1,677 matches
-
iar vocea le era înregistrată. Psihologii au dat unor alți ascultători bărbați să asculte înregistrările conversațiilor „între rivali” și erau întrebați care din cei doi bărbați avea, după părerea lor, cele mai multe șanse să câștige într-o luptă cu mâinile goale (dominare fizică) și, la fel, care dintre cei doi avea cele mai bune calități de lider (dominare socială). În anumite cazuri, înregistrările vocilor au fost modificate cu ajutorul calculatorului pentru a crește sau a diminua frecvența de bază a vocii, producând o
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
între rivali” și erau întrebați care din cei doi bărbați avea, după părerea lor, cele mai multe șanse să câștige într-o luptă cu mâinile goale (dominare fizică) și, la fel, care dintre cei doi avea cele mai bune calități de lider (dominare socială). În anumite cazuri, înregistrările vocilor au fost modificate cu ajutorul calculatorului pentru a crește sau a diminua frecvența de bază a vocii, producând o voce mai acută sau mai gravă. Psihologii au constatat că o voce mai gravă făcea ca
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
dominat. D. Puts a modificat și un alt parametru al vocii: „dispersarea formanturilor” responsabil de o voce mai sonoră și mai penetrantă, caracteristică pentru indivizii mai virili. A constatat că vocile mai sonore erau interpretate automat ca un semn de dominare socială și fizică. Conform autorilor acestui studiu, îi considerăm mai dominanți și fizic, și social pe indivizii cu o voce mai gravă și mai sonoră. De ce? Pentru că aceste caracteristici aparțin în general bărbaților mai mari și mai puternici, dotați cu
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
acestui studiu, îi considerăm mai dominanți și fizic, și social pe indivizii cu o voce mai gravă și mai sonoră. De ce? Pentru că aceste caracteristici aparțin în general bărbaților mai mari și mai puternici, dotați cu puternice concentrații de testosteron, hormonul dominări și al agresivității. Auzindu-i, suntem automat înclinați să le acceptăm autoritatea și, când aceasta trece prin limbaj, suntem înclinați să acceptă informațiile pe care le vehiculează. Concluzie Domnul X îi datorează o parte a credibilității vocii sale. Este liniștitoare
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
În Asia, lucrurile sunt diferite, și o anumită lentoare poate fi interpretată, dimpotrivă, ca un semn de credibilitate, dovadă că oratorul are încredere în el. Alte experimente au arătat că viteza vorbirii este asociată în general cu un statut de dominare socială. Suntem înclinați să considerăm mai credibile persoanele care vorbesc mai repede, deoarece presupunem că ele au un anumit statut în societate. Este adevărat că într-o lume a vitezei ne-am obișnuit să ne alegem decidenții în funcție de rapiditatea de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
câmp vizual condiționare asociativă confabulare congruență program publicitate continuum biologic între plăcere și durere cortex auditiv primar orbitofrontal parahipocampic prefrontal costuri de oportunitate cruzime și voaierism culpabilitate și altruism D desensibilizare dezinhibarea violenței discurs autocentrat heterocentrat narativ auto-referențial disociere psihică dominare fizică socială E efect de asimilare de contrast de negativitate simplei expuneri endomorfine eroare fundamentală de atribuire stimă de sine expunere selectivă la informație F frecvență a imaginilor fundamentală a vocii G gestică așa-zis „adaptatoare” metaforică care punctează gyrus
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sociolingvistic, într-o perspectivă a dominației. Astfel considerată, francofonia literară nu ar fi vîrful de lance al unui dialog cultural, fondat pe folosirea aceluiași idiom, care ar transcende formele de expresie naționale, istoric determinate, ci o modalitate ciudată, perversă, de dominare prin ceea ce se numește "iradiere culturală". Or, așa cum am văzut deja, există mii de nuanțe diferite de cele cu iz colonial în alegerea (voluntară sau impusă) a limbii franceze de către scriitorii străini, inclusiv în vechile colonii, unde noile generații nu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
afirmă în volumul 3 al impresionantei sale Metode. Orice cunoaștere (și conștiință) care nu poate concepe individualitatea, subiectivitatea, care nu poate include observatorul în observația sa, este infirmă în a gîndi problemele, îndeosebi problemele etice. Ea poate fi eficace în dominarea obiectelor materiale, în controlul energiilor și manipulările viului. Dar ea a devenit mioapă în perceperea realităților umane și devine o amenințare pentru viitorul omenirii. Considerațiile filosofului ating toate întrebările de fond, la care feluriți gînditori au încercat să răspundă de-
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
