7,357 matches
-
tei Și-a pus florile cercei. De uimire, cucu-n brazi A uitat să cânte azi, Iar ciocănitoarea mare N-a dat puilor mâncare, Soarele a stat în plus Două ore în apus! Teiul, ce mai tura-vura? A întors pe dos natura! Referință Bibliografică: TEIUL / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1620, Anul V, 08 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
TEIUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1433756342.html [Corola-blog/BlogPost/352767_a_354096]
-
de tăbărât Și cum avui și-o noapte tare grea, Un pui de somn, să mor, om mă făcea; Parcai sub dud măgaru', nelegat, (Florică mă-nțelege minunat!) Însă cu Leana-i lucru de prisos, Muierea le-nțelege tot pe dos, Păi cât vrusei să dorm vr'o oră-n pat, De patru ori, mă vere, m-a sculat! Bă' ... și-i spusei doar clar, pe românește: ... tu-l pe ăla care mă trezește! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Femeile ... ... . / Valeriu Cercel
FEMEILE ... ... . de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 by http://confluente.ro/Femeile_valeriu_cercel_1377003333.html [Corola-blog/BlogPost/364997_a_366326]
-
lanțuri, tunuri și castele, revoluții, șantiere și foarte multe, multe “iele “. Când timpul s-a comprimat și spațiul s-a dilatat, ielele s-au supărat și pe Făt-Frumos l-au îngropat, dar nu “în strunga de oi “și nici “în dosul stanii “; ca să nu-l mai audă câinii l-au îngropat într-un apartament de plumb la marginea unui oraș de provincie. - Dezgropați morții! Strigau mamele soldaților de plumb. - Eu mi-am îndeplinit misiunea, răspunse generalul. Eu i-am îngropat pe
FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORÂREA GENERALULUI DE PE ZID ŞI PIERDEREA LUI ÎN MULŢIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Fat_frumos_la_abatorul_de_suflet_constantin_milea_sandu_1343194245.html [Corola-blog/BlogPost/355105_a_356434]
-
în păcat, Îți cer iertare,mamă,la ceasul înserării. Îmi aprinzi zorii luminii ce n-o vezi, Eu,lumânării zilei mă închin sfios, De Sus, știu, tu prin lume mă urmezi Și mă-ndrepți cu sfaturi când fac ceva pe dos. Iubire și cald era mamă lângă tine În universul casei în amintire rămas, Dar o chemare încolțea, pe-atunci, în mine, Destinul îmi pregătise-un Pegas... De-atunci colind prin păduri înșelătoare Tezaur de invidie, ură și venin. Am mai
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 by http://confluente.ro/Florilegiu_pentru_inceput_de_primavara.html [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
iubire e mult mai ușor de manevrat... Ce zici? - Bună idee! Să dăm ordinele de rigoare grăjdarilor noștri și să supraveghem lucrarea ca să iasă cum trebuie. Știi doar că pentru chestii de finețe fără ochiul unei femei iese treaba pe dos. Bărbații trebuie folosiți numai în scopuri personale și aici cu prudență să nu și-o ia în cap! De asemenea trebuie să luăm măsuri ca nu cumva să audă de planurile noastre idiotul de ministru de externe fiindcă, netot cum
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1472656950.html [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
ascund un straniu amestec de notație liberă, dezinhibată, a realului, și de rafinament stilistic, de cizelare a expresiei:” Și iată cum, scriind, devin mai aspru/ Și nu mă mai uimesc câte nu știu./ Amân, doar, moartea timpului neviu/ Ascuns în dosul visului sihastru,(Și iată cum, scriind-sonet).Pe de o parte, sonurile unei poezii a cotidianului, care pune în plin plan reacțiile eului în fața realității, relatarea seacă frisonată, pe ici, pe colo, cu metafore, într-o sintaxă limpede și economicoasă, pe
ANDREI FISCHOF IZGONIREA DIN IAD de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Andrei_fischof_izgonirea_din_iad_.html [Corola-blog/BlogPost/351020_a_352349]
-
