2,129 matches
-
urcate anume pe rodnicia de aur a toamnei cot nărene, spre a-i slobozi tăria și a o îngemăna cu misterul frumuseții feminine . Coroanele domnitorilor desfătați pe aici, logofeți și postelnici, stolnici și vistiernici, armași, spătari ori negustori, doamne și domnițe, stele ale timpurilor, zac acum în file de istorie. Podgoriile Cotnarilor însă au supraviețuit și au înflorit, nimbând cu faima lor generație după generație și înnobilând literatura până în zilele noastre. Vinul bun de aici, fără seamăn, a îmbogățit sufletul și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și de oarece mă socoate nebun și cu puțină minte - căci îmi plac prea mult petrecerile și vinul. Ai să înțelegi îndată de ce-ți spun toate acestea, când vei afla că dragostea de care îți vorbesc o am cu domnița Catrina , fata lui Duca-Vodă. Domnul de Marenne suspină, neavând nimic de a dăugat acestei catastrofe. Beizade Alecu urmă, râzân d cu amă răciune: - Să nu crezi, iubite domnule de Marenne că nu-mi dau socoteală de ce spun. Dar tocmai starea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în juru-i spărietă. M-am apropiat, i-am dat mâna, ș-am dus-o la maică-sa. I-am spus atunci câteva cuvinte. - înțeleg și știu ce cuvinte... oftă abatele. A tâta est e? - Atâta! Intrând apoi și eu la domnița Ruxand a, care mi-i rudă și mătușă, eram așa de aprins, încât i-am mărturisit mai multe decât se cuvenea. Atunci bătrâna a susp inat și și-a adus aminte de iubirile și nefericirile tinereților ei și m-a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Păstorel) mărturisește: „Nu știu cum se face, dar fratele meu Păstorel, încer cat se vede în trena bahică a podgoriilor și poate prin alte trene, adiacente, nu avea încă timp pentru viitorii lui prieteni și admiratori. Paj al vechiului Cotnar Și al domnițelor recente, Menestrel de complimente, Păstorind peste pahar Păstorul umbla hoinar... Dar Al.O.Teodoreanu nu a fost doar un scriitor cu cele mai multe referiri la vinurile Cotnariului, c i și un brav apărător al acestui meleag binecuvântat așa cum se poa te vedea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
București - 2.IX.2002, București), prozatoare. Este fiica Anei Ojog, profesoară, și a lui Victor Ojog, avocat. Copilăria este pentru O.-B. una tulbure, tatăl său fiind de mai multe ori arestat și întemnițat, ca fost deputat liberal. Urmează Liceul „Domnița Ileana” (1948-1955) și la absolvire se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din București, dar în 1956 este exmatriculată și arestată sub acuzația de solidarizare cu susținătorii revoltei populare anticomuniste din Budapesta. În 1962, reabilitată după un an petrecut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
firea mai mult împărătească, decât domnească. Atunci, din stepele rusești s-a abătut, ca de atâtea ori, urgia slavilor cazaci. Fiul lui Bogdan Hmelnițchi, Timuș (nume tă tărăsc, de la care cazacii au împrumutat și felul de trai) o pețește pe Domnița Ruxandra, frumoasa, cultivata și rafinata fiică a lui Vasile Lupu. Ca să fie mai convingător, a lăsat pe malul Nistrului o armată de 30 de mii de cazaci, argument în fața căruia nu se putea rezista, așa că s-a făcut nunta la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
119, 155 Romanescu, Gh., 204, 207, 209, 210 Romulus, 23, 43, 101, 121, 122, 124, 125, 126 Rosetti, 183, 198 Rumelia, 139, 146 Rusia Kieveană, 117, 159 Rusia Sovietică, 130 Russu, I.I., 20, 48, 103, 121, 122 Ruși, 116 Ruxandra (domniță), 115 221 S Sansala, 132 Sari Saltâk Dede, 138 Sarmizegetusa, 32, 33 Sava, Gotul (sfânt), 132, 154 Schlözer, 15 Sclavinia, 155, 164 Scytia Minor, 9, 143 Selgiuc, 93, 138 Semănătorismului (curent literar), 204 Serbia, 69, 138, 141 Serdica, 9 Sfântul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
din străinătate se realiza în jurul lor adevărate grădini fabuloase. Erau fântâni și alei, verdeață de tot felul, flori autohtone și exotice, arbori de aceeași categorie, păsări, chiar și păuni, care făceau deliciul privitorilor. Erau organizate și adevărate ștranduri în care domnițele aveau locuri de privilegiu. Boierii, ca și domnitorii odinioară, știau să se bucure de aerul dulce și parfumat care li-l oferea viața. Dar și când erau acuzați ori dovediți de hiclenie! Se ducea liniștea lor. Bisericile multor localități păstrează
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și omul de stat Mihail Kogălniceanu a venit pe lume „cu o moștenire sufletească" bogată, ceea ce i-a ajutat să-și fructifice avantajos aptitudinile politice și intelectuale, ajutat de talentul viguros și educația primită. Având ca nași la botez pe Domnița Marghioala Calimah, soția logofătului Grigore Sturdza și mama lui Mihail Sturdza, ajuns Vodă, Kogălniceanu, recomandat de nașa sa, intră sub protecția fiului ei care, în 1834, îl trimite împreună cu fiii săi Dimitrie și Grigore la învățătură în Franța. Acolo și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