are un sens și acest sens e legat de faptul că societatea în care trăim este o societate a comunicării generalizate (o societate de mass-media)"107. Spre deosebire de Theodor Adorno care a prezis omogenizarea societății prin mass-media, dezvăluind un ideal de dominare, Vattimo descrie un ideal de emancipare care rezultă din eliberarea raționalităților locale, a tradițiilor și mentalităților specifice. Ocupându-se de stabilirea condițiilor cunoașterii în societățile postindustriale, filosoful Jean-François Lyotard 108 a observat inversarea raportului dintre știință-tehnică/tehnologie, scăderea credinței în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care logica le punea până atunci la dispoziție. Filosoful german lecturează în procedeul deconstrucției o anumită formă de "fanatism" ce impune o căutare a imitației și secundarității în toate produsele culturale. Interesul răsturnării opozițiilor clasice văzute drept relații conceptuale de dominare este și acela de a inversa primatul aristotelician al logicii în raport cu retorica. Chiar dacă inversarea acestei relații pare a fi doar o consecință printre altele a proiectului deconstructivist derridarian, Habermas nu o interpretează în acești termeni sau în cei ai suspiciunii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ar trebui poetizată cultura nu este oglindită în vreun dezacord politic. Noi nu suntem în dezacord în privința valorii instituțiilor democratice tradiționale, sau în privința tipurilor de îmbunătățiri de care au nevoie aceste instituții, sau în privința a ceea ce contează ca "eliberare de sub dominare". Diferențele noastre privesc numai imaginea de sine pe care ar trebui să o aibă o societate democratică, retorica pe care ar trebui să o folosească pentru a-și exprima speranțele. Spre deosebire de diferențele mele politice față de Foucault, diferențele mele față de Habermas
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fostului prim-minstru britanic Margaret Thatcher, care declara: "În Marea Britanie, nu am ajuns să controlăm cu succes limitele de intervenție ale statului doar pentru a le vedea reimpuse la nivel european, prin crearea unui superstat care exercită o nouă formă de dominare de la Bruxelles"9. Cetățenia europeană, introdusă prin Tratatul de la Maastricht, nu este nici ea lipsită de accente contradictorii. Conceptul de cetățenie europeană oscilează între două interpretări diferite: fie este considerat spectrul unui stat european, care distruge identitățile naționale, fie apare
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
motivarea cetățenilor (Mayer și Perrineau 1992). În plan colectiv, conflictul este cea mai bună metodă de descoperire a "adevărului" politic și factorul care protejează societațile de corupție. În acest caz, corupția trebuie înțeleasă în sensul republican al termenului, ca o dominare a intereselor particulare asupra voinței generale. Printr-o imagine clară asupra conflictelor care structurează viața politică europeană, cetățenii ar putea înțelege mizele europene și ar avea sentimentul unei "competențe civice", care îi face activi. Cu alte cuvinte, această imagine ar
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
în țară. Pletora politrucilor ("clasa politică") de azi o depășește mult pe cea de ieri, ținută sub un control mai strict. Ca și în "trecutul roșu", elogiat cândva de avangardiștii artistici de la începutul secolului XX, autoritatea necesară noilor forme de dominare s-a obținut provocând tot mai multor oameni frica de "înțelepți", care decid diabolic, în organizații secrete și impermeabile, mimând transparența, prin apariții autocontrolate în mass-media. Aceștia își susțin demagogic calitățile de apărători de elită ale credințelor religioase și naționale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
favorizarea tradiției față de inovație, a aspectelor comunitare și regionale față de concilierea națională (Rostow); societăți care mențin în izolare domeniile și sferele de activitate socială (Parsons); țară care acceptă proasta situație sanitară și economică printr-o proastă guvernare; subdezvoltarea rezultă din dominarea unei națiuni sau a unei țări de către altele (Atkinson Hobson, (1858-1940)), ajungându-se până la impunerea autoritară a ideilor, legilor, adevărului sau credinței, ori numai a bunei plăceri a celuilalt, prin orice mijloace, inclusiv prin forța militară. Și alte criterii. Ideea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
unei națiuni sau a unei țări de către altele (Atkinson Hobson, (1858-1940)), ajungându-se până la impunerea autoritară a ideilor, legilor, adevărului sau credinței, ori numai a bunei plăceri a celuilalt, prin orice mijloace, inclusiv prin forța militară. Și alte criterii. Ideea dominării s-a transformat în ideal după crearea principalelor state naționale în secolul al XIX-lea. Realități moderne ca imperiile napoleonian, britanic, german, austro-ungar, nipon, chinezesc și altele, însoțite de fricțiunile generate de reîmpărțirea resurselor de forță de muncă și de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
unele țări din zona euro cu imense datorii acumulate și pe seama consumismului impun drastice măsuri împotriva evaziunilor și speculațiilor bancar-financiare, tezaurizate în conturi, bunuri, proprietăți acumulate fraudulos. Variante de economie mixtă Exemple complementare celor enumerate s-au adunat și în timpul dominării modelului marxist-leninist de tip sovietic ori prin cooperările din CAER și în afara lui. În 1970, apoi după 1976 când a murit Mao Tze Dun, mai insistent după 1980, Iugoslavia (aflată în afara CAER), Ungaria, Germania de Est, Cehoslovacia și perestroika URSS