sa, copila Plânge de te-apucă mila. Atâta că, la plecare, A primit o-ncurajare: „Peste-o lună sau mai bine Venim iarăși pe la tine!” Și-au plecat smucind de frâu, Trecând înspumatul râu. Chiar și ochii domnului, Colo-n dosul muntelui, Pe furiș au lăcrimat, Iară el a spus deodat’: - De o săptămână-ntreagă Călina, copilă dragă, Ne-a făcut viața ușoară, Ne-a fost ca o surioară. Și cum timpul curge iute Către stele nevăzute, Pe la început de vară
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417704677.html [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
poveste; a intrat dihonia în ei! − Așa, respectivul îl reclamă pe un sătean că... țin-te bine! În urma unor discuții mai aprinse (astfel a cuvântat părintele), țăranul nostru și-a dat pantalonii până la genunchi și i-a prezentat preasfinției sale... dosul lui cel păcătos. − Hii! E prea de tot! Parcă nu-mi vine a crede! − A recunoscut omul. Un necăjit, mai mare mila. − Cerea daune morale, preotul? Nu le mai ajunge! − Da, douăzeci milioane lei vechi despăgubire morală, murdărirea imaginii, etc
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Inger_de_femeie.html [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
29 august 2016 Toate Articolele Autorului Așteptăm timpul ... Trece timpul în pas cadențat Spre infinit peste mări și oceane, Prin munți de granit. Rămânem statui de negru pământ Ca lemnul de cedru sau abanos, Că timpul ne-ntoarce vârsta pe dos. Ne ducem în spate, în mănunchiuri, anii... Nu vrem să-i zvârlim, deși ni-s dușmanii... S-au strâns și îi număr, Îi port și îi sufăr, Că Învățătura nu am înțeles-o De la Evangheliști. O pricepusem puțin și... pe
AȘTEPTĂM TIMPUL ... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1472461612.html [Corola-blog/BlogPost/375570_a_376899]
-
Ne ducem în spate, în mănunchiuri, anii... Nu vrem să-i zvârlim, deși ni-s dușmanii... S-au strâns și îi număr, Îi port și îi sufăr, Că Învățătura nu am înțeles-o De la Evangheliști. O pricepusem puțin și... pe dos, Pentru care, azi, mă cert cu Domnul Hristos. Timpul nu poate fi oprit, ci măsurat Pe termen scurt: secunde, zile, ani... Și nimeni nu poate fi judecat ! Fiecare avem o măsură; (Cu părere de rău), Nu și a cuvintelor slobozite
AȘTEPTĂM TIMPUL ... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1472461612.html [Corola-blog/BlogPost/375570_a_376899]
-
aș vedea pe un fundal alb aș paria că poate fi IT-ist sau inginer. Un inginer mai netuns. Are vocabularul unui inginer. Oricum n-ai spune, nici dintr-o mie de încercări, că băiatul ăsta a întors Berlinul pe dos. „Cum s-a întâmplat? Păi cum să se întâmple...nu e chiar așa simplu. Acum când mă gândesc mi se pare că noaptea aia a fost un cumul. Am avut o adolescență împărțită între România și Germania. Ai mei erau
Majorat la 16 ani by https://republica.ro/majorat-la-16-ani [Corola-blog/BlogPost/338267_a_339596]
-
Ingrid îl privește siderată. - Ai căpiat, unchiule. Cum poți spune așa ceva? - Știu eu cum! În locul lui George aș fi tăcut mâlc. Dimineață nu-l mai găsea nici dracu`! Ne îndreptăm și noi spre infirmerie. Eu sunt atât de întors pe dos încât nu pot articula o vorbă. Aflăm de la medicul navei că pacientul este destul de grav. A înghițit multă apă și a suferit un șoc hipotermic sever. - Ce puteți face? întreabă Ingrid palidă. - Ne străduim să-i scoatem apa din plămâni
DRUMUL APELOR, 55 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1493547000.html [Corola-blog/BlogPost/376313_a_377642]
-
Cum nu există pădure fără uscături, aveam și noi în sat oameni care nu apreciau statutul de om și truditor al lui Nae. Nu o dată îl vedeai plângând, reclamând pe unul sau altul, fie că i-a întors căciula pe dos, fie că a încercat să-i dea pantalonii jos sau îl mânjeau cu cărbune ori vopsea pe fața arsă de soare, îmbibată cu sudoarea muncilor. Mila se îndrepta mai mult asupra acelora ce săvârșeau asemenea nelegiuiri, iar pe el oamenii
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Domnestiul_oamenilor_simpli_0.html [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
