3,195 matches
-
sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
digestiv: ptialina (amilaza salivară) acționează asupra amidonului fiert sau copt, pe care-l descompune în maltoză, maltotrioză și dextrine; își continuă acțiunea în stomac până când bolul alimentar devine acid (pH < 4,5). lipaza salivară (secretată de glandele Ebner de pe fața dorsală a limbii) acționează în stomac (pH optim 4) asupra trigliceridelor ce conțin acizi grași cu lanț mediu (din lapte); este importantă la nou născut, unde secreția de lipază pancreatică este redusă. b. Lactoferina fixează fierul necesar metabolismului bacterian, având efect
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii spinale și folosesc noradrenalină ca mediator, unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
că pierderea de energie de-a lungul venelor mai mică decât la nivelul. Presiunea este scazută; de acea sunt semnificative influențele exercitate de presiuni relativ mici, determinate de compresii, diferențe și modificări de nivel. 15.3. Presiunea venoasă In decubit dorsal toate venele sunt aproximativ la nivelul atriului drept și presiunea este egală. In marea circulație ea scade de la 12 mm Hg în capilarele venoase la 7-8 mm Hg în venele mici, 3-4 mm Hg în venele mijlocii, până la 0-2 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației, pe baza activității
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
sanguin la nivelul plămânului. In partea superioară a plămânului drept debitul sanguin scade aproape liniar față de partea inferioară, înregistrând valori foarte scăzute către apex. Această distribuție este afectată la modificări de postură și la efort. Când subiectul este în decubit dorsal debitul sanguin în zona apicală crește, iar cel din zona bazală rămâne neschimbat astfel că distribuția debitului sanguin între apexul și baza plămânului devine aproape uniformă. Totuși, în această poziție debitul sanguin în regiunile posterioare ale plămânului depășește cu mult
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
digestiv: ptialina (amilaza salivară) acționează asupra amidonului fiert sau copt, pe care-l descompune în maltoză, maltotrioză și dextrine; își continuă acțiunea în stomac până când bolul alimentar devine acid (pH < 4,5). lipaza salivară (secretată de glandele Ebner de pe fața dorsală a limbii) acționează în stomac (pH optim 4) asupra trigliceridelor ce conțin acizi grași cu lanț mediu (din lapte); este importantă la nou născut, unde secreția de lipază pancreatică este redusă. b. Lactoferina fixează fierul necesar metabolismului bacterian, având efect
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii spinale și folosesc noradrenalină ca mediator, unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
că pierderea de energie de-a lungul venelor mai mică decât la nivelul. Presiunea este scazută; de acea sunt semnificative influențele exercitate de presiuni relativ mici, determinate de compresii, diferențe și modificări de nivel. 15.3. Presiunea venoasă In decubit dorsal toate venele sunt aproximativ la nivelul atriului drept și presiunea este egală. In marea circulație ea scade de la 12 mm Hg în capilarele venoase la 7-8 mm Hg în venele mici, 3-4 mm Hg în venele mijlocii, până la 0-2 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației, pe baza activității
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sanguin la nivelul plămânului. In partea superioară a plămânului drept debitul sanguin scade aproape liniar față de partea inferioară, înregistrând valori foarte scăzute către apex. Această distribuție este afectată la modificări de postură și la efort. Când subiectul este în decubit dorsal debitul sanguin în zona apicală crește, iar cel din zona bazală rămâne neschimbat astfel că distribuția debitului sanguin între apexul și baza plămânului devine aproape uniformă. Totuși, în această poziție debitul sanguin în regiunile posterioare ale plămânului depășește cu mult
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
facial) formează nervul coarda timpanului care inervează glandele submaxilare și sublinguale, iar cele ale nervului IX (glosofaringian) asigură prin intermediul ganglionului otic, inervația mușchiului constrictor al irisului. În cazul nervului cranian X (vag), fibrele preganglionare lungi plecate de la nivelul nucleului bulbar dorsal al vagului se articulează cu neuronul scurt postsinaptic în ganglionii mici situați în viscerele toracice și abdominale. În peretele gastrointestinal, fibrele vagale terminale se distribuie celulelor ganglionare ale plexurilor mienteric și submucos contribuind la autoreglarea activității sistemului nervos enteric. Acesta
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
