7,734 matches
-
Parsival regele ținutului Graal care, după aducerea cupei devine un loc sfânt. Fiul său Lohengrin purtându-se cu eroismul nibelungiilor se constituie apărătorul sfântului potir, dar cutrieră totodată lumea spre a împărții dreptate cu puterile de origine sfântă obținute de la Divinitate. Este așadar „un om între oameni” În această calitate a fost cântat în opera lui Wagner. Este bine când întâlnim câte un „om dintre oameni” ne putem considera onorați că am aflat despre el, cu atât mai mult dacă am
UN OM ÎNTRE OAMENI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384496_a_385825]
-
sa pare să fi depins de el. Dacă un pârâu seca, Naiada sa murea. Apele peste care Naiadele domneau erau presupuse a fi deținătoare de puteri inspiraționale, medicinale sau profetice. De aceea Naiadele erau deseori adorate de grecii antici alături de divinități ale fertilității și creșterii. izvor cade prin cascade din pârâu ajunge râu prins în nadă de naiadă *** Eu mi-am trăit și imaginat altfel Naiada a ceea ce a fost Pârâu ... dar viața a vrut altfel, ca orice legendă cu final
NAIADELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384605_a_385934]
-
exercitarea libertății religioase. Această căsătorie trebuie să fie privită și înțeleasă ca fiind un act de legătură naturală pe viață între un bărbat și o femeie. Nu vine de la oameni ori de la legile făcute de ei, acest sens, ci de la divinitate. Dumnezeu a stabilit ca această legătură naturală să fie pe viață. El a comunicat-o primilor oameni - Adam și Eva, primii și singurii existenți în rai, după cum se precizează în ”Facere” 2, 18: ”Și a zis Domnul Dumnezeu: nu este
MAREA TAINĂ SFÂNTĂ A ÎNSOȚIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382246_a_383575]
-
îngustă prin lan. Am făcut la dreapta și am urmat poteca, nu mergeam, zburam, peste puțin avem să ajung la locul de întâlnire. În fața mea, puțin în stânga, în mijlocul lanului de grâu copt, era o poieniță, din motive știute doar de divinitate, în acest loc nu răsărise grîul, în schimb erau o mulțime de maci roșii. Firave și gingașe aceste flori formau un fel de insulă în marea aurie. Mari nu era venită, m-am întristat, dintr-o dată am văzut macii roșii
IUBIREA PENTRU...III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382355_a_383684]
-
din ziua de Ignat își află rădăcinile în tradițiile antichității romane. Lumea romană practică acest sacrificiu la Saturnali, între 17 și 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor. Porcul însuși era socotit ca întruchipare a acestei divinități, a cărei moarte și reînviere se consuma la cumpana dintre anul vechi și anul nou. Este însa vorba de un transfer al obiceiului, de la data la care se celebra inițial anul nou în lumea romană: începutul primăverii, al semanaturilor, la
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
Domnul știe bine cărarea orișicui - / Pe drept îl ocrotește; cel rău era și nu-i”. Regele se cuvine să fie înțelept și blând; judecătorul - învățat; ambii să-l slujească ne-ncetat pe Domnul, și cinstire Fiului să dea. Invocația mistică, implorarea divinității, de strictă pioșenie, are drept corolar credința: „Mă culc și-adorm pacific și senin,/ Căci Domnul e tăria casei mele”. Alteori parcă răzbate din versuri ruga fierbinte, disperată și tragică a lui Arghezi, din psalmii cunoscuți: „Îndură-Te către cuvântul
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
Doamne, și alungă-mi disperarea!/.../ Ascultă-mi, Doamne, glasul dimineața,/ Căci eu din zori Te strig și Te aștept”. Ca orice psalmist, dar mult mai profund și mai dramatic, și în cuvinte mai alese, de o orbitoare solemnitate, poetul cere Divinității mizericordie și protecție, mereu aducere-aminte și izbăvire de ființiala suferință, liniște sufletească și „neted drum” sub pașii săi, cu rezonanțe grave din Rugăciunea lui Goga („Părinte, orânduie-mi cărarea!”). Izbăvirea în fața „urzitorilor de rele”, a „nemernicilor și mișeilor”, împovărați de ură