ne poartă pe o insulă misterioasă. Interiorul palatului pare doar o amintire ștearsă a gloriei de altădată ajunsă în decrepitudine, o “lume nouă” în care totul se clatină, podeaua se învârtește amețitor și pereții glisează (magie? beție?), o lume pe dos (candelabrul iese din podea), o lume a hârtiilor suflate de vântul furtunii și din care rămâne doar esența: cartea, cărțile, făcute tot din hârtie, materie primă devenită sofisticată și conținând esența culturii umane, a educației, a ideologiei! Ce carte ai
BRAINSTORMING, ÎN REGIA LUI SILVIU PURCĂRETE LA FESTIVALUL SHAKESPEARE DIN TEL AVIV de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1420097054.html [Corola-blog/BlogPost/372842_a_374171]
-
Nu! Nu se poate, nu ești normal! Doamne apăra și păzește! Până să-și revină el, pe jumătate goală, pe jumătate îmbrăcată, Măriuca a coborât scara și dusă a fost. Bătrânul a ieșit afară. Cerul se umpluse de stele. Din dosul salcâmilor luna încerca să-i facă din mână, trimițându-i un salut nocturn. Încă o noapte în care gândurile nu-l vor lăsa să doarmă. Dinspre micuța lui seră florile îi trimiteau un parfum care compensa duhoarea de tutun. Imaginația
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Un_gradinar_si_o_floare_intre_flori.html [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
Toate Articolele Autorului POEME DE AL.FLORIN ȚENE Inima mamei Luna ca un sloi de gheață în topire Tristă aluneca pe cerul însorit, Era vremea morilor ce măcinau iubire Și-a Cuvântului din sinele dorit. Dar în lumea asta pe dos întoasă Băiatul ce-și bea ziua în paharul cu vin Își bătea adesea mama c-o palmă nervoasă, Apoi își îneca răutatea-n pelin. Într-o clipă cuvântul ucide l-a trăznit, A luat cuțitul și cu sete în mama
INIMA MAMEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Inima_mamei.html [Corola-blog/BlogPost/354215_a_355544]
-
critică, anticalofilă și convențională, râzând de clasici și de debutanți. El avea un umor liric cu înțepătură amicală care a prins, aruncând peste bord convențiile lirice protocolare și academiste laolaltă cu cele moderniste. El dezbate lucruri cunoscute, dar spuse „pe dos”. Abordarea celor mai tragice teme este la fel de nonșalantă: Ne spălăm cu clăbucul tău, soare Săpunul nostru fundamental Pus la îndemână Pe polița cerului. Întindem mereu brațele spre tine Ți ne frecăm bine cu lumină De ne dor oasele de-atâta
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Marin_sorescu_ironistul_sin_ion_ionescu_bucovu_1384598369.html [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
Acasă > Poeme > Răsfrângere > CIREȘUL, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I. Părăianu CIREȘUL Aveam în dosul casei un nuc și dincolo de gard o vie. În capul viei un cireș, în care își făcea cuib o mierla, iar jos, între rădăcini, pe pământ, în țărâna, își avea cuibul o ciocârlie. Era pentru toți ceva ... frumos. Mierla fluiera
CIREŞUL, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ciresul_poezie_de_ion_i_pa_al_florin_tene_1384229989.html [Corola-blog/BlogPost/347285_a_348614]
-
numi Doru, pentru că acest sentiment îi domină pe majoritatea celor evocați de nea Mitică. Dorul, cuvănt numai românesc, este, asemenea covorului cu motive naționale, împletit cu realizări și înfrîngeri, țesute după cel mai cunoscut motiv: doi pe față, unul pe dos! Cartea surprinde dramele și bucuriile celor care au ales calea libertății. Scurt, sintetic, intuind situații semnificative, metaforic, autorul îi prezintă pe românii care n-au uitat niciodată cine sunt, care au demonstrat celor în mijlocul cărora trăiesc ospitalitate, cinste și integritate
CÎTEVA CUVINTE PERSONALE DESPRE CARTEA EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX DE OCTAVIAN CURPAŞ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Constantin_ciubotaru_citeva_cuvinte_personale_despre_cartea_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_de_octavian_curpa.html [Corola-blog/BlogPost/356989_a_358318]
-