elemente vegetative proprii, începând cu nucleul salivar inferior și sfârșind cu nodul cardiopneumoenteric. Primul este localizat în vecinătatea fasciculului solitar și controlează prin filetele parasimpatice ale glosofaringianului și auriculotemporalului secreția glandei parotide, iar cel de al doilea, denumit și nucleul dorsal al vagului, asigură inervația vegetativă parasimpatică a viscerelor toraco-abdominale. Acesta din urmă este de fapt un nucleu bulbospinal, deoarece se întinde până la C3. Căile și distribuția extraneuronală a vagului vor fi descrise ulterior. În ceea ce privește centrii vasomotori bulbari, este de menționat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vagului. Activitatea lor ritmică este supusă controlului inhibitor al centrului pneumotaxic din protuberantă, cu care formează un dispozitiv comun bulboprotuberanțial. Cocainizarea planșeului ventriculului IV provoacă oprirea respirației și prăbușirea presiunii sanguine. Centrul deglutiției se găsește, de asemenea, în apropierea nucleului dorsal al vagului. Sub influența impulsurilor aferente sosite de la nivelul limbii, palatului moale și faringelui pe calea nervilor trigemen, glosofaringian și vag, se produce reflexul de deglutiție cu participarea fibrelor eferente ale hipoglosului, glosofaringianului și vagului. Datorită relațiilor sale de vecinătate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
continuă rostral și oral nucleul gigantocelular până la nivelul regiunii caudale a mezencefalului (nucleii rafeului și tegmentului, nucleul pedunculopontin, cuneiformis, subcuneiformis etc.). Ocupând spațiul median dintre substanța cenușie a nucleilor specifici din trunchiul cerebral și tractusurile calotei pedunculare pontine și părții dorsale a bulbului, ea constituie de fapt continuarea rețelei reticulare periependimare a măduvei spinării (fig. 10). Fig. 10 - Vedere de ansamblu a formației reticulate. La rândul lor, nucleii rafeului sunt situați paramedian în trunchiul cerebral și reprezintă structura serotoninergică principală a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neuronilor de origine ai simpaticului dorsolombar și parasimpaticului sacrat, măduva spinării conține un număr important de centri și nuclei vegetativi cu funcții specializate. Dintre aceștia fac parte, în primul rând, centrul midriatic sau pupilodilatator (ciliospinal Rurge), cu sediul în măduva dorsală (C8-D2) și centrul respirator medular, ce funcționează numai la copil puțin după naștere, situat între D3-D5. Centrii teritoriului visceral supradiafragmatic se găsesc în măduva cervicodorsală în cazul inimii și în primele 3-4 segmente toracale în cazul organelor din mediastinul posterior
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este format din doi sau trei ganglioni reuniți prin fibre nervoase de legătură. Ganglionul cervical superior, voluminos și fusiform, se găsește la baza craniului, în spațiul retrostilian, îndărătul pachetului vasculonervos al gâtului. Primește fibre preganglionare de la primele segmente ale măduvei dorsale și trimite filete postganglionare la vasele, glandele și mușchii piloerectori ai capului. Prin nervul carotidian intern, ganglionul cervical superior participă la formarea plexurilor carotidian intern și cavernos. Primul emite filete terminale spre urechea medie (carotico-timpanice), ganglionii sfenopalatin și semilunar, iar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
unele cazuri de infiltrație a ganglionului stelat cu novocaină. Introducerea novocainei în artera vertebrală se soldează adeseori cu fenomene de intoxicație și depresiune a centrilor vitali bulbari. Fibrele preganglionare provin, ca și în cazul primilor doi ganglioni cervicali, din măduva dorsală superioară (D1-D4). Ramurile postganglionare pot fi împărțite, după distribuția lor în viscerale, vasculare și anastomotice. Din prima categorie face parte nervul cardiac inferior, iar din cea de a doua, nervul vertebral François-Franck și filetele perivasculare din jurul arterei subclaviculare. La rândul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ganglionul cervical inferior. Ganglionul stelat care rezultă, participă după cum s-a văzut, la formarea plexului cardiac și inervația simpatică a membrelor superioare și toracelui. Ceilalți ganglioni toracici, respectând dispoziția metamerică ganglionară, formează un lanț vertical, ce corespunde interliniilor articulațiilor costovertebrale dorsale. Ei sunt, în general, mai mici decât ganglionul stelat, care-i leagă de simpaticul cervical, și se continuă în jos cu lanțul ganglionar lombar. La rândul lor, fibrele de legătură dintre ganglioni sunt mai groase în partea superioară decât în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
promontoriului unde începe simpaticul sacrat. Segmentul lombar al lanțului ganglionar laterovertebral este format din 4 perechi de ganglioni, în majoritatea cazurilor situați pe fața anterolaterală a corpurilor vertebrale, sub marginea internă a mușchiului marele psoas. Fibrele preganglionare provin din măduva dorsală inferioară, iar cele postganglionare merg la viscerele pelvine fie pe calea plexului aortic, fie prin nervul presacrat rezultat din unirea lor, ca principal constituent al plexului hipogastric. Ramurile comunicante cenușii se alătură nervilor rahidieni lombari, asigurând inervația vegetativă a membrului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]