem în acel loc: cercetarea divinației în cositor. Imaginea focului readuce în prim-plan simbolismul acestei stihii, adesea asemănată puterii divine. El este imagine a divinității prin excelență. Aparținând sferei sacrului, focul are o reprezentare duală. El este cel care purifică și ucide, cel care dă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
prin "coacere" la foc revine în prim-plan atunci când practicile magico-religioase implică un proces de "coacere", topire sau preschimbare a materiei. Dacă scopul ultim al "Marii Opere" alchimice este unul de natură spirituală, atunci putem gândi că și în cazul divinației în cositor poate fi vorba de același lucru. C. G. Jung, în Psihologie și alchimie, pune toate acestea sub semnul eliberării spiritului prizonier în închisoarea materiei. Grație focului și descântecelor folosite, materia prinde noi forme și vorbește celui ce vrea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
spre icoană, face trimitere adesea la Maica Domnului care o ajută în diverse situații și care o sprijină atunci când toarnă cositorul etc. Secvența nr. 4 02.09-02.31 Cadrul de bază suprinde o trecere în revistă a instrumentelor folosite pentru divinația în cositor: potcoava, secera, sula, scoaba și vasul în care se topește cositorul. Utilitatea și importanța lor este subliniată și de faptul că se află chiar lângă vatră. Toate instrumentele folosite sunt din fier și fiecare dintre ele are un
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
bucura individul înainte. Un alt scop al turnării cositorului este și acela de a divina. Formele pe care le ia cositorul cînd este turnat în agheasma descântată reprezintă semne, indicii și simboluri ale unor evenimente viitoare legate de viața clientului. Divinația în cositor se prezintă fie ca un ritual de sine stătător, fie ca o componentă a unui ritual mai amplu de vindecare, curățare și desfacere. Secvența nr. 15 10.45-11.25 "Pintru sanatatea lui, ursâta lui, partea lui șî norocu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Cedex, Farel, 1997. BENSKI, Claude, CAUDRON, Dominique, GALIFRET, Yves, KRIVINE, Jean-Paul, PECKER, Jean-Claude, ROUZÉ, Michael, SCHATZMAN, Evry, The "Mars" Effect, a French Test of over 1000 Sports Champions, Amherst, New Work, Prometheus, 1996. BERDAN, Lucia, "Practici magice augurale și de divinație în obiceiurile de naștere", Anuarul arhivei de folclor, XV-XVII, 1994-1996, Cluj-Napoca, 1997, nr. 1-2. BERDAN, Lucia, Fețele destinului. Incursiuni în etnologia românească a riturilor de trecere, Iași, Ed. Universității "Al.I. Cuza", 1999. BERGER, Peter, LUCKMAN, Thomas, Construirea socială a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
traducere de Tatiana Mochi, București, Ed. Humanitas, 2000. BONCOMPAGNI, Solas, Lumea simbolurilor, București, Ed. Humanitas, 2003. BONTE, Pierre, IZARD, Michel (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, traducere de Smaranda Vultur și Radu Tăutu, Iași, Ed. Polirom, 1999. BOUCHÉ-LECLERCQ, Auguste, Istoria divinației în Antichitate, vol. I, traducere de Cristina Dinescu și Raluca Popescu, București, Ed. Symposion, 1999. BOURDIEU, Pierre, "La production de la croyance", în rev. Actes de la Recherche en Sciences Sociales, nr. 13, 1977, Paris. BOUTRY, Philippe, ENCREVE, André (coord.), La religion
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Septimiu, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, București, Ed. Economică, 2004. CHEVALIER, Jean, GHEERBRANT, Alain, Dicționar de simboluri, București, Ed. Artemis, vol. II, 1994. CIACHIR, Dan, "Urâciunea ocultismului", în ziarul Ziua, miercuri, 28 septembrie, 2005. CICERO, Marcus Tullius, Despre divinație, traducere de Gabriela Haja și Mihaela Paraschiv, studiu introductiv și note de Mihaela Paraschiv, Iași, Ed. Polirom, 1998. CIORAN, Emil, Singurătate și destin, București, Ed. Humanitas, 1991. CIUBOTARU, Ion H., Marea trecere. Repere etnologice în ceremonialul funebru din Moldova, București
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească, București, Ed. Paralela 45, 2001. OLINESCU, Radu, Știință contra paranormal? București, Ed. Amaltea, 2003. OLTEANU, Antoaneta, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, Ed. Paideia, 1998. OLTEANU, Antoaneta, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, Ed. Paideia, 1999. OTESCU, Ion, Credințele țăranului român despre cer și stele, București, Ed. Paideia, 2002. OTTO, Rudolf, Despre numinos, traducere de Silvia Irimia și Ion Milea, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1996. OTTO, Rudolf, Sacrul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
16,50 x 23,50 INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Lascăr Catargiu nr. 43 cod 700107 • O.P. 1 C.P. 161 • Tel. Difuzare: 0788.319462 tel./fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro 1 Marcus Tullius Cicero, Despre divinație, traducere de Gabriela Haja și Mihaela Paraschiv, studiu introductiv și note de Mihaela Paraschiv, Iași, Ed. Polirom, 1998, p. 41. 2 Robert Mandrou, Magistrats et sorciers en France au XVIIe siècle, Paris, Librairie Platon, 1968, pp. 513-514. 3 Le Robert