aerul inspirat era fierbinte, masca funcționa. „Lampă, trebuie să găsesc o lampă ... musai să găsesc o lampă, altfel nu știu încotro să mă îndrept.” - gândi confuz Istrate. După câteva minute în care continuă să se târască prin întuneric, atinse cu dosul palmei stângi ceva moale și realiză că îl găsise pe cel pe care îl căuta. Trupul se afla întins pe spate și Istrate începu să-și plimbe amândouă mâinile - deși îl dureau groaznic din pricina arsurilor - pe corpul lui Ghiorghiță, ortacul
NOROC BUN ORTACUL MEU ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1435429233.html [Corola-blog/BlogPost/352980_a_354309]
-
mistificat cu știință numărul populației votante spre ași mări artificial numărul de deputați. Morții păstrați ca votanți precum și toți cei care au plecat împinși de nevoi sunt cu certitudine împotriva formației predominante Mulțimea de votanți care, pe față, au întors dosul formației predominante, ignorând însăși dreptul de a vota, dorește a face cunoscut disprețul nicidecum spre a le înlesni preluarea puterii în divan. Este drept și moral să respectăm dorința majorității chiar dacă această își prezintă disprețul pentru forma de conducere anterioar
MILIOANE ŞI MILIOANE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1482923849.html [Corola-blog/BlogPost/352702_a_354031]
-
pe conița Corina, care-l perpelea precum puiul în frigare, și punea sare pe o rană deschisă în sufletul lui de om cinstit. Te rog, poți să-mi spui de ce plângi? - Cum să nu plâng și, îndepărtându-și lacrimile cu dosul palmii, îi spuse printre sughițuri: cum e posibil ca o mândrețe de femeie... ca dumneavoastră, a fost ursită de Dumnezeu să trăiască lângă un om fără inimă? Ce mare păcat!... - ...Dacă tu te gândești la mine, un om simplu, dar
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_x_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1360225579.html [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
la mână. Nu-l condamna. Doar știi cât te-a iubit... - De multe ori am fost nemulțumită de cum îl îngrijea și îi ceream s-o dea afară și să angajeze alta. Spune tu ce ironie... Stomacul mi se întoarce pe dos ca o mașină de spălat în funcțiune. În cine mai putem avea încredere, dacă nici măcar un înger păzitor nu e sincer cu noi? Știi ce, Corina? Dacă nu ți-a spus înseamnă că nu a fost deloc mândru de asta
EMIL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Emil_mirela_borchin_1385283445.html [Corola-blog/BlogPost/347217_a_348546]
-
Vitalie Grib (vioară). Spectacolul a fost prestigios, o dată prin stăruința și dragostea neocolită a organizatorilor, a doua oară prin distribuție, dar mai cu seamă prin dominația fericirii în rândurile spectatorilor. Este vorba despre „Zilele Românilor și Moldovenilor din Portugalia”, („Dia dos Romenos e dos Moldavos de Portugal”), act cultural realizat prin colaborarea românilor de pe cele două părți de maluri ale Prutului, cu sprijinul financiar al D.P. P.R.P. A fost coordonat și inițiat de cele două ambasade la Lisabona, ale României și
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Grigore_lese_si_zinaida_bolb_aurel_v_zgheran_1375440746.html [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
Spectacolul a fost prestigios, o dată prin stăruința și dragostea neocolită a organizatorilor, a doua oară prin distribuție, dar mai cu seamă prin dominația fericirii în rândurile spectatorilor. Este vorba despre „Zilele Românilor și Moldovenilor din Portugalia”, („Dia dos Romenos e dos Moldavos de Portugal”), act cultural realizat prin colaborarea românilor de pe cele două părți de maluri ale Prutului, cu sprijinul financiar al D.P. P.R.P. A fost coordonat și inițiat de cele două ambasade la Lisabona, ale României și Republicii Moldova, Primăria din
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Grigore_lese_si_zinaida_bolb_aurel_v_zgheran_1375440746.html [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]