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
anchiloză, /Cam subțiri și petecite / Și cu miros de artroză.” Lăsată de societate în voia sorții, în afara membrilor familiei sale și a puținilor prieteni pe care-i are, autoarea apelează la iubirea creștină, resortul speranțelor sale de viață, invocând, firește, divinitatea: ”Mă rog la cer și Sfinții lui de Sus, / La Sfântul tuturor, la Tatăl Nostru, / Să-mi mângâie durerea ce-o mai am de dus, / Pricinuită de ce-i rău și răul vostru, / Iar crucea-mi ce o port o știe-acest
GÂNDURI ÎNSUFLEȚITE SPRE ASFINȚIT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382477_a_383806]
-
colț de stradă, să o miluiască, n-are cine... Și se cufundă-nfrigurată, mai departe, / Până la ultimul chibrit, până la moarte...” În general, poezia doamnei Coca Ecaterina Soare are un caracter realist-existențial. Pare a fi o permanentă meditație asupra relației sale cu divinitatea și, mai ales, cu societatea în care trăiește - nu cu mult în afara planului local, cu obiceiurile și tradițiile acesteia, cu familia și rudele sale, cu prietenele, dar și cu natura în multele ei forme de manifestare: anotimpuri, floră, faună, fenomene
GÂNDURI ÎNSUFLEȚITE SPRE ASFINȚIT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382477_a_383806]
-
stil, plăcute și variate, sunt folosite cu atenție, deși domnia sa nu are studii în domeniu și nici nu a urmat secția umanistică din liceu, ci pe cea de real... Sentimentul erotic al autoarei se manifestă în toate ipostazele iubirii, de la divinitate și până la aproapele său, de la univers și până la localitatea în care trăiește și de la micuțul ghiocel până la cele mai delicate și frumoase flori sau păsărele. Lipsește din acest uriaș cadru de manifestare doar bărbatul, omul iubit. În fapt, el nu
GÂNDURI ÎNSUFLEȚITE SPRE ASFINȚIT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382477_a_383806]
-
înțelegere și cunoaștere a vieții la vârsta copilăriei, Vera Crăciun pune în scriere întreaga sa capacitate de a transmite căldură sufletească și iubire, adică cel mai de preț dar pe care omul îl are încă de la naștere, primit fiind de la divinitate. Ea nu-și irosește acest dar, ci îl transmite cu forță semenilor săi, inclusiv micuților, îl oferă cu deosebită dragoste acestei delicate vârste, prin cuvântul său îngrijit, bine ales și folosit. Autoarea aduce lumina și căldura soarelui pe obrajii copiilor
DIN IUBIRE PENTRU COPII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382550_a_383879]
-
învingător care, în ciuda vremurilor de restriște pe care le traversează societatea românească și, implicit, cultura română, își păstrează intactă seninătatea sufletului, așternută în mod miraculos în versete de tainică rugăciune. Este - sau nu - poezia lui Boris Ioachim atinsă de degetul divinității? Răspunsul se află la îndemâna cititorului avid de a descoperi noi frumuseți, de a se adăpa din izvorul cu limpede apă, de a-și reprofila cerurile interioare, făcându-le mai curate și mai albastre. O carte cu versuri de dragoste, care
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
Printre barbari Ovidiu își irosește viața.” Operele lui în care a cântat dragostea, ,, Ars amatoria” și ,,Ars amandi” sunt un fel de istorie spirituală a dragostei unui păgân care a văzut în femeie cel mai grațios animal.Ovidiu cunoaște ideea divinității femeii și a eternității dragostei. „Darul meu este de a nemuri prin cântece/ Femeile care au binemeritat : aceea pe care am ales-o devine ilustră prin arta mea /.../ Faima pe care o vor hărăzi cântecele va fi veșnică.” Elegiile erotice