este o biserică fără un trecut istoric deosebit, dar a avut întotdeauna, un loc remarcabil pe linia cerută de satisfacerea nevoilor spirituale ale credincio șilor. 16. BISERICA "FRUMOASA" Spun unele legende că, numele de "Mănăstirea Frumoasa" ar veni de la o domniță frumoasă care ar fi fost exilată aici și care aici ar fi trăit toată viața. Este o afirmație fără acoperire. Alte păreri, atribuie acest nume, frumuseții priveliștii ce o înconjoară. Mai verosimile par însă afirmațiile legate de evenimente și personaje
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
subliniază atributul de biserică "frumoasă". Catapeteasma este sculptată în lemn în stilul Renașterii, stil care se distinge și în execuția în ulei a icoanelor. În biserică se află portretele familiei lui Grigore Ghica. În stânga ușii de la intrare se află mormântul domniței Ruxanda, fiica lui Grigore Ghica, precum și emblemele domnești. Turnul de clopotniță a fost ridicat pe la 1730, sub Ghica Vodă, apoi rezidit cu cheltuiala lui Ioasaf Voinescu, arhitect fiind Martin Kubelka. Inscripția de pe frontonul clopotniței menț ionează: În biserică, se află
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
ntești ale unor personalități ale vremurilor trecute care, chiar dacă nu sunt din cele de prim interes istoric, răm�n cu partea lor de interes, de respect și pioșenie ce ne-o transmit. 75 Este vorba de una care cuprinde epitaful Domniței Sultana Racoviță, soția lui Constantin Racoviță (+1753). A doua este al unei fecioare, pe nume Maria, probabil vreo fiică sau vreo rudă a vreunui domnitor, ceea ce nu reiese din text (+1872). Alta este pe morm�ntul Smarandei, soția lui Scarlat
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
cu adăugiri), în care a funcționat seminarul Veniamin Costachi, apoi Facultatea de Teologie. Nici anul de ctitorire și nici adevărații ctitori nu sunt cunoscuți. Pe la începutul veacului al XVII-lea, această biserică era cunoscută sub numele de Biserica Doamnei, Biserica Domniței sau Biserica Domniței Mărioara, ceea ce poate duce cu gândul la Doamna Maria de Lozonț (una din Doamnele lui Ștefan cel Mare), nume care ar fi putut da și denumirea de Lozonț-chi. Se mai spune că, pe la începutul veacului al XVIII
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
care a funcționat seminarul Veniamin Costachi, apoi Facultatea de Teologie. Nici anul de ctitorire și nici adevărații ctitori nu sunt cunoscuți. Pe la începutul veacului al XVII-lea, această biserică era cunoscută sub numele de Biserica Doamnei, Biserica Domniței sau Biserica Domniței Mărioara, ceea ce poate duce cu gândul la Doamna Maria de Lozonț (una din Doamnele lui Ștefan cel Mare), nume care ar fi putut da și denumirea de Lozonț-chi. Se mai spune că, pe la începutul veacului al XVIII-lea, un boier
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
și fostul amplasament al bisericii luterane. Credincioșii acestui cult au făcut reclamații, rămase fără rezolvare până în anul 1803, când domnitorul Alexandru Moruzzi dă un hrisov la 8 noiembrie 1803 prin care redă luteranilor, o bună parte din terenul ocupat de domnița Raluca, pe care o despăgube ște. Protestanții își reconstruiesc biserica, dar rămânând fără enoriași, aceasta a fost preluată iniț ial cu chirie de către ortodcși, care la sfințire, i-au pus hramul Sfântul Mina făcătorul de minuni care se sărbătorește în
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
vechii clădiri. Unul din altare a fost închinat Sfântului Arhidiacon Ștefan, iar celălalt Sfintei Mucenițe Varvara. De asemenea, s-a construit o gropniță și o cișmea în zidul bisericii. S-a mai reparat între anii 1703 și 1705, cu cheltuiala Domniței Ana, soția lui Mihail (Cehan) Racoviță. În anul 1725 biserica a ars, nemafiind folosită până în anul 1758, când a fost restaurată de Ion Teodor Calimachi. Ajunsă din nou în paragină, a fost reconstruită între anii 1884-1904 de către arhitectul francez Lecomte
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
asupra fondatorului. Unii o atribuie Doamnei Ruxanda, soția lui Alexandru Lăpușneanu, alții Domniț ei Sultana, fiica lor, alții consideră că, piatra fundamentală a fost pusă de însuși Domnitorul Alexandru Lăpușneanu și că a fost continuată de Doamna sa sau de Domniță, fiind terminată în anul 1562. Se știe că din anul 1562 până în anul 1803 a fost mănăstire de maici, care erau vreo cincizeci la număr, sub stăreția fiicei lui Alexandru Lăpușneanu, Sultana. După unii, Sultana era fiica lui Mircea Vodă