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
apărați de legi ticluite. Practicile de furt le-au preluat din mers și unii mai "rușinoși". Iar pentru noua "clasă politică", nu se va reforma prea curând sistemul juridic și practicile legislative strâmbe. Căci multe legi sunt făcute pentru garantarea dominării majoritarilor. Înlocuind "creația" cu "hoția" în cuvântul democrație, în douăzeci de ani România a devenit o țară de emigranți, precum Irlanda mijlocului de secol al XIX-lea. Analogia are la bază doar asemănarea istorică. Calitatea vieții din cele două țări
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
care urmează după cele dintâi. Tradiția este criticată "științific" de ideologiile burgheze universaliste, care apar cam odată cu capitalismul liberal. În aceste societăți formate în mod istorico-natural în lumea occidentală, doar dreptul natural rațional și utilitarismul au funcții de legitimare (de dominare, de asigurare a legalității ordinii normative). Prin trecerea la capitalismul organizat și planificat, "tradițiile culturale se rătăcesc și se sleiesc; starea tradiției înseși se sustrage intervenției administrative tradiții importante pentru legitimare nu se lasă regenerate administrativ. Dincolo de aceasta, controlul administrativ
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
extinderii și nu al restituirii teritoriilor și a oamenilor subjugați de vechii conducători ai Rusiei din țările din jurul Imperiului, printre care balticii, polonezii, românii și alții. Conducătorii de astăzi ai Federației Ruse, care vizează adoptarea celei mai favorabile configurații pentru dominarea mondială, nu sunt departe de scopurile predecesorilor. Recomandarea lui Huntington de transformare a Federației Ruse în "țară-nucleu a civilizației ortodoxe", din păcate creditează rolul de mare putere a acesteia peste celelalte țări ortodoxe. (1a, p. 148-149) Sfaturi asemănătoare ne vin
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
complexe. Cu toate acestea, în lucrare sunt vizibile tendințele pentru conceperea unitară a episoadelor mari din evoluția Europei. Luate drept fugitive configurații temporale ale unei narațiuni mai savante a trecutului continentului european, ele devin treceri de la afirmarea la creștinarea, cuceririle, dominările și crizele Europei din a doua jumătate a secolului trecut, care au dus la situațiile anilor '90, peste care s-au așternut evenimentele a încă două decenii, încheiate cu o nouă criză a civilizației occidentale. Schimbările începute în 1989 au
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în "lumea liberă" în deceniile postbelice. Unii s-au dedicat metafizicii, filosofiei, istoriei religiilor, esteticii și altor speculații teoretice, pe care guvernanții de astăzi ai țării le desfid cu nonșalanță, adoptând drept obiective de bază ale vieții lor averea, banul, dominarea cu înfumurare a semenilor. Redăm câteva din ideile unuia dintre exilați, Mircea Eliade (1907-1986). În anul 1953 el scria: "Capodoperele spiritualității românești aparțin folclorului; și deși România modernă a avut norocul să aibă un poet de geniu în Mihai Eminescu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
scenă o juisanță de ordin erotic și nu un act de devotament. Pictorul vienez a instrumentat subversiv, decadent, trama eroică, pentru a demantela trama erotică. Sexualitatea prezidează noile raporturi masculin-feminin și ea se înscrie într-o sferă a puterii, a dominării, a bulversării ierarhiilor cutumiare. Bărbatul aflat la picioarele ei, cufundat în somn, relevă vulnerabilitatea deplină; intimitatea, consumarea relației nu au condus la o diminuare a dorinței de a ucide, ci probabil au amplificat-o. Von Stück surprinde momentul climactic al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
englez, alarmat, Chamberlain, care pe 10 martie 1938 declara că perspectiva unui război era în scădere [6, p. 271], pe 17 martie a fost nevoit să adreseze "un avertisment lui Hitler, că dacă acțiunea de la Praga este un pas spre dominarea lumii prin forță, Marea Britanie va participa cu toate forțele ei la rezistența împotriva provocării". Guvernul englez a căutat totuși să continue politica de conciliere și puțin a lipsit ca la insistențele germane să nu fie transferat și tezaurul Cehoslovaciei către
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
verificările științifice pentru a manipula. Știința pune tehnica în slujba cunoașterii sale, iar tehnica pune cunoașterea științifică în slujba sa. În mod corelativ, începînd cu Bacon și Descartes, proiectul științific este conștient de faptul că îl conduce pe om către dominarea Naturii. Astfel, animată de mitul umanist de stăpînire a naturii și de logica proprie dezvoltării sale, se pune în mișcare o mașină știință ↔ tehnică. La început modestă și periferică, apoi din ce în ce mai puternică, aceasta va pătrunde în inima societăților europene și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]