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
din prea multa delicatețe nu mai reacționăm în niciun fel la această realitate crudă și gândim la omul religios în sensul dat de Eliade, gândim la omul religios care toată viața să se călăuzește după percepte morale, care face din divinitate un concept viu și parte integrantă din existența să, la acel om religios care își respectă semenii că pe el însuși, care respectă natură că pe divinitatea însăși, acel om care știe ce înseamnă război, atentate, poluare, constiinta, demnitate, generozitate
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
religios care toată viața să se călăuzește după percepte morale, care face din divinitate un concept viu și parte integrantă din existența să, la acel om religios care își respectă semenii că pe el însuși, care respectă natură că pe divinitatea însăși, acel om care știe ce înseamnă război, atentate, poluare, constiinta, demnitate, generozitate, altruism... -Ce idee, să îți scrii românul pe facebook, ai mai vazut pe cineva făcând acest lucru?i-a zis Ștefan. Așa îi zisese și prietena ei
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
articolele sale de critică sau programatice, pamfletele și analizele sociale și politice etc. pun în relief un artist pentru care Arta este Rațiunea supremă a existenței, cea care dă sens și culoare existenței, iar, în speță, poetul, îngerul care aduce divinitatea în lume, pe care o înfrumusețează și înnobilează, armonizând-o. Până a ajunge la această imagine, poetul “Nopților”, al “Rondelurilor”, al “Cărții de Aur” etc. își construiește un arbore genealogic care să-i dea strălucire și prestanță. Într-adevăr, mama
AL.FLORIN ȚENE, ÎNTRE REALITĂȚILE ȘI POVEȘTILE VIEȚII LUI ALEXANDRU MACEDONSKI, DE PROF.UNIV.DR.FLORENTIN SMARANDACHE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383858_a_385187]
-
de bine! Zice zicala. Dar ... nu te poți abține și cârtești; nu mi-a respectat sfatul, ar mai fi în viață dacă .... lua pastilele, sau „nu se ducea în locul unde carma îi sortise nenorocirea”. Oare ce s-ar întâmpla dacă Divinitatea ne-ar prezenta pe listing viitorul? Poți să nu faci îmbăierea de seară dacă, de exemplu, știi că în cada de duș vei avea infarctul necruțător? Dacii avea în cutume sărbătorirea trecerii în neființă și prohdeau nașterea spre suferința vieții
PA, TIBIC MIC! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383911_a_385240]
-
interesat foarte mult. Ce-am putut vedea este că oamenii care dau bani, fie că este vorba de domnul procuror, fie de Aneta Todirașcu din Văscăuții din Deal, nu simt că dau banii bisericii. Ei fac un schimb informal cu divinitatea pe care n-o pot vedea. Ei răsplătesc serviciile Divinității“. Studiul (volumul) acesta mai constată că pelerinii îi disprețuiesc pe politicieni. „Pelerinii din rând nu-i iubesc pe politicieni. Nu iubesc prezența lor acolo, în momentul acela, pentru că rândul se
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
care dau bani, fie că este vorba de domnul procuror, fie de Aneta Todirașcu din Văscăuții din Deal, nu simt că dau banii bisericii. Ei fac un schimb informal cu divinitatea pe care n-o pot vedea. Ei răsplătesc serviciile Divinității“. Studiul (volumul) acesta mai constată că pelerinii îi disprețuiesc pe politicieni. „Pelerinii din rând nu-i iubesc pe politicieni. Nu iubesc prezența lor acolo, în momentul acela, pentru că rândul se blochează, iar timpul de așteptare este mai mare. Cei care
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