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
nocturn registre care delimitează scena actanțială. După cercetătorul francez În cadrul imaginarului, În cadrul regimului diurn al fanteziei un spirit solar, un rege ,un monarh, un prinț investit cu semnele regalității trebuie să răpună un monstru, sau să elibereze din Întuneric o domniță, o fată, o ființă supusă unei constrîngeri. Operînd cu acești termeni simbolici și În interiorul poemei Luceafărul vom Întîlni elemente care vin În sprijinul afirmațiilor noastre. Suntem de acord să recunoaștem că poema este structurată pe două nivele: unul terestru și
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
auctonală, naratonală etc), mai mult,parvenitul fiind proiectat, așa cum arătasem în alt context, pe tiparul caracterului, ca un fel de universalie. La fel procedează în fond Mateiu Caragiale în Pajerele sale, fructificând rotunjimea de medalie a sonetului, în Boierul, Călugărul, Domnița sau Cronicarul accentul etic intră, prin constrângere și savantă artă, în urzeala portretului, ca în acest final din Trântorul: "îl leagănă maneaua, e veșnic beat de vutcă, / Să-ncalce i-e frică, pe brațe-1 duc la butcă; / Dar el, ce
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
fiecare primăvară pomi tineri, în această grădină, unde am văzut pentru prima dată, sfeclă roșie. Satul Boarca nu avea și nici nu are biserică, dar toți locuitorii sunt creștini ortodocși și merg cam doi kilometri la biserica parohială din satul Domnița a cărei filie este satul Boarca. „DOMNIȚA” este un nume cu rezonanță istorică deosebită. Preotul Cristea Popescu, fost paroh al parohiei Domnița, decedat la adânci bătrânețe în anul 1925, cel care m-a botezat, a scris o monografie a satului
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
unde am văzut pentru prima dată, sfeclă roșie. Satul Boarca nu avea și nici nu are biserică, dar toți locuitorii sunt creștini ortodocși și merg cam doi kilometri la biserica parohială din satul Domnița a cărei filie este satul Boarca. „DOMNIȚA” este un nume cu rezonanță istorică deosebită. Preotul Cristea Popescu, fost paroh al parohiei Domnița, decedat la adânci bătrânețe în anul 1925, cel care m-a botezat, a scris o monografie a satului și a parohiei Domnița cu biserica sa
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
are biserică, dar toți locuitorii sunt creștini ortodocși și merg cam doi kilometri la biserica parohială din satul Domnița a cărei filie este satul Boarca. „DOMNIȚA” este un nume cu rezonanță istorică deosebită. Preotul Cristea Popescu, fost paroh al parohiei Domnița, decedat la adânci bătrânețe în anul 1925, cel care m-a botezat, a scris o monografie a satului și a parohiei Domnița cu biserica sa monument istoric. Ca student am citit această monografie, dar din ea îmi mai amintesc puține
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
este satul Boarca. „DOMNIȚA” este un nume cu rezonanță istorică deosebită. Preotul Cristea Popescu, fost paroh al parohiei Domnița, decedat la adânci bătrânețe în anul 1925, cel care m-a botezat, a scris o monografie a satului și a parohiei Domnița cu biserica sa monument istoric. Ca student am citit această monografie, dar din ea îmi mai amintesc puține lucruri. Satul Domnița a existat din vechime, dar nu știu să fi fost consemnat în documente. Satul are ulițele înguste, întortochiate, ceea ce
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
adânci bătrânețe în anul 1925, cel care m-a botezat, a scris o monografie a satului și a parohiei Domnița cu biserica sa monument istoric. Ca student am citit această monografie, dar din ea îmi mai amintesc puține lucruri. Satul Domnița a existat din vechime, dar nu știu să fi fost consemnat în documente. Satul are ulițele înguste, întortochiate, ceea ce dovedește vechimea lui. Casele erau confecționate din lut turnat în forme de lemn direct în pereți. Ușile caselor, ca și ferestrele
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Constantinopol și martirizat, una din fiicele sale s-a ascuns de frica turcilor în acest sat, motiv pentru care se consideră că satul se afla pe una din moșiile domnitorului. Locuitorii satului au ocrotit-o și au salvat-o pe domniță. Atunci când soția domnitorului martirizat a avut posibilitatea să aducă rămășițele pământești de la Istambul și să le înmormânteze creștinește, fiica sa, care se salvase în acest sat unde era cunoscută ca „Domniță”, fiică de domnitor, a construit o biserică mică din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]