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dirigée par Alain Rey, Paris, Dictionnaires Le Robert, 1998. 4 Dicționarul explicativ al limbii române, București, Ed. Academiei R.S.R., 1975, p. 273. 5 Ivan Evseev, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, Ed. Amarcord, 1997. 6 Auguste Bouché-Leclercq, Istoria divinației în Antichitate, vol. I, traducere de Cristina Dinescu și Raluca Popescu, București, Ed. Symposion, 1999. 7 Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, Ed. Paideia, 1998, p. 90. 8 Practic nu s-a putut face o operaționalizare a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ca obiect analiza imaginilor și reprezentărilor fenomenului divinatoriu în rândul populației ieșene. 24 Raymond Bloch, Les Prodiges dans l'Antiquité classique (Grèce, Etrurie et Rome), Paris, 1963, p. 6. 25 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 17. 26 O interesantă prezentare a divinației în diverse spații și epoci este realizată de André Caquot, Marcel Leibovici, La divination, Paris, Presse Universitaire de France, 1968. 27 Alexandra David-Neel, Magia dragostei și magie neagră, traducere de Mihnea Columbeanu, București, Ed. Aldo Press, 2001, p. 65. În
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dragostei și magie neagră, traducere de Mihnea Columbeanu, București, Ed. Aldo Press, 2001, p. 65. În tradiția tibetană mo desemnează o practică divinatorie, iar cel care se ocupă de ghicit este un mopa. Totuși, un mopa nu încearcă să practice divinația ridicând-o la rangul de înaltă elevație spirituală, așa cum se întâmplă în cazul preoților "vizionari". 28 Alexandu cel Mare frecventa adesea Templul lui Apollo pentru a o întâlni pe celebra Pythia, pe care o consulta în deciziile importante. Mult mai
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
susținută sub conducerea lui Michel Maffesoli (scriere care a tulburat spiritele și a provocat un scandal fără precedent în lumea academică franceză), că fostul președinte al Franței îi era un client fidel și că multe decizii au fost luate în urma divinației de tip astrologic. 29 Mircea Eliade, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, traducere de Brîndușa Prelipceanu și Cezar Baltag, București, Ed. Humanitas, pp. 107-108. 30 Patrick Drouot, Șamanul, fizicianul și misticul, traducere de Radu-Călin Bacali, București, Ed. Humanitas, 2003, p.
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Humanitas, 1997, p. 79. 54 Edgar Morin, apud Mircea Eliade, op. cit., p. 81. 55 Mihaela Paraschiv, "Studiu introductiv" la Marcus Tullius Cicero, op. cit., pp. 17-18. 56 O seamă de lucrări de referință în domeniul antropologiei au recunoscut și folosit clasificarea divinației stabilită în Antichitate. Ne referim, în primul rând, la autori precum Auguste Bouché-Leclercq, Istoria divinației în Antichitate, Jean-Pierre Vernant, L. Vandermeersch, J. Gernet, J. Bottéro, R. Crahay, L. Brisson, J. Carlier, D. Grodzynski, A. Retel-Laurentin, Divination et rationalité, André Caquot
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Paraschiv, "Studiu introductiv" la Marcus Tullius Cicero, op. cit., pp. 17-18. 56 O seamă de lucrări de referință în domeniul antropologiei au recunoscut și folosit clasificarea divinației stabilită în Antichitate. Ne referim, în primul rând, la autori precum Auguste Bouché-Leclercq, Istoria divinației în Antichitate, Jean-Pierre Vernant, L. Vandermeersch, J. Gernet, J. Bottéro, R. Crahay, L. Brisson, J. Carlier, D. Grodzynski, A. Retel-Laurentin, Divination et rationalité, André Caquot, M. Leibovici, La Divination, Pierre Bonte, Michel Izard, Dicționar de etnologie și antropologie, iar la
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
J. Bottéro, R. Crahay, L. Brisson, J. Carlier, D. Grodzynski, A. Retel-Laurentin, Divination et rationalité, André Caquot, M. Leibovici, La Divination, Pierre Bonte, Michel Izard, Dicționar de etnologie și antropologie, iar la noi Antoaneta Olteanu, Ivan Evseev etc. 57 Problematica divinației și utilitatea sa în lumea antică este dezbătută de Cicero în Despre divinație, ed. cit., p. 69. Autorul face un amplu inventar al personalităților antice (preoți, filosofi, dar și regi sau importanți oameni din structurile puterii) care au avut în
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
et rationalité, André Caquot, M. Leibovici, La Divination, Pierre Bonte, Michel Izard, Dicționar de etnologie și antropologie, iar la noi Antoaneta Olteanu, Ivan Evseev etc. 57 Problematica divinației și utilitatea sa în lumea antică este dezbătută de Cicero în Despre divinație, ed. cit., p. 69. Autorul face un amplu inventar al personalităților antice (preoți, filosofi, dar și regi sau importanți oameni din structurile puterii) care au avut în vreun fel legătură cu divinația. Dacă exemplul lui Alexandru Macedon a devenit unul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]