prin lucrarea Logosului. Datul uman ființial este împlinit prin semănarea Cuvântului în mediul uman. Această acțiune are un rol de determinare și nu de detașare. O nuanță aparte a cărții „Puterea Cuvântului” o constituie descoperirea implicării umane în relația om - Divinitate. Timpul contemporan trăit este privit de autor ca fiind un timp al conștientizătii și al acțiunii, un timp al re-asumării datului Cuvântului, precum și al împlinirii acestuia. Logosul nu este o expresie a unui Cuvânt static, ci este expresivitatea Cuvântului roditor
„PUTEREA CUVÂNTULUI” SAU DESPRE ÎMPLINIREA PRIN LOGOS de VICTOR CONSTANTIN MĂRUŢOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383995_a_385324]
-
Omul nu e făcut după chipul și asemănarea lumii, spune unul dintre Sfinții Părinți, ci după chipul și asemănarea lui Dumnezeu - potrivit suprarevelației biblice.”... Din punct de vedere ontologic, omul nu este complet decât prin raportarea la misterul relației om - Divinitate. Modelele umane de conduită sunt aceleași, în fiecare secol, deceniu, doar forma de manifestare sau redarea sub forma ușor modificată a unui limbaj diferă, însă ascensiunea spre o accesibilitate a unui timp de grație ar fi o cădere în idealism
„PUTEREA CUVÂNTULUI” SAU DESPRE ÎMPLINIREA PRIN LOGOS de VICTOR CONSTANTIN MĂRUŢOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383995_a_385324]
-
a formulării expresivității de redare, omul căzând astfel în determinism și dezrădăcinare. Inocența umană poate fi detașată prin maleficizarea cuvintelor, ca o rupere prin foamete metafizică și astfel se poate determina moartea sa interioară. Omul, când s-a rupt de divinitate, „s-a rupt și de sine însuși”, spune autorul. „Ne-ai făcut pe noi pentru Tine, Doamne, și neliniștit este sufletul nostru până ce se va odihni în Tine”, spune și Fericitul Augustin în cartea sa intitulată “Mărturisiri”. Ideile pot avea
„PUTEREA CUVÂNTULUI” SAU DESPRE ÎMPLINIREA PRIN LOGOS de VICTOR CONSTANTIN MĂRUŢOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383995_a_385324]
-
umblă singură prin lume. Materialul cărții este distribuit în mai multe părți denumite suplimentar „capitole”, fiecare centrându-se în jurul unei teme poetice. În succesiunea lor, autoarea urmărește un suiș intim și estetic, de la poezia psaltică la cea ludică, de la invocarea divinității din Cap. I. Doar cu tine..., la jocul inocent din Cap. XII. Puțin umor... nu strică. Rugile din "Te chem, Doamne!", "Rugă către Tine", ori "Iartă!" se acoperă cu sonuri psalmodiate, inducând stări de pioșenie și sinceritate. În fapt, eul
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
Și astăzi, din fericire, mai sunt oameni care reușesc să țină mintea trează și privirea spre cer și aceasta datorită în mare parte profesiei lor, care cere o anumită vocație. Printre aceștia se numără și aviatorii. Piloții sunt creați de divinitate mai mult pentru cer decât pentru pământ, de aceea ei mai sunt numiți și oamenii cerului. Osteneala pilotului care brăzdează înaltul cerului, odată ajuns acolo sus, este răsplătită din belșug, din bunătatea și fericirea dumnezeirii. Când ajungi să vezi și
UN SEMN, UN GÂND, UN DRUM FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384124_a_385453]
-
de puține ori, omul cerului rămâne fără cuvinte la întrebarea: ce ai văzut acolo, sus...? Tăcere, tăcere, ... taină fără sfârșit. În pilot, societatea modernă regăsește în cele din urmă vechiul pact teosofic care a compensat întotdeauna puterea prin asceză, plătind divinității cu moneda „fericirii” umane. Așa că pilotul este într-o situație care comportă în atât de mare măsură un aspect vocațional, încât ea însăși este prețul unor macerări prealabile, al unor demersuri inițiatice, menite să-l pună la încercare pe ucenic
UN SEMN, UN GÂND, UN DRUM FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384124_a_385453]